1,728 matches
-
indiferența și nepăsarea lor, i-au dezamăgit pe soli, cu toate că au văzut realitatea cruntă în care se zbat acei oameni; urmașii poporului sfânt al Străbunilor. Solii au hotărât însă, să se întoarcă în Muntele Sfânt Koga-Ion, acolo unde îi așteptau Străbunii, împreună cu Zamolxe, eroul zeificat al geto-dacilor. Au plecat așadar cu toții, înapoi la Zamolxe, încovoiați de răspunsul Celor din Vale, răspuns dat de indiferența sau neputința acelora, iar focurile pe dealuri aproape că s-au stins, au rămas doar câțiva tăciuni
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
din depărtare încep să se zărească solii Lupul Alb, Deceneu, Moș Leandru, Muntean, Pelasg- Fiul Cerului și al Pământului, Vuiet de Stâncă, Moș Timpul și Fiul Munților. Înăuntru Muntelui Sfânt, nerăbdători, aproape de stânca uriașă ce slujea de poartă, Zamolxe și Străbunii stau și așteaptă răspunsul Celor din Vale. Sfinxul, le deschise poarta și intrară toți la cei din Neamul Oamenilor... la Străbuni. Deceneu ia cuvântul: - Mărite Zamolxe, tu cel mai luminat din zeii geto-dacilor, cel în care Piatra Sacră și-a
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Stâncă, Moș Timpul și Fiul Munților. Înăuntru Muntelui Sfânt, nerăbdători, aproape de stânca uriașă ce slujea de poartă, Zamolxe și Străbunii stau și așteaptă răspunsul Celor din Vale. Sfinxul, le deschise poarta și intrară toți la cei din Neamul Oamenilor... la Străbuni. Deceneu ia cuvântul: - Mărite Zamolxe, tu cel mai luminat din zeii geto-dacilor, cel în care Piatra Sacră și-a găsit stăpânul, află că Cei din Vale nu au înțeles porunca ta! - Ce răspuns au dat aceștia? Întrebă Zamolxe, uitându-se
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
bejenie, la porți străine, lăsând țara pe mâna veneticilor și al neamurilor fără de credință, neam de migratori, oameni sângeroși si mâncători de păstramă crudă, bătucită pe crupa calului. -Am înțeles! le răspunse Zamloxe. - La sfat voi solilor si voi Măriți Străbuni, să ținem sfat și să vedem ce soartă să le hărăzim Celor din Vale, le vorbește tuturor Zamolxe, cu fața gânditoare și cu adâncă frământare sufletească, la care Deceneu, Marele Preot îi răspunse: - Mărite Zamolxe, iartă-mă că îndrăznesc, vreau
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
aceștia. Vor trebui să audă și să vadă, apoi vor înțelege! - Vom mai aștepta, până când flăcările focurilor din deal și sunetul tulnicelor vor ajunge până la poarta Muntelui Sfânt și atunci Sfinxul ne va deschide. Dacă nici atunci, după reântoarcerea Spiritului Străbun, Cei din Vale nu vor auzi și nu vor vedea, vom ieși și cu Lumina Pietrei Sacre vom începe Curățenia cea Mare. Vai de veneticii și colonii, născuți din colb de copite, căci aspră le va fii pedeapsa. Vai de
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
pedeapsa. Vai de cei din neamul Celor din Vale, care s-au făcut părtași la distrugerea neamului și a țării sfinte, căci vor fi șterși din Cartea Vieții Neamului Străbun. Acesta a fost sfatul ținut de Măritul Zamolxe, împreună cu Marii Străbuni și solii din Muntele Sfânt! Voi ce credeți? A sosit oare vremea, să aprindem focurile pe dealuri și să sunăm din buciume? A sosit oare vremea să ne trezim din somnul letargic al morții și să îi rugăm pe Străbuni
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Străbuni și solii din Muntele Sfânt! Voi ce credeți? A sosit oare vremea, să aprindem focurile pe dealuri și să sunăm din buciume? A sosit oare vremea să ne trezim din somnul letargic al morții și să îi rugăm pe Străbuni să ne ajute?! DEZROBIREA GETO-DACIEI Zile târzii ce Moș Timpul le-adună Răgaz să mă vindec, cu sică străbună Falxul de foc, îmi zguduie mâna Înțelepciunea străbună îmi mângăie ființa Iar Marele Lup Alb, mă așteaptă la bucium. Zamolxe Străbunul
