1,470 matches
-
să sunăm din buciume? A sosit oare vremea să ne trezim din somnul letargic al morții și să îi rugăm pe Străbuni să ne ajute?! DEZROBIREA GETO-DACIEI Zile târzii ce Moș Timpul le-adună Răgaz să mă vindec, cu sică străbună Falxul de foc, îmi zguduie mâna Înțelepciunea străbună îmi mângăie ființa Iar Marele Lup Alb, mă așteaptă la bucium. Zamolxe Străbunul, voie să-mi dea Să cern Pleiade în sita eternă Meteori, aș pune să ducă speranța Visului sacru, de
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
să ne trezim din somnul letargic al morții și să îi rugăm pe Străbuni să ne ajute?! DEZROBIREA GETO-DACIEI Zile târzii ce Moș Timpul le-adună Răgaz să mă vindec, cu sică străbună Falxul de foc, îmi zguduie mâna Înțelepciunea străbună îmi mângăie ființa Iar Marele Lup Alb, mă așteaptă la bucium. Zamolxe Străbunul, voie să-mi dea Să cern Pleiade în sita eternă Meteori, aș pune să ducă speranța Visului sacru, de Spirit Străbun. Acum sunt bine, găsitu-mi-am
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
de foc, îmi zguduie mâna Înțelepciunea străbună îmi mângăie ființa Iar Marele Lup Alb, mă așteaptă la bucium. Zamolxe Străbunul, voie să-mi dea Să cern Pleiade în sita eternă Meteori, aș pune să ducă speranța Visului sacru, de Spirit Străbun. Acum sunt bine, găsitu-mi-am destinul Cuvânt întrupat, cu sica-mi pe limbă Aștept doar o poruncă să fiu Răzbunare străbună și armă adâncă. De la Muntele Sfânt, Zamolxe Străbunul Mesager mi-a trimis cu poruncă Viața deșartă să-mi
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
-mi dea Să cern Pleiade în sita eternă Meteori, aș pune să ducă speranța Visului sacru, de Spirit Străbun. Acum sunt bine, găsitu-mi-am destinul Cuvânt întrupat, cu sica-mi pe limbă Aștept doar o poruncă să fiu Răzbunare străbună și armă adâncă. De la Muntele Sfânt, Zamolxe Străbunul Mesager mi-a trimis cu poruncă Viața deșartă să-mi las, nălucă de fum Să sui Ko-Ga-Ion-ul, fără zăbavă C-a colo m-așteaptă în grabă Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Meteori, aș pune să ducă speranța Visului sacru, de Spirit Străbun. Acum sunt bine, găsitu-mi-am destinul Cuvânt întrupat, cu sica-mi pe limbă Aștept doar o poruncă să fiu Răzbunare străbună și armă adâncă. De la Muntele Sfânt, Zamolxe Străbunul Mesager mi-a trimis cu poruncă Viața deșartă să-mi las, nălucă de fum Să sui Ko-Ga-Ion-ul, fără zăbavă C-a colo m-așteaptă în grabă Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul. Poruncă să-mi dea, să duc
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
C-a colo m-așteaptă în grabă Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul. Poruncă să-mi dea, să duc-napoi în Vale Că Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale...să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă Deceneu cu Leandru și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-alunge stirpea păgână Aciuată-n pământ străbun și glie sfântă Hoarde nebune, ce spumegă încă Si roade ca viermele-n pârg A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Zamolxe Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet cumplit, prăpăd pe măsură Piereau colonii, ca vântul pustiu Intr-o fugă nebună. Pierit-au ei... pierit-au cu toții Păgâni și coloni de Țară Strabună Și duși pe vecie și fum de nălucă În zarea cea lungă. Poporul din
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
de Țară Strabună Și duși pe vecie și fum de nălucă În zarea cea lungă. Poporul din Vale E liber acum și așa o să fie Cât Unicul Dumnezeu Cel Veșnic și Bun Îl va ține ține pe Glie. Zamolxe Părinte Străbun, le-a spus Celor din Vale Să țâie în veci aprinsă- Flacăra Vie De Neam, de Glie- Pământul Străbun Din bucium să sune. Fuioare de fum să zgârâie, Al Muntelui Sfânt creștet în vânt. De-ar fi ca alt neam
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
liber acum și așa o să fie Cât Unicul Dumnezeu Cel Veșnic și Bun Îl va ține ține pe Glie. Zamolxe Părinte Străbun, le-a spus Celor din Vale Să țâie în veci aprinsă- Flacăra Vie De Neam, de Glie- Pământul Străbun Din bucium să sune. Fuioare de fum să zgârâie, Al Muntelui Sfânt creștet în vânt. De-ar fi ca alt neam de coloni să se-mbie De-al Țării pământ și Apa cea Vie. În veci să rămână această poruncă
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
