7,303 matches
-
care are o fire neînsuflețită și nesimțitoare. Mai este însă și o pricină tainică a uscării smochinului ajunsă până la noi din bătrâni înțelepți, după cum zice Isidor Pelusiotul. Pomul călcării poruncii a fost smochinul. Din frunzele lui și-au făcut acoperământ strămoșii noștri călcători de poruncă. Din pricină că n-a fost blestemat atunci, a fost blestemat acum de Iisus Hristos, ca un iubitor de oameni, ca să nu mai facă rod, care este pricina păcatului. Iar că păcatul se aseamănă cu smochina este lucru
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
se numește Locul Căpățânii este aceasta: pe vremea potopului, căpățâna lui Adam a fost scoasă afară din pământ și colinda de colo-colo despuiată de carne și stingheră; era o vedenie îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe pietre. De asta a și fost numit de atunci locul acela: Pardosit cu pietre. Unii sfinți aleși spun, pe temeiul predaniei, că și Adam a fost îngropat acolo de un înger
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
franceza, cum de n-a remarcat marea asemănare dintre română și franceză?! Poate din cauza câtorva cuvinte asemănătoare din română și albaneză ... Păi n-avea nici un interes să sublinieze originea latină a limbii române! Interesul dumnealui este să-i prezinte pe strămoșii românilor în stadiul de triburi nomade de păstori care, venind din munții Albaniei, i-au izgonit pe „pașnicii” urmași ai lui Attila, ce s-au așezat în aceste locuri virgine, fără picior de locuitor. Iată o mostră de istorie ce
ISTORIA ROMÂNILOR SCRISĂ PRIN PROCURĂ de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 by http://confluente.ro/George_petrovai_istoria_romanilor_scr_george_petrovai_1336719078.html [Corola-blog/BlogPost/354423_a_355752]
-
știința, port, pentru a reînnoda legăturile tradiționale europene ce ne-au ținut la marginea imperiilor de-a lungul veacurilor. Tot CEEA CE E VECHI ne aduce aminte de trecutul nostru, cu vechile construcții, aleile pe care altădată și-au purtat pașii strămoșii, monumentele înălțate intru cinstirea lor, parcurile și aleile ce nu pot fi uitate dat fiind pasiunea de a colecționa cărți poștale ce ne reamintesc cu nostalgie de cum a fost odată! E numai una din rațiunile de a păstra veșnic în
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
de mănăstirea Cozia. {ntemeierea Principatelor găsește în câmpul Coziei un mănunchi de case mici (satul Cozia), ce coborau pe poalele munților până spre apă Oltului. ”{n aceste case își trăiau nevoile câțiva români care, poate făceau puntea de legătura dintre strămoșii noștri Daco-Romani și noi Românii” (I.Simionescu - |ara noastră. Oameni, locuri, lucruri, ed. ÎI București, 1938). De altfel pe toată valea Oltului sunt presărate urme române (castrul de la Daesti, urmele termelor române de la Bivolari, Masa lui Traian etc.) care mărturisesc
650 DE ANI PARTEA I-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 by http://confluente.ro/dan_zamfirache_1440569796.html [Corola-blog/BlogPost/343988_a_345317]
-
cum trec secundele / ca o armată ! / ... / „Aș plânge“, mi-a spus Homer. / „Aș plânge de voi. Aș plânge, dar nu mai am ochi !“ / Uită-te și tu / și uită-mă, Adame !» - AmNS, 44), Oase plângând («Dacă scuturi din mine / toți strămoșii mei, / până la urmă, / până la urmă / va cădea din mine / o stea ! / Ce viață, Doamne, se mai înghesuie / să curgă / printre doi stâlpi !» - ibid.), Palatul vulturului («Nu-mi strica versurile mele, Adame, / din creierul meu gingaș, / ca o balegă de stea
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