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Străbuni să ne ajute?! DEZROBIREA GETO-DACIEI Zile târzii ce Moș Timpul le-adună Răgaz să mă vindec, cu sică străbună Falxul de foc, îmi zguduie mâna Înțelepciunea străbună îmi mângăie ființa Iar Marele Lup Alb, mă așteaptă la bucium. Zamolxe Străbunul, voie să-mi dea Să cern Pleiade în sita eternă Meteori, aș pune să ducă speranța Visului sacru, de Spirit Străbun. Acum sunt bine, găsitu-mi-am destinul Cuvânt întrupat, cu sica-mi pe limbă Aștept doar o poruncă să
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
Răzbunare străbună și armă adâncă. De la Muntele Sfânt, Zamolxe Străbunul Mesager mi-a trimis cu poruncă Viața deșartă să-mi las, nălucă de fum Să sui Ko-Ga-Ion-ul, fără zăbavă C-a colo m-așteaptă în grabă Chiar el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul. Poruncă să-mi dea, să duc-napoi în Vale Că Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale...să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
el Zamolxe Părinte Străbun și Moș Timpul. Poruncă să-mi dea, să duc-napoi în Vale Că Moș Timpul răgaz nu mai dă Celor din Vale...să mâie la luptă. Zamolxe Părinte Străbun, Ce ține în mâini Piatra cea Sacră Străbunii cu toți laolaltă Deceneu cu Leandru și Omul Getic-Copilul cu Inimă de Aur Muntean, cu Lup Alb, Străjerul și cu Vuiet de Stâncă Pelasg-Fiul Cerului și al Pământului, cu Fiul Muntelui. Timpul din urma-sosit Cu toții sunt gata de luptă S-
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
-n pârg A țării sămânță. Pe aripi de gând ca o nălucă La Cei din Vale-am ajuns cu poruncă Răgazul să-l lase la urmă Să mâie la luptă... Și-a fost cea luptă, din noapte spre zi Zamolxe Străbunul cu Piatra cea Sacră Prăpăd că făcea în gloata păgână Care gemea-ntr-al morții suspin Și-n amarnică trudă... Toți Cei de Sus, preget nu dădură Și fiecare s-a luptat cu avânt și spor De la Mama Străbună. Vuiet
LEGENDA CELOR DIN VALE de ARON SANDRU în ediţia nr. 1920 din 03 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381334_a_382663]
-
mă salută din înalt, perechi, Săgetând aprig cerul rândunele. Pe-o bancă, sub cireșul altoit Se-ntinde-n tors molatec o pisică, Mișcând urechea spre un ciripit De vrăbii, când o vrajbă se-nfiripă. În casa mea, nălțată de-un străbun, Nu mă străbate-un metafizic dor, Căci Dumnezeu, prietenul meu bun, Își soarbe-ncet, cafeaua în pridvor. Steluța CRĂCIUN ... Citește mai mult APROAPEÎn casa mea cu ferestre albastreși cu acoperișu-n două apeSe-mbujorează mușcate în glastreși-ating cu mâna cerul, de
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
stratul învrâstat de micșuneleși mă salută din înalt, perechi,Săgetând aprig cerul rândunele.Pe-o bancă, sub cireșul altoitSe-ntinde-n tors molatec o pisică,Mișcând urechea spre un ciripitDe vrăbii, când o vrajbă se-nfiripă.În casa mea, nălțată de-un străbun, Nu mă străbate-un metafizic dor,Căci Dumnezeu, prietenul meu bun,Își soarbe-ncet, cafeaua în pridvor.Steluța CRĂCIUN... XXV. OMNES VIAE ROMAM DUCUNT, de Steluța Crăciun, publicat în Ediția nr. 1919 din 02 aprilie 2016. OMNES VIAE ROMAM DUCUNT
STELUȚA CRĂCIUN [Corola-blog/BlogPost/381390_a_382719]
-
clape de mister Om și petala, pașii pierduți, tu și eu, Jumătăți disparate dintr-un întreg efemer. M- am risipit cu uimire de floare În șoaptele tale, grădină a lumii, Primăvara, zeița stăpâna, din soare Din mantia cerului, din menestreli, străbunii, Am încropit, din crâmpeie de vis, O minune cu petale de carte, Balsam zilelor mele, ale tale, promis De pe- atunci, când viața- mi ținea parte... Referință Bibliografica: ÎN TRUPUL PRIMĂVERII / Dania Badea : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1929