să se-mbie De-al Țării pământ și Apa cea Vie. În veci să rămână această poruncă Zis-a Zamolxe cu Piatra cea Sacră în mână Că cine-o pofti la Apa cea Vie, venin cumplit să le fie Pământul Străbun, înfricoșat mormânt să-i îmbie. Așa a lăsat Dumnezeu pe pământ Fiu al Luminii, lanț veșnic să fie Legătură divină-ntre om și pământ Lăsat să fie, de-apururi moștenire. Iar ciuma pământului, coloni și păgîni Născuți din colb de copite
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
-n viață,moartea-i lucrul cel mai sigur! De ce cu Dumnezeu nu vrei s-aduni, Să fii primit la masa Lui,împărătește? Măreață-i flacăra,dar se transformă în tăciuni, Ce au luat cu ei când au plecat ai tăi străbuni, Afară de comoara-n cer ,ce-n veci nu ruginește? Vorbim despre necazuri toți, Pe stradă sau în piețe; La toți le spui,fiindcă socoți, Că singur să rezolvi,nu ai să poți, Iar cei ce-ascultă,or să-ți dea
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
-n viață,moartea-i lucrul cel mai sigur!De ce cu Dumnezeu nu vrei s-aduni,Să fii primit la masa Lui,împărătește?Măreață-i flacăra,dar se transformă în tăciuni,Ce au luat cu ei când au plecat ai tăi străbuni, Afară de comoara-n cer ,ce-n veci nu ruginește? Vorbim despre necazuri toți,Pe stradă sau în piețe;La toți le spui,fiindcă socoți,Că singur să rezolvi,nu ai să poți,Iar cei ce-ascultă,or să-ți dea
CONSTANTIN URSU [Corola-blog/BlogPost/380779_a_382108]
-
jertfei. Limba cuvântului, ca un clopot al gândului trebuie să cheme la viață, la trăire, la înnoire, la înfrumusețare, la mărturisire, la o continuă sărbătoare. Inima este altarul Dragostei și amvonul luminii Cuvântului în care înmuguresc mărgăritarele sublime ale graiului străbun. Literele, fie copaci, fie flori, fie stele, fie iarbă, fie apă, fie cântări, fie rugă, fie făgăduințe, fie crezuri, fie jurăminte, trebuie să devină cuvinte-doruri după chipul și asemănarea frumuseții omului iubitor. Literele artist-meșteșugite par niște păpădii aprinse în candelabrul
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
ar fi dorit altădată regele Numa Pompilius fortificându-se fiecare dintre ei la coarnele plugului pentru a înțelege că pământul era de fapt singura bogăție a omului. De aceea Tiberius se străduise să aducă în fața cetățenilor tineri religia și tradițiile străbune ca un ,,nou” mod de viață. Mai târziu avea să spună despre senatori că nu erau vrednici de a ocupa jilțurile senatoriale aceia dintre dânșii care habar n-aveau de istoria Romei. Roma însă îl ura pe împărat. Disciplina impusă
AL SAPTESPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1380 din 11 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380855_a_382184]
-
Vodă-i un Munte.” Capitolul III-Gânduri, cu 58 de limpeziri, de reflecție, de discernământ, de asumare, de înrolare, de împlinire și de împletiri cu o nouă Soartă a țării, coroborată pe Destinul prezis de Dumnezeu prin Aleșii Săi pe pământul străbun. * Misiunea Poporului Român: „Orice popor în această lume are o misiune de îndeplinit... Unele se pare că și-au îndeplinit-o deja. Altele încă nu și-au spus ultimul cuvânt. Despre poporul român se știe că a fost urgisit.Țara
EDITURA VIRTUALĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380963_a_382292]
-
2015 Toate Articolele Autorului Sântion de primăvară; Ioan-Dragobete În Calendarul creștin al Bisericii Ortodoxe la 24 Februarie este sărbătorită: întâia și a doua aflare a capului Înaintemergătorului și Botezătorului Ioan-vărul și Nașul de Botez al Domnului Iisus Hristos. În tradiția străbună Ziua de 24 Februarie își deschide fereastra spre zorii Primăverii, spre miracolul înmuguririi, spre zâmbetul renașterii naturii, Sărbătoare care-și cântă Imnul fertilității, numită încă din săptămâna Creației: Dragobetele sau Drăgostițele. În lumina protostrăbună vița lui Io-an, Io-na, Io-va
MITOLOGIA DACULUI DRAGOBETE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380964_a_382293]
-
s-au întrupat metafizica și cultura protodacă, din care-și trage seva spirituală întreaga omenire. Pentru dacoromânii-creștini, timpul nu este trecere, ci curgere, izvor spre veșnicie, iar Pământul ca Moșie a Neamului este o ființialitate sacră logodită cu Cerul. Pământul străbun este pentru Noi Dacoromânii la fel de scump și de drag ca Cerul Strămoșilor. Dacoromânul ortodox fiind astfel purtător de pământ cum este purtător de cer, purtător de natură cum este purtător de poezie, purtător de țărână cum este purtător de aură