cer / mi s-a-nfundat pe sub sprânceană o egretă / ținându-mi loc privirilor când pier / A început Pământul ca să se rotească / și codrii noștri seculari / să uite limba românească / pe tandrii de penați și lari. / Săreau de din sicrie toți strămoșii / să apere ce noi nu apărăm / se-nvulturiseră cocoșii / pe fostul umărului meu de domn. / Se înmuiaseră Carpații / curgeau pe Dunăre la vale / și-i lopătau numai pirații / secundelor ovale / și toată România toată / curgea în Marea Neagră / hrană de pește, zână
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (4) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Ion_pachia_tatomirescu_nichi_ion_pachia_tatomirescu_1389834185.html [Corola-blog/BlogPost/342108_a_343437]
-
plin de bucurie din roadele Produse de minoritățile alături de care Fuma pipa păcii, și le îmbrățișa Pe ritmuri buricoase de manele Și grătare înconjurate de sticle de bere, Pungi de plastic, maidanezi și vorbe de duh, Acestea cărate din Înțelepciunea strămoșilor, Încă nestabiliți de istorie. Totul a fost bine și frumos până într-o zi, Când, ca din senin veni o veste, Pe care aproape nu și-o puteau măsura Cu propriile urechi. La unul din vestitele magazine Carrefour A sosit
ENTUZIASM LA ZI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 363 din 29 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Entuziasm_la_zi.html [Corola-blog/BlogPost/351078_a_352407]
-
Mai era unul prin istorie, cu un kazacioc, asemănător. Abia dacă mai rețin, îl chema. Ilici !? Dacă acesta o fi fost numele real ?! Cu numele astea de cod, cine mai poate ști adevărul ?! In timp ce cuplu Sarkozy își căuta strămoșii prin peștera de la Lascaux, unii se întrebau, pe la tv, dacă țiganii din România, sunt cu adevărat un peril ? Unde or fi fost S’il vous plait, pentru că, practic, nu am văzut niciunul. Erau mulți închiși la culoare cu supermarketurile pe
FOST-AM LA PARIS! 5 ZILE ŞI 4 JUMĂTĂŢI DE NOAPTE de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 119 din 29 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Fost_am_la_paris_5_zile_si_4_jumatati_de_noapte.html [Corola-blog/BlogPost/349626_a_350955]
-
dorit atât de mult, cum se arată în troparul de la sfintele mucenice: "pe Tine, mirele meu, te iubesc și pe tine, căutând, mă chinuiesc". Ca să ne dăm mai bine sea¬ma de această năzuință sufletească, ne ducem cu mintea la strămoșul nostru Adam care, înainte de căderea sa în păcat, trăia în comuniune cu Dumnezeu. Cu siguranță, după îndreptarea noastră prin Iisus Hristos tot comuniu¬nea a rămas ca singura experiență valabilă cu tot ceea ce poate avea ea mai intim pentru om
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2204 din 12 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1484224172.html [Corola-blog/BlogPost/379228_a_380557]
-
fiica mea să aibă urmaș din neamul poporului peste care am domnit și căruia i-am fost credincios. (deschide larg brațele) Doresc ca neam din neamul nostru să-și aducă aminte că am fost principele acestor ținuturi, lăsate moștenire de strămoșii noștri, dacii, pe care să le păzim și de dincolo de moarte! CONTESA: (blajină) Dragul meu, să lăsăm aducerile aminte și să sărbătorim evenimentul. CONTELE DRACULA: Să afle neamul vampiric din întreaga lume că în Carpați s-a născut urmașul meu
REGATUL LUI DRACULA (IV) (SCENARIU FILM) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Regatul_lui_dracula_iv_sc_ion_nalbitoru_1390815168.html [Corola-blog/BlogPost/347341_a_348670]
-
un muget înfundat de fiară rănită. Nu, nu se putea despărți de copil... Cine putea despărți o mamă de pruncul ei? E nedemn, e contra naturii, e mârșav! Îi mângâie cu duioșie părul sârmos, moștenit de la tatăl lui și de la strămoșii săi magrebieni trăitori sub soarele Africii. Nu, de copil nu se va despărți! Nimeni nu-i va putea tăia ca lui Shylock o bucate de carne din carnea ei! Să nu creadă David că ea o să-i cedeze fiul de
