1,031 matches
-
a acțiunii, calea cazinoului, în materie de conceptualizare și de substanțiere a Economiei, în toată diversitatea imaginabilă a coruperii sensurilor ș semnificațiilor atașate consecințelor. Sugestia soluției vine dinspre o direcție pe care Economia reintră în rolul propriu, se desprinde de strânsoarea Politicii, fără însă să urmeze îndemnul platonician de a relua experiența începuturilor, de a reveni la Forma pură. Desigur, face acest lucru nu doar din cauza saturației de maniheism, de dihotomii, de antinomii sau de contrapuneri în logica adversității, ci pentru
ECONOMIA DE DICȚIONAR - Exerciții de îndemânare epistemicã by Marin Dinu () [Corola-publishinghouse/Science/224_a_281]
-
putere; rana; răpire; rău; regulă; relații; restricționa; sac; saci; sălbatic; scapă; a-și da seama; sechestra; secret; semn; sentimente; sex; cu sfoara; cu sila; sili; snopul; soartă; sora; spătarul; spice; sta; a sta pe loc; stăpîni; stop; stopa; strangula; strașnic; strînsoare; substanță; sufoca; susține; susținere; un șnur; taie; tare; nu prea tare; tămădui; tortură; pe totdeauna; totul; trist; ține cu forța; țintui; unit; urît; urni; ușa; pe vecie; vesteji; viața; vie; vița-de-vie (1); 770/287/79/208/0 lege: dreptate (39
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
peste; în plasă; posesie; praf de păpădie; primește; prinde; prinsoare; propune; a pune mîna; purtat; R.A.T.T.; rapid; rapiditate; rață; rădăcină; recepționează; reflex; repeziciune; reunește; a reuși; rupe; sare; a scăpa; scăpă; scop; a sechestra; sechestra; speră; spontan; sport; stăpînire; strîns; strînsoare; șarpele; și; ștafetă; a tace; taur; teme; timpul; cu tine; tîrziu; tren; uită; a uni; uni; ureche; urma; ușor; vesel; vinovat; voce; vrabie; vrăbii; în zbor; zbor; zvîrle(1); 768/39/96/213/0 privi: ochi (120); vedea (69); uita
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
lui, provocată de scurtcircuitările comunicării, de degradarea unor idealuri, de măcinișul cotidian, îl împinge să-și caute un refugiu. Soluția de care se cramponează îl ajută să uite un timp neadevărul în care, ca într-o mlaștină, s-a împotmolit. Strînsoarea și injoncțiunile unui context vătămător generează, iată, și un asemenea marasm. Sub zarea plumburie, drumul egal al fiecărei zile. Singurătate, sastisire, griji cripta te absolvă de astfel de mizerii. Amenajînd un mormînt, te faci că nu-ți pasă că, din
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să facă, auzi? Cînd ți-oi spune eu că... (nu-i clar ce va spune) în colțul ăla e un cal verde, apoi cal verde să fie! Să nu mă mai contrazici! Mina: (încearcă să spună ceva, să iasă din strînsoare) Ilie, lasă-mă, mă doare... mă doare! Ilie: (furibund) De azi înainte, în colțul ăsta, în ăla și nu în altul, va fi un cal verde. Mina: Da... Ilie: Jură! Mina: (presată, înfricoșată) Jur! Ilie: Nu, nu așa. Nu te
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
facă, auzi? Cînd ți-oi spune eu că... (nu-i e clar ce va spune) în colțul ăla e un cal verde, apoi cal verde să fie! Să nu mă mai contrazici! Mina: (încearcă să spună ceva, să iasă din strînsoare) Ilie, lasă-mă, mă doare... mă doare! Ilie: (furibund) De azi înainte, în colțul ăsta, în ăla și nu în altul, va fi un cal verde. Mina: Da... Ilie: Jură! Mina: (presată, înfricoșată) Jur! Ilie: Nu, nu așa. Nu te
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