IN TRUPUL PRIMAVERII de DANIA BADEA în ediţia nr. 1929 din 12 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380845_a_382174]
-
greșeală tinereții. Ceas cu ceas întineream, Timpul lin curgându-l, Zorii vieții mi-i aflăm Ceasul întorcându-l. Și așa, clipă de clipă, Măi rupeam un an și-o filă, Scuturând în mare pripa, Devenind copilă. Toată înțelepciunea mea Din străbuni, greu adunată, Ceas cu ceas se dilua, De timp ușurată. M-am aflat într-un târziu, Covrig adunată, Când, în parc, un moftangiu Săruta o fată! Referință Bibliografica: CEAS INVERS / Dora Păscu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul
CEAS INVERS de DORA PASCU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380922_a_382251]
-
lume - Bătrânii munți și marea Și Dunărea mlădie Ne-au întărit tulpina; Sub paza lor se spune Că ne-am găsit cărarea; Ne ducem cu mândrie Spre viitor lumina. Dă, Doamne, să fim vrednici, Să nu cunoaștem teama, Pământul sfânt, străbunul, De lotri să-l ferim! Carpații celor veșnici Să nu le vindem coama - Mai bine pân’ la unul În luptă să murim! Capitolul Cioburi de vise - al IV-lea - este o luptă cu inerția, cum ar fi spus Nicolae Labiș
VITALITATEA VERSULUI FRUMOS- MAESTRUL ION ANDREIȚĂ DESPRE RECENTUL MEU VOLUM DE POEZIE. CU ÎNALT RESPECT, MAESTRE!! de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2331 din 19 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/380905_a_382234]
-
de toate zilele a Neamului dacoromân, care se frânge veșnic în Potirul jertfei creștine. Limba proto-dacoromână s-a scris în Pisania Catedralei Neamului cu veșnicia Duhului de lumină și cu jertfa de sânge a martirilor. Toate doinele și dorurile trecutului-prezent străbun sunt strânse în vioara sublimului cuvânt al Limbii noastre dacoromâne. Toate cuvintele Limbii noastre protodace sunt miresme de zări, căutări de-naltă credință sau cântări de azur în petale de dor. Limba noastră-dacoromână este Sfântă Catapeteasmă de Artiști, Eroi, Cuvioși
LIMBA NOASTRA IN GRAI DULCE SI SFANT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1840 din 14 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380940_a_382269]
-
Pârcălab al Cetății Neamț), la diplomatul Radu Sturdza și Maria Jora, părinții săi. Dotat cu o inteligență covârșitoare, cu o educație princiară aleasă înrâurită de apoteoza Neamului Dacoromân, prințul Mihail Sturdza s-a întrupat cu spiritualitatea ortodoxă după modelul Marilor străbuni care au ctitorit Cetatea, Voievodatul, Patria, Biserica, și-a asumat personalitatea înflorind-o în iubirea de Dumnezeu și de Neam: Sunt un vrăjit al slavelor trecute. Cred că orice neam, orice sat, orice ținut, orice țară, are datoria și dreptul
MARI ROMÂNI – MĂRTURISITORI AI DRAGOSTEI DE DUMNEZEU ŞI DE NEAM SUB FLAMURA SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1408 din 08 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/380966_a_382295]
-
de patrioți. Unirea n-a fost definitivă, Că atunci turcii n-au admis, Dar hotărârea Porții,tardivă, A decis unirea printr-un înscris. Și au serbat unirea românii, Mereu de atunci,în cântec și joc, Iar din cer se bucurau străbunii, Dar azi trădarea,iar își face loc. Să ne strângem mâinile cu toții Și țara cu hora s-o-nconjurăm, Să n-o lăsăm iar pradă la alții, Căci doar unindu-ne o apărăm. Noi, munteni,moldoveni și ardeleni, Toți suntem
24 IANUARIE de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2216 din 24 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374310_a_375639]
