40,154 matches
-
numai cadrul este baladesc, dar acest cadru închide o poemă cosmică, în centrul căreia stă moartea. Moartea e cântată melancolic-extatic, e acceptată, cu încredere și dăruire, încărcată de sentimentul destinului". Autocitarea și sublinierile îi aparțin lui Blaga, iritat că un "străin" infatuat intră sfidător tocmai în panteonul celor mai originale idei ale sale. Va fi încă o dată, în finalul explicației sale cu aer definitiv, neiertător, făcând aluzie compromițătoare la atitudinea anti-evreiască a legionarilor, a căror aventură politică, însoțită de susținerea lui
Lucian Blaga și Dan Botta: sfârșit de partidă by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11884_a_13209]
-
verzi (ca oriunde), așezările păstorești etc. - ceea ce ar conduce la "concluzia prodigioasă că România se compune din dealuri și văi". Cele mai scumpe îi sunt lui Dan Botta ideile sale despre thracism, pe care le-ar fi descoperit "nu prin intermediul străinilor", ci cu sprijinul unor mari filologi români ca Philippide și Densusianu: "Am revendicat pentru Românism patrimoniul integral al Thraciei. Am descoperit o serie de analogii. Thracismul acesta ne revine integral prin tradiția Romei". Blaga este acuzat de îndatorare față de străini
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
străinilor", ci cu sprijinul unor mari filologi români ca Philippide și Densusianu: "Am revendicat pentru Românism patrimoniul integral al Thraciei. Am descoperit o serie de analogii. Thracismul acesta ne revine integral prin tradiția Romei". Blaga este acuzat de îndatorare față de străini în formularea teoriei sale, ca "agent al freudismului în România". E apoi acuzat, în virtutea aceleiași tirade patriotice, de imposibilitatea de a "deduce primatul poporului român printre vecini", de perspectiva inacceptabilă despre ieșirea din istorie într-o "viață vegetativă, etnografică, pasiv-organică
Lucian Blaga provocat la duel de Dan Botta by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11906_a_13231]
-
dizgrațios, ca atunci când mama atrăgea atenția tatălui meu să mănânce frumos, iar acum mi se făcu teamă ca nu cumva mama să-i spună și musafirului să nu plescăie. Dar pe parcurs am învățat că aceste lucruri nu se spun străinilor, te faci că nu auzi, ba îi și lauzi mulțimindu-le că le-a plăcut mâncarea și au înghițit-o cu plăcere, însă după ce pleacă ai voie să comentezi felul lor ”porcesc” de a mânca. Am stat o vreme alături de adulți
Motocicleta Roșie. In: Destine literare by Hanna Bota () [Corola-journal/Journalistic/73_a_145]
-
primăvară și pe aceea de septembrie. Îmi amintesc roua de dimineață udându-mi gleznele și prundișul cald de pe malul Someșului, pe care călcam precaut." La capitolul eseuri se remarcă: Dumitru }epeneag - punct și de la capăt de Irina Petraș, Acasă printre străini. Fără virgulă (despre Gabriela Melinescu) de Nicolae Turcan, Ion Mureșan - metafizicul textualist de Călin Teutișan, O plimbare prin agora de Ștefan Borbély și Michel Foucault și metoda paranoic-critică de Caius Dobrescu. Un show al traducerii La Suceava funcționează cu succes
Actualitatea by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11943_a_13268]
-
ea stă mărturie emblema lui René, cocoșul de munte, "tîlcul" numelui său. Pe el, poate, îl visează soția, ca pe o "pasăre cu capișon negru, alb și albastru, pe care o țineam strîns în mînă, ascultîndu-i bătăile inimii." El e străinul, atît de cunoscut totuși, căruia nu-i poate vedea chipul. Îi simte în schimb prezența, într-un ultim decor, al lui decembrie 1996, în fiecare fulg din zăpada căzută, ca în Morții lui Joyce, peste vii și dispăruți la fel
Străinul din vis by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11973_a_13298]
-
Ca și noi. Ca și aspirațiile noastre, ca și păcatele noastre. Se întoarce logodnicul ei, Albert. După o absență de șase luni, neexplicată în libret. Charlotte e la bal? Și tînărul care o însoțește? O înaripează? Cine este acest Werther, străin de locuri? Actul al doilea. E toamnă. Copacul e îngălbenit. Și trist. Charlotte stă la o masă cu Albert. Sînt căsătoriți. Privesc în gol, minute în șir. Schimbă banalități. O atitudine nu chiar necunoscută. O căsătorie fără flamă, burgheză. Copacul
Charlotte by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11982_a_13307]
-
caut...Ei sunt ai meiși trebuie sa-i dezleg de rătăciresă plece fericiți pentru o vremesau pentru multe vremiMă voi întoarce în zodii profanesă-mi ard viselesă împlinesc ce mi-a fost datminus și plusreverie și extazde alb și negru... XXII. STRĂINUL, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014. Străinul ... Mi-e sufletul candela vremii ce vine când strâng în poeme singure așteptarea... Străinul din mine, cu un rânjet de zile mari pe fata scris, vociferează. Pe
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
