5,507 matches
-
de autism, după cum urmează: ⇒ relații personale deficitare (definiți de o listă clinică ce cuprinde 9 itemi); ⇒ absență sau devierea vorbirii și a dezvoltării comunicării (8 items); ⇒ insistența menținerii aceluiași mediu și manifestarea rezistenței la schimbare (6 items); ⇒ răspunsuri anormale la stimuli senzoriali și mișcări distorsionate (10 items). Vârsta potrivită punerii diagnosticului, nivelul de inteligență și etiologia nu au fost specificate. De asemenea, nu a fost menționat de câți itemi este nevoie pentru diagnosticarea autismului. Criteriile actuale de diagnosticare a autismului sunt
Autism : aspecte generale by Marinela Rață, Gloria Rață, Bogdan-Constantin Rață () [Corola-publishinghouse/Science/310_a_620]
-
Astfel Hipocrate a descris simptome de natură anxioasă, dar În cadrul melancoliei și isteriei. Filosofii Platon și Aristotel, cu toate că nu au fost preocupați de anxietatea existențială, au descris unele fenomene anxioase În termeni de frici incidentale și specifice, corelate cu anumiți stimuli. Observațiile asupra variațiilor În intensitate și durată a trăirilor subiective anxioase, aspecte care au o valoare discriminatorie În actuala conceptualizare a tulburărilor anxioase se regăsesc de asemenea În antichitate. Cicero diferențiază “angorul” de “anxietas”, prima fiind considerată o stare tranzitorie
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
Starea de anxietate reclamă nevoia de securitate; anxiosul are nevoie să fie contrazis și asigurat că pericolul iminent perceput subiectiv nu este real. Într-o altă etapă, anxiosul devine autoagresiv, deși nu conștientizează acest lucru, prin modalitățile de răspuns la stimuli exteriori se Îndepărtează din ce În ce mai mult de cei din jur preferând solitudinea. Atunci când modalitatea de răspuns la stimuli externi devine o “areacție” În plan relațional și hipereacție În plan intern anxiosul Înregistrează o scădere a capacității sale de adaptare și de
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
iminent perceput subiectiv nu este real. Într-o altă etapă, anxiosul devine autoagresiv, deși nu conștientizează acest lucru, prin modalitățile de răspuns la stimuli exteriori se Îndepărtează din ce În ce mai mult de cei din jur preferând solitudinea. Atunci când modalitatea de răspuns la stimuli externi devine o “areacție” În plan relațional și hipereacție În plan intern anxiosul Înregistrează o scădere a capacității sale de adaptare și de comunicare. Hipereactivitatea internă a anxiosului reprezintă autoagresivitatea trăită de subiect ca stare negativă ce determină manifestări somatice
AGRESIVITATEA MASCATĂ ŞI ANXIETATEA. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Ileana Hâţu, Sorina Ropotă () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1475]
-
curând, un alt factor a fost incriminat, așa numitele „atacuri de furie”, frecvent asociate depresiei majore. Studiile au demonstrat că aceste atacuri sunt mai frecvente la pacienții depresivi În comparație cu populația generală, mai des Întâlnite la bărbați. Atacurile sunt provocate de stimuli diverși, dar intensitatea lor este mult disproporționată față de elementul declanșator. Riscul suicidar al pacienților cu depresie și alcoolism Pacienții cu o comorbiditate depresie alcoolism se găsesc printre cele mai expuse persoane unui comportament autolitic. Depresia majoră și dependența la alcool
EVALUAREA MANIFESTĂRILOR AGRESIVE LA PACIENTUL CU COMORBIDITATE DEPRESIE-ALCOOLISM. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by C. Ştefănescu, Roxana Chiriţă, V. Chiriţă, R. P. Dobrin, Magda Călăraşu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1470]
-
fizic și psihic o altă persoană. După Enăchescu (1996), agresivitatea trebuie considerată ca o stare psihologică de natură potențială, putându-se oricând manifesta În conduitele sau actele individului, În funcție de circumstanțele vieții. Buss (1961), consideră comportamentul agresiv ca fiind aplicarea de stimuli nocivi asupra altuia. Dicționarul de psihologie definește termenul de agresivitate astfel: „un atac, o acțiune ostilă orientată Împotriva unei persoane sau obiect” . Deoarece În lucrarea de față s-a utilizat ca instrument de măsurare a agresivității chestionarul de agresivitate elaborat
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
suficientă pentru apariția comportamentului agresiv. A fi ostil Înseamnă a simți dușmănie față de cineva, dar aceasta poate rămâne la nivelul sentimentelor și atitudinilor, fără relevarea Într-o acțiune deschisă. După Buss (1961), ostilitatea Înseamnă mânie generalizată la un număr de stimuli frustranți minori sau chiar nefrustranți. Kennedy (1992), susține că ostilitatea este o atitudine emoțională cronică, cu consecințe Îndepărtate În timp și care determină un deficit În funcționarea interpersonală, persoana În cauză fiind dominată de sentimente de vinovăție și teamă. Furia
AGRESIVITATE ŞI STIMĂ DE SINE LA BĂRBAŢI – STUDIU COMPARATIV ŞI CORELAŢIONAL. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Roşeanu, H. Vaida, H. Ardelean, Ştefana Vlad, G. Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1464]
-