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului -Restituiri- Motto: Hai să dăm mână cu mână Cei cu inima română, Niciodată nu mai fie De acum până-n vecie Hora strâmbă a mâniei Pe pământul României! Hai să ne unim, române, În același Dor străbun, Noi ne ducem, el rămâne Veșnic pe acest tărâm! Nu auzi duios pe hartă Glasul inimii cum plânge? Nimeni să nu mai despartă Frații de același sânge, Nimenea să nu mai pună Dezbinare între ei Cât o fi pe ceruri
CÂNTEC PENTRU UNIRE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374315_a_375644]
-
nr. 1282 din 05 iulie 2014 Toate Articolele Autorului Odată cu frumusețea cântecului oltenesc, dumnezeiesc sădit în stratul sufletului, din orice parte s-ar auzi, vine un înger lucrător de faptele bune ale iubirii. E îngerul de nepătimire ce poartă închinarea străbună reciprocă între divinitate și olteni, căci olteanul e egal îngerului când cântă. Potirul din care soarbe îngerul nu e mai scump decât ulciorul din care bea olteanul însetat, nici cântările psaltice n-au mai mult duh decât doinele oltenești! La
FIZIONOMIA CÂNTĂRILOR PE CARE SE ZIDESC INIMA ŞI DRAGOSTEA OLTENEASCĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1282 din 05 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374372_a_375701]
-
de zi salbe lungi de chihlimbar, versuri dulci de poezii pentru flori albe, de crin și viori de cer senin. Primăvară în culori, Viață trăită din plin! II. Încet, discret, reînfrunzește codrul Și soarele-i tot mai strălucitor, Revin țărani străbuni, precum li-i modrul, Cu pluguri și cu grape, pe ogor. Prin iarba verde ies la drum gândacii Și păsările vin în țară iar, Gelos și umed, vesel și sprințar, Vântul sărută mai cu jind copacii. De prin tufișuri Și
ELEGII DE PRIMĂVARĂ de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2280 din 29 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374494_a_375823]
-
Acasa > Cultural > Spiritual > TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII Autor: Maria Filipoiu Publicat în: Ediția nr. 1554 din 03 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului După datină străbună, într-o sacră rânduială, Floriile sunt cunună la Sărbătoarea Pascală. Iisus, Creștinul Împărat, a fost cu ramuri de măslin, de credincioși întâmpinat în Templul din Erusalim. Crengi din sălcii inverzite, dar și flori de primăvară, în biserici sunt sfințite, din
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE FLORII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374503_a_375832]
-
Acasa > Poezie > Amprente > MĂRȚIȘOR Autor: Cârdei Mariana Publicat în: Ediția nr. 1887 din 01 martie 2016 Toate Articolele Autorului (După datina străbună astăzi este mărțișor, zi de primăvară, soare, sus pe boltă niciun nor) Astăzi este mărțișor - zi de primăvară, calendarul așa zice, dar e frig afară. Două fire de arnici, alb și roșu răsucesc, le atârn la capăt ciucuri și cu
MĂRŢIŞOR de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 1887 din 01 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373336_a_374665]
-
Mihai Eminescu, pentru scrierile mele și arta grafică - ilustrații la poeziile sale. Și cum Eminescu a avut harul de la Dumnezeu ca pe o misiune evanghelică de a cânta arealul în care s-a născut, tradiția poporului său și frumusețea locurilor străbune, de asemeni și Domina Voastră ați avut și sper să aveți în continuare această înaltă misiune de a-l cânta mereu pe Eminescu de la Teiul de Argint, până la Florile de Cireș - emblemă sfântă a Japoniei. Menționez că toată rânduiala dumneavoastră
ÎNTÂLNIRE DE SUFLET de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1693 din 20 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373432_a_374761]
-
frumos. Voi relata doar câteva impresii personale, așa cum mă pricep eu mai bine. Ruginoasa..., un loc binecuvântat de Dumnezeu, încărcat de istorie, credință, cultură, tradiții..., fostă moșie boiereasca, azi o localitate prosperă, cu oameni harnici și gospodari, păstrători ai tradițiilor străbune. Am descoperit în carte nu doar date despre istoria Ruginoasei, ci și informații detaliate despre originile românilor, a limbii române, încă de la începuturi, de pe vremea lui Burebista. In fond, Ruginoasa este pământ românesc, iar dumneavoastră, domnule Malciu Marian, aveți darul
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373424_a_374753]