ANTENTATUL de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_chipul_magdalena_bratescu_1389181665.html [Corola-blog/BlogPost/363812_a_365141]
-
publicat în Ediția nr. 1319 din 11 august 2014. Istoria Universală este o cronică scrisă cu interpretări și învățăminte despre ascendentă și decadenta popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadenta pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o sceneta în care să fim spectatori. Popoarele care au înțeles acest lucru își canalizează resursele pe formarea de resurse umane care să susțină
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/iosif_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
am uitat să râdem asemenea tracilor ... Citește mai mult Istoria Universală este o cronică scrisă cu interpretări și învățăminte despre ascendentă și decadenta popoarelor. Eu, profesorul Iosif Popa, sunt ferm convins că România modernă nu scrie istorie decadenta pe fruntea strămoșilor. Aceste lupte de interese care macină „globalizarea" îi invită pe români la afirmare și nu la o sceneta în care să fim spectatori. Popoarele care au înțeles acest lucru își canalizează resursele pe formarea de resurse umane care să susțină
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/iosif_popa/canal [Corola-blog/BlogPost/349351_a_350680]
-
ciclurile care m-au impresionat în mod deosebit, poate și pentru faptul că am regăsit aceleași trăiri sufletești și sentimente care îmi umplu sufletul, ca oricărui om cu dragoste de neam, de părinți, de familie. Primul (Rădăcini) este cel dedicat strămoșilor simbolizați, metaforic, de copacii falnici care ne reprezintă, cel dintâi fiind un „brad frumos și drept, și sfânt” văzut ca „model de demnitate”, ca exemplu de verticalitate morală în fața tuturor vicisitudinilor, simbolizându-l pe bunicul iubit pe care dorește să
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1475415297.html [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
lumină”) create de „Un punct ciudat” apărut din „neant”, elementele cosmice, care își găsesc locul în versurile din primul ciclu al volumului (Joc în Univers), pentru ca versurile dintr-un alt ciclu (Ecoul nemuririi) să devină prinos de recunoștință față de „Nemuritorii” strămoși, față de eroii patriei al căror „stindard nemuritor” a fost „dorința pentru pacea gliei” („Argintul brazilor cărunți”). Fiecare poezie a acestui ciclu devine un imn închinat marilor personalități ale istoriei milenare (Mihai Viteazul, Avram Iancu, Decebal), ale literaturii. Astfel, lui Mihai
DE LA VIS ȘI SPERANȚĂ LA ÎMPLINIRE de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2102 din 02 octombrie 2016 by http://confluente.ro/nicolae_dina_1475415297.html [Corola-blog/BlogPost/369387_a_370716]
-
în oborul păsărilor și la drum. Cu două zile înaintea sărbătorii Ignatului socrii lui Vulpe au tăiat porcul iar el și Magdalena au fost invitați la pomana porcului așa cum e datina prin părțile noastre. Pe la noi e un obicei din strămoși, ca atunci când cineva dintre nemuri taie porcul de Crăciun, să-și invite rudele. Fiecare dintre invitați dă o mână de ajutor. Bărbații se ocupă de regulă cu tăierea porcului, pârlit, spălat, peciuitul cărnii și pusul la sare. Femeile și copiii
METODELE LUI VULPE CONTRA HOȚILOR (AUTOR-MARIA GIURGIU) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2197 din 05 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1483571522.html [Corola-blog/BlogPost/382791_a_384120]
-
din 08 martie 2017. După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în comună. Trăiau în bună înțelegere, deși erau firi atât de deosebite. Tata socru era un om falnic, frumos, brunet, cu ochii aproape
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