pentru o vremesau pentru multe vremiMă voi întoarce în zodii profanesă-mi ard viselesă împlinesc ce mi-a fost datminus și plusreverie și extazde alb și negru... XXII. STRĂINUL, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014. Străinul ... Mi-e sufletul candela vremii ce vine când strâng în poeme singure așteptarea... Străinul din mine, cu un rânjet de zile mari pe fata scris, vociferează. Pe toate vocile. Îl îmbrâncesc în încăperea cu nimicuri de tot felul și trântesc
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
ce mi-a fost datminus și plusreverie și extazde alb și negru... XXII. STRĂINUL, de Marius Horvath, publicat în Ediția nr. 1442 din 12 decembrie 2014. Străinul ... Mi-e sufletul candela vremii ce vine când strâng în poeme singure așteptarea... Străinul din mine, cu un rânjet de zile mari pe fata scris, vociferează. Pe toate vocile. Îl îmbrâncesc în încăperea cu nimicuri de tot felul și trântesc ușa. Aprind o țigară. Ca să visez iar și scriu mai departe : ... mă leagănă dulce
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
toate vocile. Îl îmbrâncesc în încăperea cu nimicuri de tot felul și trântesc ușa. Aprind o țigară. Ca să visez iar și scriu mai departe : ... mă leagănă dulce pe brațe visarea și nicăieri, nicăieri nu-i mai bine decât în poeme... Străinul a venit iar. cu un rânjet de zile mari scris pe față, împrăștie buline mari, negre. Apoi, râde. Cu un râs prelung, bolnav. Se duce singur în încăperea cu nimicuri de tot felul Și trântește ușa. Citește mai mult Străinul
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
Străinul a venit iar. cu un rânjet de zile mari scris pe față, împrăștie buline mari, negre. Apoi, râde. Cu un râs prelung, bolnav. Se duce singur în încăperea cu nimicuri de tot felul Și trântește ușa. Citește mai mult Străinul... Mi-e sufletul candela vremii ce vinecând strâng în poeme singure așteptarea...Străinul din mine,cu un rânjet de zile maripe față scris, vociferează.Pe toate vocile.Îl îmbrâncesc în încăpereacu nimicuri de tot felulși trântesc ușa.Aprind o țigară
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
împrăștie buline mari, negre. Apoi, râde. Cu un râs prelung, bolnav. Se duce singur în încăperea cu nimicuri de tot felul Și trântește ușa. Citește mai mult Străinul... Mi-e sufletul candela vremii ce vinecând strâng în poeme singure așteptarea...Străinul din mine,cu un rânjet de zile maripe față scris, vociferează.Pe toate vocile.Îl îmbrâncesc în încăpereacu nimicuri de tot felulși trântesc ușa.Aprind o țigară. Ca să visez iarși scriu mai departe :... mă leagănă dulce pe brațe visareași nicăieri
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
maripe față scris, vociferează.Pe toate vocile.Îl îmbrâncesc în încăpereacu nimicuri de tot felulși trântesc ușa.Aprind o țigară. Ca să visez iarși scriu mai departe :... mă leagănă dulce pe brațe visareași nicăieri, nicăieri nu-i mai binedecât în poeme...Străinul a venit iar.cu un rânjet de zile mariscris pe față, împrăștie buline mari, negre.Apoi, râde. Cu un râs prelung, bolnav.Se duce singurîn încăperea cu nimicuri de tot felulși trântește ușa.... XXIII. A FOST ODATĂ..., de Marius Horvath
MARIUS HORVATH [Corola-blog/BlogPost/382575_a_383904]
-
bătută, si posedata, si deposedata... • Sunt greu de suportat: eșecul și succesul (Andrei Bacalu). • Degeaba stai strâmb dacă nu judeci drept. • Măgarul troian. • În politica se cheamă că spune adevărul cine minte mai puțin. • Cinstește-ți părinții măcar că pe niște străini oarecare! • Modestia e adesea orgolioasa (Roni Căciularu). • Să călci în străchini și apoi să mănânci din ele... Hmm! • Cine visează căi verzi pe pereți, reușește la paștele căilor. • Dacă prostia ar ucide, ar fi o mare tragedie națională. • Vechile steriotipuri
PROVERBE COMBINATE & ÎNTÂMPLĂTOR de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1551 din 31 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382675_a_384004]
-
de a merge la toaletă pentru a-și face necesitățile fiziologice. Erau zilele stabilite de Chiștoroaia drept zile speciale pentru teze. Pentru că, în restul zilelor, apropiații directoarei nu mai făceau ore în școală. Trebuiau să le susțină doar atunci când vreun străin repartizat de Inspectorat în urma Concursului de Titularizare se rătăcea neștiutor în teritoriul lor. Și atunci se considerau agresați, de o prezență nedorită de ei, din exterior. Erau totuși instituție de învățământ de stat, nu particulară, deși se comportau de parcă ar
LICEUL „HORROR” AL CHIŞTOROAIEI de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382638_a_383967]
-
vreo câțiva curioși, care se opriră în dreptul lui Teodosie și se uitau, plini de curiozitate, cum omul acela străin, palid la față, cu păr lung și barbă neagră, citea din manuscris. Văzând că unii se opriseră și se uitau la străin, nu după mult timp, se adună acolo o mulțime de alți oameni curioși să vadă ce se-ntâmplă. În acel moment, Teodosie, cuprins de Duhul Sfânt, se ridică în picioare și, cu ochii îndreptați către cer, înălță mâinile și începu
