1,282 matches
-
tulburări neliniștitoare, mai ales în Romagna 42, unde carabinierii se străduiau să împiedice sau să stingă incendiile fermelor și ale hambarelor în care se strînsese recolta cărora agitatorii le dădeau foc. Pe atunci, Mussolini își făcea acolo ucenicia armelor sub stindardul socialist. După ce a tras, de pe baricade, asupra reprezentanților ordinii, s-a pus la adăpost la Lausanne, unde profesorul Wilfredo Pareto îi inculca elemente de economie politică și de sociologie care urmau să-i servească mai tîrziu. Pe terenul politicii externe
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
tras sfori prin culise, căci regina Maria accepta cu greu să nu facă parte din ea și de a nu mai juca un rol activ, după anii de neutralitate și de război, în cursul cărora a înflăcărat inimile, fiind un stindard de rezistență și de credință patriotică neîmblînzită. Chiar și atunci cînd sănătatea i-a fost zdruncinată și s-a zbătut împotriva unei boli incurabile care a răpit-o în 1938, energia, dorința de a trăi și de a fi mereu
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
balade, iar acțiunea de distrugere a „dragonului” ca fiind preluată din funcția salvatorului. Elemen¬tele acestea au apropiat motivul înghițirii de vânătoarea rituală. Aderăm la opinia cercetătorului Mihai Coman care consideră că imaginea capului de șarpe în suliță constituie, asemeni stindardelor dacilor, „victoria asupra puterilor întunericului și furtunii” : „capu-n suliță și-l lua,/ Șindărăt se-n-vârtej ea,/ Pe la cete d-ucenici,/ Pe la mese de voinici,/ Pe la hori de fete mari.” Despre steagul dacic s-a observat că asociază șarpele cu principiul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
întunericului și furtunii” : „capu-n suliță și-l lua,/ Șindărăt se-n-vârtej ea,/ Pe la cete d-ucenici,/ Pe la mese de voinici,/ Pe la hori de fete mari.” Despre steagul dacic s-a observat că asociază șarpele cu principiul răului, sugestie evidentă în numele stindardului, draco7m. Dacă acceptăm opinia lui D. Berciu, conform căreia „balaurul dacic nu poate fi pus în legătură decât cu cultul strămoșilor”, rezultă că orice confruntare cu răul are nevoie de o dominație totemică, pentru a fi fastă. Omorând întruchiparea haosului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
prezentului care va năvăli asupra noastră din toate părțile, obligându-ne, ca’ntr-o inundație sau un potop magnific - pe care, În plus, Îl și așteptăm, visăm, dorim! -, să ne refugiem În grabă În unica barcă de salvare ce va purta stindardul unei utopii pe dos: cea a Națiunii, atât de târziu, de dramatic Împlinită, cu câte jertfe, pentru a fi părăsită de mulți, pentru „un trai mai bun!”, păstrată de puțini care se vor confunda cu realitatea ei istorică și culturală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
spun "grupuri de interese" nu mă refer numai la ceea ce românii denotă prin asta, și anume "mafioții", "oligarhii", "baronii locali", ci și la grupuri mari de oameni care și-ar putea capilariza interesele individuale printr-un anumit program comun, sub stindardul unui partid, al unui sindicat independent sau al unei asociații civice. La noi, chiar articularea intereselor celor mai evidente și mai presante eșuează. Eșecul major al sferei politice românești după 1989 este incapacitatea de a articula interesele țărănimii ar trebui
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
STINDARDUL ȚĂREI, publicație apărută la București, bisăptămânal, de la 6 martie până la 10 aprilie 1888, sub direcția lui Al. Macedonski. Conformându-se Manifestului-program, scris de directorul publicației, S.ț. are ca principal obiectiv lupta antimonarhică. Regele este ținta unor atacuri violente în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289934_a_291263]
-
au patronat organizarea comitetelor revoluționare, au permis lui Racovsky să pronunțe discursurile sale înfocate, au permis lui Liuben Karavelov tipărirea ziarelor Svoboda și Nezavisinosti. Voi ați permis neastâmpăratului Botev să ne trimită Cuvântul refugiatului bulgar și apoi a edita Snamen (Stindardul), organele de publicitate cari, dacă ar fi apărut acum în Bulgaria ar fi indignat, desigur, elementele din care se compune tagma trădătorilor patriei noastre mult încercate. Pământul vostru a hrănit pe apostolii libertății bulgare, pe luptătorii uriași ai independenței noastre
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Osie roșie de stea“, Săptămîna culturală a Capitalei, 6 august 1971) „Reavăn chip al țării noastre dragi, Iar pe obeliscul ei etern, Sculptural, înalt profil modern, Are nmiresmări de brazi și fragi. Iar partidul, omenescul far Și-l vădește în stindardul solar.“ („Patrie și partid“, Familia, august 1972) „În pisc se-nalță, dominând, molidul, Privighetoarea trilu-și suie-n ulmi. În jertfă văd, și simt, și-aud partidul În toate frumusețile pe culmi.“ („Splendoarea patriei“, Noblețea plaiului natal, Editura Litera, 1976) BANCIU