lăsată ... Citește mai mult După căsătorie, în 1956, am locuit un timp cu socrii mei, țărani păstrători de strămoșești tradiții, dintr-un sat de prin părțile Bihorului, în comuna Ineu de Criș, comună cu o viață așezată după tipare din strămoși, pe unde nu prea bătea des vântul înnoirilor. Familia socrilor mei era una dintre cele mai respectate în comună. Trăiau în bună înțelegere, deși erau firi atât de deosebite. Tata socru era un om falnic, frumos, brunet, cu ochii aproape
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/elena_buic%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380808_a_382137]
-
Monarhia salvează România!” (Slogan din Piața Universității) Eram copil, prin clasele primare. Cam în '49 - '50, dacă nu greșesc, deci elev în clasa a II-a, avându-l ca învățător pe Domnul Trandafir al meu, pe dascălul, domnișan din moși strămoși, Ionel Bărboiu. Era 24 ianuarie. Întrebarea adresată prichindeilor de atunci, de către dascălul blând și iubitor, a cărui sănătate era zdruncinată de războiul la care participase și a cărui suferință se citea pe fața slăbită, era o dovadă a înaltului patriotism
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Monarhia salvează România!”(Slogan din Piața Universității)Eram copil, prin clasele primare. Cam în '49 - '50, dacă nu greșesc, deci elev în clasa a II-a, avându-l ca învățător pe Domnul Trandafir al meu, pe dascălul, domnișan din moși strămoși, Ionel Bărboiu. Era 24 ianuarie. Întrebarea adresată prichindeilor de atunci, de către dascălul blând și iubitor, a cărui sănătate era zdruncinată de războiul la care participase și a cărui suferință se citea pe fața slăbită, era o dovadă a înaltului patriotism
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
2011. UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei” - Petre Podea-Titus Prof. Ion C. HIRU Reputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns al chemării istoriei, a moșilor și strămoșilor noștri, un impresionant album color cu imagini de ieri și de azi ce sta-vor mărturie contemporanilor și celor ce vor veni, că aici, aproape de izvoarele Râului Doamnei, unde se profilează în zare culmile încununate de nea ale Iezerului și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
Citește mai mult UN DAR DE PREȚ: „Domnești, perla Râului Doamnei”- Petre Podea-TitusProf. Ion C. HIRUReputatul economist, om de cultură, împătimit al satului de pe marea moșie a Basarabilor, oferă cuibului natal Domnești, ca răspuns al chemării istoriei, a moșilor și strămoșilor noștri, un impresionant album color cu imagini de ieri și de azi ce sta-vor mărturie contemporanilor și celor ce vor veni, că aici, aproape de izvoarele Râului Doamnei, unde se profilează în zare culmile încununate de nea ale Iezerului și
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ion_c._hiru/canal [Corola-blog/BlogPost/372752_a_374081]
-
dați seama ce ... XV. CUVÂNT ÎNAINTE, de Ilie Fîrtat, publicat în Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015. Cuvânt înainte la cartea Pârâienii Valahiei: autori Constanța Badea, Petronela Badea și Mihai Pârâianu Cu dorința de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]
-
a născut astfel o lucrare amplă, care alături de altele similare vine să așeze o cărămidă la temelia ... Citește mai mult Cuvânt înaintela cartea Pârâienii Valahiei: autori Constanța Badea, Petronela Badea și Mihai PârâianuCu dorința de a îndeplini un deziderat al strămoșilor, profesoara Constanța Badea împreună cu dr. economist Mihai Pârâianu și profesoara Petronela Badea au îndrăznit a păși pe un drum spinos, nestrăbătut până acum de niciunul dintre înaintașii lor, și anume cercetarea originilor familiei boierești Pârâianu, din cele mai vechi timpuri
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/ilie_f%C3%AErtat/canal [Corola-blog/BlogPost/369498_a_370827]