unu: Auzi, mai bine hai să mîncăm pîrjoluțele și să ne bem vinișorul... Gh. P. doi: Ai colaborat?! Gh. P. unu: Ești culmea! Gh. P. doi: Spune, nu fi prost... Hai că spun și eu... Gh. P. unu: (desfăcîndu-se din strînsoare) Lasă-mă...!, eu încă mai cred că toată chestia asta e un joc... Gh. P. doi: Bine, fie și un joc..., un joc dureros, știu..., cu scrîșnete..., în genunchi..., dar dacă-l jucăm de-adevăratelea, cinstit, cu curaj, vom fi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Tocmai de aia. Spune ce ascunzi în sufletul ăla care-ți duhnește a canal, a rușine... (îl apucă de gît) Gh. P. unu: Ești nebun de-a binelea! Ești bun de legat, du-te dracului! Dă-mi drumu'! (scapă din strînsoare) Gh. P. doi: (îl prinde) Vino-ncoace! Stai aici și spune! Dacă spui tu, spun și eu... Te rog...! Ajută-mă să spun adevărul! Să scap de el...! Gh. P. unu: (înțelegîndu-i disperarea) Bine, am colaborat cu securitatea... Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ce-i cu tine?! Ce-i cu eleganța asta pe tine?! Ce-i cu lavaliera asta la gîtul tău?! Nu te strînge la gît? Gh. P. doi: Nu, lavaliera nu mă strînge..., altceva mă strînge... Și vreau să scap de strînsoare... Gh. P. unu: Am înțeles... Gh. P. doi: Adică vreau să spun ce cred eu despre mine... Gh. P. unu: Să-mi astup urechile...? Gh. P. doi: Nu... Gh. P. unu: Adică să ascult... și să înțeleg... Asta vrei de la
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
să te leg la ochi..., deși asta e împotriva regulamentului. Așa..., cînd mă suna anchetatorul, mă duceam și-l luam pe bandit și-i puneam pistolul în ceafă (îi pune degetul în ceafă) Și-i...Poc! (Obiectiv nr. scapă din strînsoare și se vede că "pistolul" era doar degetul plutonierului; Plutonierul se amuză) Ce, te-ai speriat? Îmi pare rău... scuză-mă...(Obiectiv nr., cu sacoșa în mînă, se precipită spre WC) După cît e de disperat, sigur s-a pișat
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
copilul în brațe, aruncă cu pâine și cu sare spre o pădure sau spre un arbore, zicând: "Bună vremea, pădure! / Dumneata ai fete / Și eu am feciori / Hai, ne-om încuscri / Și ne-om nemuri. / Ia de la feciorul meu / Plânsorile / Strânsorile / Întinsorile / Durerile / Și toate chinurile / Și neodihna / Și dă odihna / Și creșterea / Copacilor tăi / Feciorului meu!"74 Dacă noul-născut plânge prea mult, atunci se spune că-i "luat de lună" (în Macedonia, dar și în Bucovina, mama copilului se împrietenește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
în minte imaginea a doi nou născuți înfășați, așa cum era prezentată într-un tratat de psihologie: unul din tribul de indieni navajo, care stătea liniștit, părând că suportă orice; celălalt, din Caucaz, care țipa de mama focului ca să scape din strânsoarea scutecelor. La rândul lui, caracterul este acea parte a personalității care poate fi ușor influențată de evenimentele din jur și, ca atare, și prin educație (v. Motivul sexual). Nu e de mirare că o bună parte din caracterul tău constă
Lecții particulare : cum sã iei în serios viața sexuală by dr. Cristian Andrei () [Corola-publishinghouse/Science/1331_a_2697]
-
dintre cele două state și cele două partide frățești. Responsabilitățile rupturii sînt asumate complet de către Hrușciov. Pentru Tito, este o mare victorie morală. Pentru partidele comuniste, după ploaia de înjurături la adresa acestuia, stupoare. Decesul lui Stalin și destinderea consecutivă slăbește strînsoarea în care erau prinse partidele comuniste. După ce suferiseră brutal constrîngerile politice ale războiului rece, unele profită de această perioadă pentru a încerca ieșirea din logica bloc contra bloc. În Italia, Togliatti reia inițiativa politică. În 1954, el instaurează o organizare