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
uimire a privitorilor. Apoi luă manuscrisul și continuă să citească tuturor din Evanghelie, fără ca cei care-l ascultau să priceapă măcar un cuvânt din ce citea el. Înțelegeau ei ceva, că e vorba de o putere din cer, către care străinul înălța glasul său. În ziua aceea, Teodosie făcu doar această lucrare, știind că nu are cum să spună oamenilor Evanghelia până nu vor înțelege vorbele sale. Domnul însă se îngriji de lucrarea Sa. Se întâmplă ca acolo, prin cetate, să
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
Gelos pe acest nou concurent, în mânia sa nestăvilită, începu să se gândească la răzbunare. Această răzbunare nu așteptă mult să se producă. Șamanul Mulu se duse el însuși la Zewedu, stăpânul cetății, să se jelească și să ceară izgonirea străinului din cetate, care-i amenința statutul de preot al zeului soarelui. Auzind plângerea șamanului, stăpânul cetății îi dădu dreptate, dându-i învoire deplină să facă ce-o vrea cu străinul. Atunci, șamanul Mulu, pe înserate, pe când Teodosie sfârși de citit
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
Zewedu, stăpânul cetății, să se jelească și să ceară izgonirea străinului din cetate, care-i amenința statutul de preot al zeului soarelui. Auzind plângerea șamanului, stăpânul cetății îi dădu dreptate, dându-i învoire deplină să facă ce-o vrea cu străinul. Atunci, șamanul Mulu, pe înserate, pe când Teodosie sfârși de citit din Evanghelie în piața cetății și se pregătea să plece spre chiliuța sa de pe vârful stâncii, trimise doi vlăjgani supuși lui, care îi ieșiră în cale, îl doborâră la pământ
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
manuscrisul și hainele, îl bătură până ce aproape că-l lăsară fără suflare, și apoi se făcură nevăzuți. Șamanul alesese să nu se răzbune chiar în piața cetății asupra lui Teodosie, de teama mulțimii de credincioși care deja îl urmau pe străin. De aceea comisese această faptă urâtă pe întuneric, în afara cetății, pentru a zădărnici lucrarea omului venit de la capătul lumii să citească Evanghelia, stricând vechile credințe strămoșești. Zăcu acolo bietul Teodosie fără cunoștință toată noaptea, doar spre zori își reveni și
MANUSCRISUL APOSTOLULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382744_a_384073]
-
Îi sărută ochii. Se sărutară apoi pe obraji. Pe gură. Erau atât de bucuroși că s-au întâlnit!” (și aici italicele sunt opțiunea prozatoarei). În plus față de asemenea năluciri, ce-i zdrobesc inima, Corina regăsește pretutindeni, în destinele prietenilor, cunoscuților, străinilor, modelul non-echivoc al propriei sale istorii: “Orice ar fi făcut, indiferent cu cine ar fi vorbit, Corina era condamnată să revină, din unghiuri diferite, la propria suferință”. Și astfel, se conturează, și se configurează, tot mai clar, ideea că suferința
EUGEN DORCESCU, DESPRE INIŢIEREA ÎN SUFERINŢĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382706_a_384035]
-
ca de obicei, în pauză, Camelia se întâlni în curtea Universității, cu Răzvan. - Mergem să bem o cafea la „ARO”? o întrebă el. “Aro” era localul cel mai scump și mai select din Brașov. De obicei era frecventat numai de străini. Singură, Camelia nu s-ar fi dus acolo. Nu a mai fost la “Aro” decât cu fostul său soț. - Și... cum ai ajuns aici, printre noi? întrebă bărbatul, sfredelind-o curios, cu ochii. Răzvan nu semăna deloc cu fostul soț
CORPUL Y” de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1613 din 01 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382660_a_383989]
-
începea scandalul când o vedea sau dacă acesta era informat prin spionii săi bine plătiți. Chiar a amenințat-o cu moartea. Cum în facultate erau suficient de mulți „binevoitori” care informau securitatea imediat ce un student român se „apropia” de un străin, mai ales fetele, a început să fie monitorizați de securitate și orice pas al lor era cunoscut în cele mai mici amănunte. Atunci când Halil a pus deja stăpânire pe viața ei și a început să o bată din senin, reproșându
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]
-
și a început să o bată din senin, reproșându-i infidelitatea, Săndica s-a trezit cu omul securității pe o alee. Individul și-a declinat apartenența și i-a spus că va fi protejată, dacă va da informații despre activitatea străinilor în facultate, iar dacă nu, va fi anchetată pentru relații subversive cu cetățeni arabi împotriva statului. Speriată de situația creată și de pericolul că viața i se va încheia la o altă „facultate” din cauza nesăbuinței sale, a fost de acord
CAP. III de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1530 din 10 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382704_a_384033]