824 matches
-
mare ne-am dosit.”(T. Vladimirescu - Tulcea). Numărul fraților, recurent în acest tip de colinde, sugerează aici ideea de naștere nouă și de germinare a unui nou cosmos, act declanșat de vânătoarea simbolică a eroului. Regenerarea survine nu în urma uciderii stihiei cu aparență zoomorfă, ci a alungării ei, o formă nouă a paradigmei non-manifestării care se adaugă prinderii/ legării monstrului. Vidra se situează la mijlocul Arborelui Cosmic, ceea ce îi conferă o funcție psihopompă și de aici derivă capacitățile oraculare pe care le
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
malefice, fapt ce implică și legătura cu forțele htoniene figurate de șarpe. Călușarii, prezențe inițiate, „se bucură de ocrotirea Irodiadei”, zâna ielelor, și prin dansul ce imită zborul ființelor mitologice ei înconjoară printr-o horă benefică victima, circumscriind cercul lor stihiilor. În balada din antologia lui G. Dem. Teodorescu motivul blestemului care provoacă inițierea prin înghițirea de către un monstru este supradimensionat: „Nu mai blestema;/ Că tu când m-ai fapt/ Și țâța mi-ai dat,/ Greu m-ai blestemat/ Blestem cu
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în colinde, în ea concen- trându-se întreaga forță stihială a monstrului. Singura scăpare din această probă cu răspândire universală se află în protecția solară. Atât eroul, cât și salvatorul lui din balade păstrează atributele flăcăului plecat să se lupte cu stihii telurice sau acvatice. Flăcăul blestemat stă sub dominație solară prin armele sclipitoare pe care le poartă (în colinde având și o cruciuliță de argint) și tocmai acestea îl împiedică pe șarpe să-l devoreze. Balada întărește din nou sugestia: „La
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
este urmat de un alt pattern al călătoriei inițiatice: calul din grajdul de piatră. Potrivit lui V. I. Propp, bidiviul ținut în cadrul mineral are o încărcătură puternic sepulcrală, fiindcă trimite la cripta strămoșului. Forța chtoniană întruchipată de cal echilibrează lupta cu stihiile, prin adăugarea de energii acumulate și preluate de la înaintaș la capacitățile excepționale ale eroilor. Într-o colindă din Basarabia, nu numai calul este ales, ci și grajdul mineral, abia al nouălea, cifra desăvârșirii, fiind potrivit: „Frâu’n mînă și-a
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
incipient al constructului uman. Divinitatea zoomorfă este invocată să vegheze asupra lăcașului omenesc și să o protejeze magic. Prezența calului în ritualul marin al inițierii devine o garanție a depășirii probei, căci calul cunoaște „drumurile” spre lumea acherontică și supune stihia acvatică. Șarpele care înghite călărețul cu tot cu cal reprezintă un alt argument al ființei mitice comune ce amintește de Centaurii antici și de imaginea autohtonă a Sântoaderilor. În spațiul românesc înghițirea inițiatică nu poate fi concepută în absența calului, căci acest
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
drept cadru propice succesului probei: „șederea în pământ sau în întuneric (...) contribuie la acumularea unor puteri magice”. Fata mare va folosi din plin aceste forțe pe care și le trage din absența luminii căci ea are capacitatea de a stăpâni stihiile și, chiar mai mult, are o îndeletnicire cosmogonică: țesutul. Acest fapt și interdicția de a privi soarele sunt explicate de Mircea Eliade prin „legătura mistică dintre lună și femeie”. Tabloului îi lipsește dramatismul, fecioara apare integrată materiei primordiale, pe care
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în consonanță cu atributele principiului feminin, fiindcă „negrul exprimă pasivitate absolută”, dar este și „culoarea substanței universale, a acelei materia prima, a nediferențierii primordiale”. Avem astfel sugestia cromatică a traseului pe care îl va urma fata în inițiere: comunicarea cu stihiile și domolirea lor vin dintr-o apartenență mistică la ele. Fata conține în ființa sa datele necesare unei întrepătrunderi cu Întunericul, de aceea vom găsi fecioara plutind în mijlocul diluviului iar flăcăul, ca expresie a naturii dinamice, solare, înfruntând animalul totem
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
superior; în plus față de conotațiile magice ale leagănului, metalul alb trimite din nou la cultul lunar: „argintul este principiu pasiv, feminin, lunar, apos, rece”, fiind asociat cu divinitățile selenare. Apariția perechii insolite prin apele ieșite din matcă creează sugestia stăpânirii stihiilor prin traversarea înotând. Glasul fetei și țesutul în mijlocul leagănului (el însuși o formă de legare) vor supune în totalitate forțele haotice ale începutului. Bourul are cel mai frecvent o cromatică htoniană: „Malin, malin, bouș niegru,/ El ’mi’noată, ’n coarni