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
o țară ce crește ca în basme, Priviți în jurul vostru spre oamenii ce cresc, Eliberați de spaime, osânde și fantasme, Și mândre că-s vlăstare din trunchiul romînesc [Ă] Să închinăm un cântec de laudă și glorie Aceluia ce poartă stindardul lui Bălcescu Și înscrie socialismul în inimi și-n Istorie. Sus inima, tovarăși! Trăiască Ceaușescu!“ („Închinare“, în Omagiu tovarășului Nicolae Ceaușescu, Editura Politică, București, 1973, p. 404) „Aș spune că documentele de partid, cuvântarea și concluziile pronunțate de tovarășul Nicolae
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
în elaborarea politicii de dezvoltare a societății, în spiritul armonizării intereselor generale cu cele particulare.“ (Contemporanul, 31 ianuarie 1975) BURERIU Lucian „Prezent în fiecare e-un spirit de partid Și prețuim bărbatul ce-i vremilor catarg; Ideile-i, ca ample stindarde, se deschid Și se transformă-n faptă, se dăruiesc spre larg.“ („Suntem în sărbătoare“, Orizont, 26 ianuarie 1978) BUZEA Constanța „Primește-n casa sufletului oaspeți Țara și maica noastră născătoare Sărbătorind în ceasul alb al iernii Șaizeci de ani-stejari la
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Sub arcul nopții pumnul meu deschidu-l Și risipesc sub cer un pumn de stele - Arc luminos deasupra țării mele Străluminat într-un cuvânt - Partidul Cu el noi mergem spre un anotimp Incandescent în care gândul arde - Polară stea aprinsă în stindarde Veghind prin timp și dincolo de timp; Fiii acestui timp, pe timp stăpân, Noi toți - Partidul Comunist Român.“ („Ritmuri de mai“, Tribuna, 10 mai 1973) „Suntem precum Carpații - Vecini cu veșnicia, Când viitorul vine Cu-o clipă mai devreme; Când spunem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dezarmare. Poziția României, considerentele și propunerile președintelui NICOLAE CEAUȘESCU în problemele dezarmării nucleare și convenționale se bucură de altfel de o largă audiență internațională și de un sprijin activ din partea a numeroase alte state.“ („Interview“, Argeș, iunie 1987) LIVEZEANU Octav Stindardul lui Livezeanu (nota V. I.) „Lupta poporului nostru pentru independență națională și progres social a primit de asemenea un mare ajutor de la poporul vecin și prieten. Această prietenie a căpătat un conținut nou în ultimii 14 ani prin țelurile comune
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
nostru pentru independență națională și progres social a primit de asemenea un mare ajutor de la poporul vecin și prieten. Această prietenie a căpătat un conținut nou în ultimii 14 ani prin țelurile comune care însuflețesc popoarele noastre și care constituie stindardul de luptă al tuturor țărilor care construiesc socialismul.“ (România liberă, 4 februarie 1958) LOTREANU Ion „După douăzeci și cinci de ani de zile în care energiile unui popor s-au dezlănțuit în mod exemplar, iată că la 29 martie, în forumul suprem
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
ne puse-n față oglinda să vedem Erorile cu nume și cele fără numeă De legea lui severă erorile se tem. Îl cânt pentru că este. Îl cânt pentru că arde Întruchipând partidul, de dragul țării lui, Că respectând a lumii pădure de stindarde Nici unul, pentru dânsul, ca tricolorul nu-i. El este ritmul nostru, voința și mândria. De-un sânge sau de altul fiind, ca la un semn, Când spunem Ceaușescu, noi spunem România, Și comunism, și oameni, și spunem un drum demn
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
alături de cetățeni frământările și preocupările comune, răspunsul meu la această chemare va fi mult ușurat, va putea purta girul participării directe la viața și activitatea întregului popor în înfăptuirea nobilelor idealuri de umanism, dreptate și echitate înscrise cu majuscule pe stindardul partidului nostru.“ (Teatrul, februarie 1975) STĂNESCU Nichita „Cu o deosebită bucurie - ca o îndreptățire și ca un sprijin real dat culturii, am primit lucrările teoretice ale tovarășului Nicolae Ceaușescu apărute în iulie: «Propunerile pentru îmbunătățirea activității politico-ideologice, de educare marxist
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-n drumul mare Cu viitorul la butonieră. Un veac - abia mocnea o rază tristă... Dar dup alt sfert de veac: ce vâlvătaie! Bălcescule, Republica există! Și tu exiști în celalt Nicolae!“ („Ștafetă-steag“, Scînteia, 27 ianuarie 1973) „Două frunți cutezătoare: sub stindarde înfocate! Două inimi comuniste: sub mărețul tricolor! Să trăiască-n fericire și să fie-nconjurate Cu iubire-ntotdeauna de întregul lor popor!“ (Scînteia, 6 ianuarie 1979) „Hai să dăm mână cu mână Din Carpați și pân-la Mare, Că în Patria Română