arătat modificări EEG, semne neurologice, reduc din importanța epilepsiei temporale ca prim factor generator de agresivitate. Emisfera dreaptă prezintă mecanisme specifice pentru medierea comportamentului irațional. Există un sistem dorsal critic de atenție, supraveghere și un sistem ventral specializat În identificarea stimulilor, Învățare, răspunsuri emoționale. Cel mai adesea, sistemul ventral prezintă o disfuncționalitate În epilepsia de lob temporal. Sistemul dorsal cuprinzând lobul parietal inferior, girus cinguli, cortexul prefrontal dorsal poate duce la manifestări emoționale, apatie, abulie, În timp ce sistemul ventral implicând proiecția cortexului
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
nu a produs halucinații auditive la pacienții cu epilepsie non-psihotică. Anatomia și fiziologia hipocampusului, este singura potrivită răspândirii unor asemenea dereglări și recunoașterii când să o facă. Hipocampusul prezintă un Întreg sistem Între țesut de sinapse excitatorii succesive care primesc stimuli concentrându-se pe cortexul entorinal din toate zonele senzoriale primare și de asociere. Din zona entorinală aceste mesaje sunt retransmise celulelor granule și se Învârtesc În jurul inelelor Cornului lui Amon atât paralel cât și În serie În unghiuri drepte, spre
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
surprinzător că În hiocampus, girusul parahipocampic, amigdală și o parte din hiopotalamus și globul palid au găsit cel mai adesea Bogerts și colaboratorii (1997), Stevens (1986), În studiile lor, dovada patologiei la nivelul creierului afectat de schizofrenie. Proasta identificare a stimulilor, răspunsul emoțional inadecvat, atenția confundarea amintirilor cu realitatea și a gândurilor cu vocile reprezintă un „sine qua non” al dereglărilor. Scleroza temporală mediană și chiar pierderea lobului temporal În Întregime sunt, oricum, insuficiente pentru a produce schizofrenia. Din studiile pe
ACTUALITĂŢI ŞI PERSPECTIVE ÎN AGRESIVITATEA EPILEPTICĂ. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by G. Bădescu, D. Marinescu, I. Udriştoiu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1477]
-
cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate ( cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
fantasmatic cu scopul distrugerii, degradării, constrângerii, negării sau umilirii unei ființe sau lucru investite cu o semnficație pe care agresorul le simte ca atare și reprezintă pentru el o provocare”. Fiecare individ este posesorul unei agresivități latente care sub influența stimulilor externi din mediu, poate evolua către forme antisociale sau criminale. În condițiile variabilității mediului, homeostazia comportamentului se realizează printr-o integrare permanentă a structurilor bazale (psihice, simbolice, mediate de limbaj și sociale) de caracter anticipativ. În condiția umană homeostazia comportamentală
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
cele mai frecvente caracteristici psihice ale grupului studiat este instabilitatea emotivă acțională. Astfel, deținutul se prezintă ca : un instabil emotiv activ, un element care În reacțiile lui trădează discontinuitate, salturi nemotivate de la o extremă la alta, inconstanță În reacții față de stimuli, inconstanță de origine endogenă specifică. De asemenea, o altă pereche de trăsături care se completează și definesc conduita infracțională este iritabilitate agresivitate (cu componentele violență fizică și violență verbală). Iritabilitatea emotivă se asociază destul de frecvent cu agresivitatea ducând al săvârșirea
AGRESIVITATE SI INADAPTARE – Influentele mediului carceral asupra personalitatii individului. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Cioata Daniela, Cartas Nicoleta, P. Boisteanu () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1480]
-
accentuată a proceselor nervoase superioare și a limbajului verbal - copilul nu poate asimila un vocabular nuanțat, se exprimă în cuvinte puține, fraze stereotipe, vorbește greoi, efectuează cu greutate operații abstracte, comparații, generalizări. 7. Incapacitatea concentrării atenției asupra dimensiunilor relevante ale stimulilor din jur (nu-și poate concentra atenția asupra ceea ce i se explică, întreabă de mai multe ori același lucru etc.). 8. Incapacitatea de a fixa sau de a organiza într o manieră eficientă elementele unei sarcini de lucru, dificultăți în
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
de lucru în scopul obținerii unei finalități precise sau a unui produs finit, fără o îndrumare permanentă din partea unui mentor. 9. Rigiditatea la nivelul scoarței cerebrale fapt care determină menținerea rigidă a ipotezei inițiale, chiar dacă aceasta este în discordanță cu stimulii exteriori. Deoarece la persoanele cu dizabilități mintale construcția și susținerea datelor se face în limitele unor granițe relativ rigide, iar sinteza gândirii se elaborează greoi, aceștia percep cu întârziere modificările activității în funcție de particularitățile situației și schimbările survenite în modul lor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