-
aducă Deschide-le portița ca-n vremi de-odinioară Și spune-le povești pe prispă, la bojdeucă. Răsună valea toată de zurgălăi și bice, Căprițe și căiuți au împânzit Țicăul, Jienii și ursarii au început să strige Cu datini din străbuni vin să alunge răul. Sosit-au urători tocmai din dealul Bucium, Stau în cerdacul casei, trăistuțele li-s pline, E noapte, e târziu și-s obosiți de drum, Dar n-au uitat bădiță să treacă pe la ține. Din an în
LA BĂDIŢA ION CREANGĂ de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 () [Corola-blog/BlogPost/374395_a_375724]
-
Nu-ți voi lăsa, nepoate, alte bunuri, Decât tutun și patru ori cinci tunuri, Uitate din rezbelul celălalt, Dar eu voi un altul, tu un alt. Se răzvrătește seara, marea, Când plânge-n țărmuri toată țara, Mă-mpac eu cu străbunii mei, Dar nu am pax cu unii, azi mișei. Cu fiecare carte nu am parte, m-apropii blând de moarte, de ne-moarte, nu sunt morbid, fudul, credul,, încerc să fiu, s-ar zice, very cool, ce să schimbăm? Vezi
ARGHEZIANA de BORIS MEHR în ediţia nr. 1290 din 13 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374423_a_375752]
-
Sandi King (cunoscută înainte ca Sandi Sartorelli) va lua dragostea ei de poezie în mormânt și eventual dincolo de acesta. Ea este neozeelandeza cu străbuni de origine engleză, irlandeză, daneză și morava. Sandi a obținut o diplomă în scriere creativă și a avut lucrări publicate în mai multe reviste și pe diverse site-uri, inclusiv 4th Floor, Blackmail Press, JAAM, Renée’s Wednesday busk, Snorkel
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de SANDI KING în ediţia nr. 2325 din 13 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/374449_a_375778]
-
pe albul feței de masă lingura, cana și săcăteul din povestea aflată demult, întregind miezul visului avut cu adevărul trist, înțeles înainte de a fi fost înfățișat prin cuvânt - bunicii Miluța și Zain se săvârșiseră din viață în aceeași clipă, precum străbunii Agripina și Culai... Alt rost n-avea să dea... (PREMIUL II la Concursul International de poezie si proza scurta organizat de redactia revistei MEMORIA SLOVELOR, editia I / 2015/ Ramnicu Valcea - sub egida Ligii Scriitorilor Romani) Referință Bibliografică: LINGURA, CANA ȘI
PREMIUL II LA CONCURSUL MEMORIA SLOVELOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1686 din 13 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373283_a_374612]
-
ales. Refugiul De ce mi-e dor de Basarabia... (16 februarie 2012) Alexandra-Svetlana vine din răstimpul Străbunicului-erou, de confruntare istorică a celor mai mărețe revendicări întru făurirea idealului divin de unitate națională. Mândria ei creștină de Româncă ne descoperă figura unui străbun falnic ca bradul, în fața căruia se cade o pioasă recunoștință și o smerită reverență: „E înalt, voinic, bine făcut. O prezență impunătoare, pe care n-o poți trece cu vederea. Are trăsături dârze și sclipiri de asprime în ochii de-
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]
-
ascetice de azur. Prospețimea minții, flacăra rugii, glasul inimii suie în cățui de stihie spirituală, emanând o voință de argint, aurită într-o stăpânire de sine. Sufletul ei are pe chip un surâs oriental, fiind parcă o revelație vie a Străbunului măreț de la Alba Iulia... Cu vocea delicată și dulce, stârnește cântarea unui farmec deosebit, vibrând deseori, atunci când trebuie cu tăria metalului, uimind și mirând cutezanțele: Lumea e mirată de preocupările mele? Ar fi mai bine pentru toată lumea să îmi văd
FLOAREA DIN ASFALT de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1882 din 25 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373393_a_374722]