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
altă parte, „dulful”, după cum mai apare numit peștele, sau „duhul de mare” nu mai reprezintă în universul colindei o specie anume, ci încorporează doar atributele distructive ale animalelor asimilate haosului. Mihai Coman nu îl consideră nici măcar animal mitologic, „ci o stihie, o entitate vagă, personificată în chipul unei apariții supranaturale”. Doar în colinda Peștele și mreaja fetei, III, 50, tânăra primește un rol dinamic în inițiere, apropiindu-se sensibil de ritualul masculin: „Îndărăt se înturnară,/ Acasă mergeară,/ Furcă că-și ciopleară
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
La iaz la pârleaz,/ În grădina cu flori/ Breajă și-ontindeară/ Pân-o isprăveară” (CiocăneștiIalomița). Nu există o vânătoare propriu-zisă aici, fata valorifică puterile magice pentru a captura jefuitorul. Mătasea, fir nobil și puternic, „leagă” și domolește pretutindeni formele zoomorfe ale stihiei. Obținerea mrejei implică etapa formatoare a toarcerii firului, imposibil de surmontat: „Acasă c-au mers,/ Mătase și-au tors,/ Mreaj-au împletit,/ La grădină s-antors,/ Mreaja au întins./ Cel pește de mare/ Din mare-a eșit,/ În mreajă a dat,/ Rău
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Mătasea devine astfel un echivalent textil al aurului asociat frecvent inițiaților. Atât metalul, cât și firul fin au puteri apotropaice, dar dacă aurul dezvoltă mai ales conotații pasive, de creare a fundalului solar, mătase devine un factor activ în domolirea stihiilor. O ipostază a mrejei ce capturează monștrii o constituie, într-un basm din Vălcău de Jos, Sălaj, straița primită ca ajutor năzdrăvan: ea leagă diavolii și moartea însăși. Scenariul inițiatic conține aceeași practică de consacrare prin care agresorul asociat materiei
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
aici fecioara cu o asemenea podoabă poartă însemnul magic al ființei care a pătruns în mit. În colindele tip IV, 80B leagănul fecioarei este dus de bourul cu ținută de zeitate a apelor. Trei sunt „metodele” prin care fata domolește stihia zoomorfică: leagănul a cărui împletitură a „capturat” animalul, călărirea lui („compromis prin subordonare” în supunerea bestiei, dar și un indiciu sapiențial, fiindcă pe bivoli călăresc înțelepții) și cântecul cu valențe de descântec. Dincolo de puterea magică a cuvântului, cântecul încearcă să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
hi bine dă tine” (Bughea de Sus - Argeș). Întâlnirea feciorului cu divinitatea supremă se face în spațiul geografic caracterizat de apropierea de uranian și de dificultatea ascensiunii. „Muntele sacru este adevăratul tron, căci acolo domnește zeul, stăpânul și creatorul Universului”. Stihiile ce l-au smuls din mediul securizant al criptei l-au adus, așadar, în inima Olimpului, pentru confruntarea cu zeii supremi și monștrii inițiatici, cum este aici fata ivită din piatră, care îl torturează de trei ori. Chinurile tripartite distrug
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
și potcoavele care au căzut pot fi interpretate drept semn al drumului lung, al căutării prelungi a miresei, însă implică și o inițiere completă. Ca animal psihopomp și expresie a vitejiei flăcăului, calul dă semn că ritualul s-a încheiat. Stihiile au fost readuse în faza de nonmanifestare iar tânărul a devenit inițiat. Nu este o întâmplare că în toate orațiile de nuntă protagonistul, „mirelul”, este împărat și că basmele se încheie cu domnia lui. Natura flăcăului este superioară, dovedită prin
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
în stânga, dimpreună cu luceferii și stelele, îngânând hora munților de pe pământ; și doar nu s-auzeau alți lăutari decât tot grierii cei care țârâiau mocnit în iarbă. "Ce mare sărbătoare, ce bucurie a cuprins lumea, de s-au pus toate stihiile pe chef?..." gândii eu. Când iată că din fiecare gură de meterez, din fiecare crăpătură de zid, de sub fiecare piatră răsturnată răsăriră sumedenie de oameni, cu feliurite chipuri, în feliurite costume, care, după ce au intrat în joc, au început și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
după ce au intrat în joc, au început și dânșii să-mi facă aceleași schime, aceleași semne. Erau plăieșii 190, arcașii, pușcașii, vechii păzitori ai cetăței, care s-au deșteptat din somnul lor cel vecinic, pentru a lua parte la danțul stihiilor. Iar eu, care stam culcat și priveam la toate aceste fără ca lucrul să-mi pară neînțeles sau peste fire, m-am simțit deodată rădicat în sus și luat în neștire de vârtejul danțului. Ș-atunci, Dumnezeule!... S-a stârnit o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