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Că în Patria Română Azi e zi de sărbătoare. Până-n zările albastre Sună-a inimii bătaie, Fiindcă-i steag al vieții noastre Ceaușescu Nicolae!“ („Hora Unirii de ziua tov. Nicolae Ceaușescu“, Radio București, 25 ianuarie 1987) „Două frunți cutezătoare: sub stindarde înfocate! Două inimi comuniste: sub mărețul tricolor! Să trăiască-n fericire și să fie-nconjurate Cu iubire-ntotdeauna de întregul lor popor!“ („Sub mărețul tricolor“, Scînteia, 8 ianuarie 1989) ȚĂRNEA George „Elementar ca apa, ca focul și pământul Din miezul unei
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
tinereții, momente în care, mai mult ca oricând, întregul tineret al patriei noastre, alături de întregul popor, își manifestă dragostea fierbinte, atașamentul profund față de tovarășul Nicolae Ceaușescu, față de tovarășa Elena Ceaușescu, față de imaginile atât de luminoase ale tinereții lor revoluționare.“ („Sub stindardul de flacără al partidului“, Amfiteatru, aprilie 1989) ANGHEL Ion, prof. univ. dr. „Procesul făuririi omului nou este conceput și se realizează la nivelul întregii națiuni române. Desigur, nu e vorba de uniformizarea omului. Pentru că oamenii sunt diferiți - prin trăsături fizice
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vom alege iarăși știind cum că prin noi și pentru noi, votăm!“ („Prin noi și pentru noi“, Cronica, 14 februarie 1975) COPILU-CHEATRĂ Vasile, scriitor „De-atuncea tot vâslim spre un liman frumos Cu aurul topit în fiecare spic, Ca un stindard în zare, slăvind-o mă ridic, Cântând republica în fluieraș de os. Lumina țării toată a înflorit în mine, De când mă strigi pe nume, oblu, românește Și sunt ca steaua comunistă ce-nflorește Pe steagul patriei, prin timpul care vine
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
își disputau întâietatea asupra Centrului și Sud-Estului Europei (spațiul balcanic, țările române, Polonia). Această zonă geografică se confrunta cel puțin cu două mari probleme: criza politică din Polonia și criza Imperiului Otoman. Cu timpul, s-a accentuat „Problema orientală”: sub stindardul protecției creștinilor din Imperiul Otoman, Rusia își impunea tot mai mult prezența în Balcani, urmărind cu consecvență înlăturarea controlului otoman mai ales asupra țărilor române. Moldova și Țara Românească s-au transformat în principalul teatru de confruntări militare între imperiile
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
autentificări de un fel sau altul". Nici chiar în cazul partidelor "occidentale", analiștii politici nu trebuie să ia de bune declarațiile de acest tip. Cu toate acestea, în cazul sistemelor traumatizate de experiența "socialismului real", nu trebuie să desconsiderăm asemenea "stindarde": acestea se potrivesc mai bine decât altele. A te afișa drept comunist dovedește o absență a oportunismului, nelipsită de un anumit curaj politic. În schimb, eticheta de "social democrat" cunoaște o favoare considerabilă, întrucât a făcut obiectul unui "asediu" serios
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Administrative/916_a_2424]
-
care și cred în ea! Sper că noile creații românești de operă vor intra mai mult în practica subvenționării (pentru a apărea pe scene), pentru a stimula astfel compozitorii generației de azi și ai celei de mâine, ca să poată purta stindardul creațiilor noastre (cu producții pe măsura talentului necontestat al românului), pe toate meridianele lumii! Să așteptăm cu speranță și încredere deplină în cei care au parafat și dat publicității acest necesar act, apărut la insistențele noastre, care sau alăturat demersurilor
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
care o îngrijesc, ca să afle cum se lasă în jos barele patului care o împiedică să coboare și să se ducă la toaletă. Pentru că nu reușește, încearcă să se strecoare printre bare și panou. Rămâne înțepenită acolo. Spre libertate, cu stindardul și crucea în frunte?! Dacă ar veni doctorul M., poate că i-ar satisface cererea. Tocmai atunci, medicul, subțire ca o scoabă, apare în capul culoarului, se îndreaptă spre rezerva ei, iată-l că ajunge, ajunge! Din păcate, cineva, venind
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
urmă, chiar dispariția ei de pe harta politică a Europei, ca stat național, unitar și indivizibil. Nimic din ce s-a făcut în România ultimelor două decenii nu a urmărit altceva decât puterea și înavuțirea cu orice preț, fluturându-se mereu stindardul „interesului național”. Iar românul blând și mioritic a pus de fiecare dată botul, fără să observe prin ochii săi de bovină adultă că totul e doar o cacealma politică, menită să-l prostească și să-l păcălească mereu și mereu
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]