bine definite, în funcție de parametrii lui (Bota 1993). De-a lungul timpului, mulți autori au încercat să formuleze definiții ale acestei noțiuni. Astfel, Avramoff arată că efortul fizic se reduce la o creștere a capacității de adaptare a organismului la acțiunea stimulilor fizici. Hollman și Hettinget consideră efortul ca o repetiție sistemică de acțiuni motrice ce au ca obiectiv ameliorarea performanței fără modificări evidente (Nenciu, 2005). Definim drept capacitate de efort fizic posibilitățile sistemului muscular activ de a elibera prin glicoliză anaerobă
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
efortului Adaptarea cardiovasculară la efort reprezintă reflectarea modificărilor de la nivelul său ca răspuns la solicitările extrinseci și intrinseci. Capacitatea de adaptare aparține evoluției naturale, constituind o caracteristică esențială a vieții. Ea este condiționată de diferențele individuale ale răspunsului organismului la stimulii provocați de efortul fizic, exprimând interacțiunea dintre organism și mediu, parțial cu determinare genetică (Gürteer, 1982 citat de Drăgan, 1994). Sistemul cardiovascular cuprinde toate componentele organismului într-o unitate funcțională (Drăgan,1994). Menținerea echilibrului funcțional al organismului - homeostazia - nu numai
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sporit de oxigen ce va fi asigurat prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate. Principalii stimuli neurogeni sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
asigurat prin creșterea rapidă a ventilației pulmonare pe seama intensificării frecvenței respiratorii și amplitudinii respirației (Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate. Principalii stimuli neurogeni sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Motoc,2003). După Derevenco(1998), intensificarea ventilației pulmonare se realizează printr-un mecanism complex în care intervin două grupuri de stimuli, unii neurogeni, și alții umorali. Stimulii neurogeni domină în special la începutul efortului, în exercițiile ușoare și moderate. Principalii stimuli neurogeni sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar, influențat și de emoții, stres. b) Impulsurile de la proprioceptori transmiși motoneuronilor din centrii mușchilor
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sunt: a) Impulsurile corticale din aria premotorie centrală și din proiecțiile centrilor respiratori și circulatori subcorticali. Ventilația pulmonară este un act aflat sub control voluntar, influențat și de emoții, stres. b) Impulsurile de la proprioceptori transmiși motoneuronilor din centrii mușchilor respiratori. Stimulii umorali intervin în reglarea respirației atât în repaus cât și în eforturi intense și prelungite și în perioada de refacere. Din multitudinea acestor factori amintim: presiunea parțială scăzută a O2 în sânge și presiunea parțială crescută a CO2, temperatura ridicată
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
forța dezvoltată de un mușchi este direct proporțională cu secțiunea lui fiziologică. Deci, sporirea secțiunii fiziologice și, respectiv, hipertrofia musculară este una din căile de creștere a forței (Ifrim, 1986). 3.2.3.4. Test 15 - Viteza de reacție la stimul vizual Pentru determinarea vitezei de reacție simplă am folosit o metodă de măsurare indirectă care presupune un calculator și un soft conceput de Cojocariu Adrian (2006). Figura 6. Testarea vitezei de reacție la stimul vizual Fiecare dintre subiecți a avut
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
Test 15 - Viteza de reacție la stimul vizual Pentru determinarea vitezei de reacție simplă am folosit o metodă de măsurare indirectă care presupune un calculator și un soft conceput de Cojocariu Adrian (2006). Figura 6. Testarea vitezei de reacție la stimul vizual Fiecare dintre subiecți a avut trei încercări, una de probă, iar pentru celelalte două s-au înregistrat timpii obținuți și s-a înregistrat rezultatul cel mai bun. Viteza de reacție reprezintă timpul de realizare a unor procese fiziologice și
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
sau ale celulelor amacrine. 5. Celulele ganglionare, care transmit semnalele în afara retinei, prin nervul optic, către creier (Guyton, 1996). Fazele proceselor fiziologice și biochimice comportă următoarele etape pe care, de altfel, le întâlnim la celelalte tipuri de viteză: durata recepționării stimulului, care determină depolarizarea membranei celulare a receptorului căruia i se adresează stimulul, și transformarea excitantului în influx nervos; transmiterea eferentă spre sistemul nervos central (durata este variabilă - pentru impulsuri vizuale, acustice, olfactive 5 10 ms, iar pentru cele cutanate sau
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]
-
prin nervul optic, către creier (Guyton, 1996). Fazele proceselor fiziologice și biochimice comportă următoarele etape pe care, de altfel, le întâlnim la celelalte tipuri de viteză: durata recepționării stimulului, care determină depolarizarea membranei celulare a receptorului căruia i se adresează stimulul, și transformarea excitantului în influx nervos; transmiterea eferentă spre sistemul nervos central (durata este variabilă - pentru impulsuri vizuale, acustice, olfactive 5 10 ms, iar pentru cele cutanate sau proprioceptive 20 25 ms); timpul central în care se face analiza, sinteza
ASPECTE MORFOLOGICE, FUNCŢIONALE ŞI MOTRICE LA COPII CU DIZABILITATE MENTALĂ by Bogdan Constantin UNGUREAN () [Corola-publishinghouse/Science/379_a_654]