gospodari, la un moment dat s-a început a li se aduce acasă sau la muncă pe ogorul pe care atâta îl iubeau, ordinul de chemare sub arme ca să plece în hăuri de gheață, să lupte în primul rând cu stihiile naturii, ca să pună la punct un dușman de sute de ori mai puternic și mai îndârjit decât ei. Războiul acesta nedorit, de dimensiuni planetare, a durat 2174 de zile din 1939 până în 1945 ca să se soldeze cu moartea a 55
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și m-au ținut în viață; îngerii, care sunt sabia dreptății dumnezeiești, cum m-au răbdat, m-au păzit și s-au rugat pentru mine; sfinții, cum au mijlocit și s-au rugat pentru mine; iar cerurile, soarele, luna, stelele, stihiile, roadele, păsările, peștii, animalele: cum de nu s-a deschis pământul ca să mă înghită, făcând iaduri noi, ca să mă chinuiască pe veci în ele. 61. Dialog. Să se încheie cu un dialog al îndurării, cugetând și aducând mulțumiri lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Tău; ție, Doamne, ți le înapoiez; toate ale Tale sunt; dispune de ele după bunul Tău plac; dă-mi numai iubirea și harul Tău și mi-e de-ajuns.” 235. Al doilea punct. Să privesc cum Dumnezeu sălășluiește în creaturi: în stihii, dându-le ființă, în plante, dându-le să crească, în animale, dându-le să simtă, în oameni, dându-le pricepere, tot la fel în mine, dându-mi ființă, însuflețindu-mă, dându-mi simțire și pricepere, făcând din mine un templu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
va face la fiecare punct de mai jos. 236. Al treilea. Să mă gândesc cum Dumnezeu muncește și trudește 1 pentru mine în toate lucrurile create de pe fața pământului, id est, habet se ad modum laborantis 2. Astfel în ceruri, în stihii, plante, roade, turme etc., dându-le ființă, păstrându-le, făcându-le să crească, să simtă etc.; după aceea, să reflectez în mine însumi. 237. Al patrulea, să privesc cum toate cele bune și darurile coboară de sus, precum puterea mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să cumpere [cereale] de la jidani” <endnote id="(36, pp. 125 și 144)"/>. Evreul care aduce ploaia Conform multor credințe populare atestate la români, dar și la slavii nordici <endnote id="(70, pp. 136 și 180- 181)"/>, evreii au puteri asupra stihiilor naturii anume toamna, „la sărbătoarea lor cea mare”, așa cum se menționează Într-o superstiție citată deja mai sus. Uneori se face referire la „Sărbătoarea cuștilor” <endnote id="(126, p. 30)"/>, fiind vorba de „Sărbătoarea corturilor” sau „a colibelor” (Sukot). Ținută
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
că Ada noastră e dezlegătorul din textul lui Paler. Hieroglifele au acum frunți senine fiindcă Actrița le-a domesticit și toate sensurile vieții și morții, norului și cucului cântând, stau aliniate frumos și dau samă de prăpăstiile neînțelesului. Departe de stihiile care-i macină pe cei care nu vor să vadă suflet și miez, Ada și-a așternut culcuș cald de cuvânt în sufletele noastre și din cînd în cînd își înfoaie tandră gîndurile peste noi. Bine-ai venit, Ada! Cristina
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
Poate că și regele Mihai, ca orice om, a cunoscut uneori teama. Dar a dovedit prin toată existența sa că nu cedează, în nici un caz, niciodată, acestui sentiment diminuant, natural poate, subuman sigur. Tot ce a făcut, în momente când stihiile pustiirii îl asaltau din toate părțile (insist : din toate părțile), a fost să le privească în față, netulburat, să le spună exact pe nume și să nu se încline. Nici actul de abdicare de la 30 decembrie 1947 nu a fost
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
-i vreme de plecat pe drumuri! Să nu mai pleci niciodată pe o vremea ca asta! Crezi că degeaba vă obligă ăștia de la partid să vă mutați la comună? Ei răspund de viața voastră! O săptămână până ce s-au potolit stihiile, nu am mai ajuns la locul de muncă. Am primit mustrare scrisă pentru 58 neascultare și pentru că nu mi-am adus familia în comună, dar de naveta nu m-am lăsat. BUCURIA SĂRBĂTORILOR Sărbătorile de iarnă au venit cu zăpadă
BIETUL OM SUB VREMI by DORINA STOICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/531_a_938]
-
alcătuiesc în final râul Bârlad, colectează apele din zona deluroasă a podișului. Localitatea Galați fiind port la Dunăre, din timpurile cele mai străvechi, ambarcațiunele sale duceau și aduceau mărfuri pe Dunăre până la mare, iar marinarii gălățeni au știut să înfrunte stihiile naturii și să-i biruie pe toți dușmanii care au încercat de nenumărate ori să pună stăpânire pe acele meleaguri. Cei mai mulți care au udat cu sudoarea lor suferind și apărând pământul ce-l munceau au fost țăranii. Reforme administrative s-
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]