Europa comuniştilor by José Gotovitch, Pascal Delwit, Jean-Michel De Waele () [Corola-publishinghouse/Science/1433_a_2675]
-
îi dădu deja / sunet mișcarea aerului. / Dacă mă trezești, te-ascult, / și fiecare pauză e cer în care mă pierd, / seninătatea arborilor în limpezimea nopții (Plajă răcoroasă, trad. PS).332 Mișcarea valurilor reda ciclicitatea ritmurilor naturale ancestrale. Eliberându-se din strânsoarea lor poetul pășește în atemporalitate și trăiește o experiență senina, singulară. Accede astfel către o dimensiune unică, plăsmuita de imaginație: o zonă de liniște ce se desfășoară în fața ochilor minții că o transcendere dorită (fiecare pauză e cer în care
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
țărmul și insula. Alături de singurătate și de conștiință propriilor limite, durerea ce ia naștere din imposibilitatea de a primi răspunsuri la numeroasele întrebări existențiale (pășesc îngeri / muți cu mine) constituie unul dintre apanajele rătăcirii. În viziunea sa mobilitatea ființei frânge strânsoarea suferinței: că durerea să se schimbe în liberă mișcare (Fir tot mai scurt). Eul e sortit să rătăcească și să caute un liman pe care să se sfârșească drumul său, inclusiv prin găsirea unor certitudini: toți se descalță și șovăie
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
cu amândouă mâinile căpătâiul liber, cu o smucitură supremă trase înăuntru brațul întreg". În timp ce acoliții slugii se grăbesc să dispară, hangiul rămâne să-și pregătească în solitudine răzbunarea, care se desface migălos, în falduri tenebroase. Sub povara efortului și a strânsorii, "[m]âna era umflată și degetele încovoiate". Contemplând-o la lumina lămpii, Leiba "atinse mâna tâlharului cu sticla fierbinte: o crispație violentă a degetelor se produse urmată de un vaier surd...". Hohotul de râs alienat care-l zguduie pe hangiu
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
Cursa continuă, într-o sarabandă a ispitelor mobile: "Ochii scânteiau pretutindeni, iar mâinile întinse nu-i puteau captura nicăieri". Chiar și scurta victorie este iluzorie, precum formele fantomatice care dansează: "O dată am prins mâna și mâna s-a topit în strânsoare, fără nici o smucitură, ca ochii să-mi râdă în față, cu orbitoarea lor lumină, rece și nepământeană". Timpul se pulverizează în particule irelevante și imposibil de cuantificat rațional: "Poate a durat numai cinci minute, bezmeticul joc; poate un ceas". Spațiul
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
și cea care ne asigură că, de fapt, contra-dicțiile sale și diletantismul său economic fac din ea un colos cu picioare de lut. Se putea pune problema liberalizării economiei, culturii și cuvîntului în URSS. Puterea și-ar fi slăbit astfel strînsoarea consolidîndu-și în același timp fundamentul. Acest lucru s-a confirmat în cazul Ungariei. Însă Ungaria este parte a Imperiului, în vreme ce Rusia ține Imperiul, și ea ține la ceea ce ține. De fapt, tentativele de liberalizare ale lui Hrușciov au eliberat foarte
Gîndind Europa by Edgar Morin () [Corola-publishinghouse/Science/1421_a_2663]
-
clinchetele înainte să și-o smulgă din spinare. Ce este Totul? Nimic altceva decât Nimicul: acesta se strânge de gât, apoi se înghite cu lăcomie: iată la ce se reduce perfida șarlatanie potrivit căreia ar exista ceva! Dacă într-adevăr strânsoarea ar înceta numai pentru o clipă, Nimicul ar țopăi în văzul tuturor oamenilor și i-ar îngrozi; nebunii numesc eternitate această oprire! însă nu, dimpotrivă, este Nimicul, moartea absolută întrucât viața este numai o moarte neîntreruptă 32. Iar la sfârșitul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
apucat de braț. Ceea ce încercă în clipa aceea fu un sentiment de negrăită oroare. Ceva subțire, aspru, plat, rece ca gheața, lipicios și viu se încolăcise pe întuneric în jurul brațului său gol. Iar acum îi înainta către piept. Era ca strînsoarea unei curele și împunsătura unui burghiu. În mai puțin de-o secundă, un soi de spirală i se răsuci în jurul încheieturii mîinii și a cotului, și-i atinse umărul. Vîrful îi scormonea subsuoara. Gilliat încercă să se dea înapoi, dar
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
subsuoara. Gilliat încercă să se dea înapoi, dar abia se putu clinti din loc. Era parcă țintuit în cuie. Cu mîna stîngă rămasă liberă, apucă briceagul, se propti de stîncă și făcu o sforțare deznădăjduită, ca să-și smulgă brațul din strînsoare. Nu reuși decît să stîrnească fașa care se strînse și mai tare. Era mlădioasă ca pielea, tare ca oțelul, rece ca noaptea. [2] O a doua curea, îngustă și ascuțită, ieși din adîncitura stîncii. Era ca o umbră ieșind din
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
scobiturii.* Victor Hugo, Oamenii mării, p. 320 Ph. Hamon, definind acest text ca "descriere homerică", evidențiază următoarele proceduri descriptive: a. prezența unui prim sistem descriptiv ce conduce progresiv la "părți" ale caracatiței după o organizare de tip ordinal: o cingătoare, strînsoarea → o a doua → o a treia → o a patra → o a cincea → cele cinci (...) → celelalte trei. Aici, "efectul de listă este accentuat în text de această numerotare a aliniatelor care va contribui la definirea obiectului descris, caracatița (sau octo-pus)" (p.
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu fără oarecare prudență. Femela îl primi fără să schițeze vreun gest de respingere și se abandonă îmbrățișării acestuia. Timp de cîteva minute, rămaseră așa nemișcați, suspendați amîndoi, acolo, în mijlocul pînzei de păianjen. Apoi, puțin cîte puțin, masculul slăbi ușor strînsoarea. Ai fi spus că voia să se retragă fără zgomot pentru a nu tulbura somnul dulce al partenerei sale. Dintr-o dată se desprinse de ea și o luă la fugă de pe pînză cît putu de repede. Dar în aceeași clipă
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
în mijlocul pînzei. Același loc ce adineauri fusese camera nupțială era acum scena unui cu totul altfel de spectacol. În zadar amantul își agita piciorușele subțiri căutînd un punct de sprijin pentru a se putea elibera. Iubita nu-l slăbea din strînsoare. Într-o clipită îl strînse atît de tare încît nu putu să mai miște nici măcar dintr-un picioruș. A înfipt în el cleștii săi puternici și i-a supt lacom sîngele. Apoi, am putut să văd cum, după ce s-a
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
s-a aruncat în spinarea celui de-al doilea. A început să-l strângă de gât din toate puterile cu ambele mâini. Individul s-a muiat și abia mai răsufla. Dădea din mâini bezmetic și Țuți nu-l slăbea din strânsoare. - Țuți, nu-l omorî, i-am strigat. Am sărit și eu, i-am scos tipului cureaua de la pantaloni și i-am legat mâinile la spate. La fel am făcut și cu celălalt. Cu niște sfori găsite prin rucsac, le-am
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]