2,407 matches
-
mulți români au fost atacați pe stradă sau în propriile case. Din această cauză mulți români nu își etalează identitatea națională și chiar nu recunosc că sunt români. În acest fel suntem obligați să ne uităm limba maternă, obiceiurile noastre strămoșești, să uităm de „ai noștri”... lucru de neconceput într-o societate modernă. Așa ajungem să devenim dezrădăcinați! Dar deseori excepția întărește regula, mulți români s-au integrat bine și sunt respectați și recunoscuți ca buni profesioniști și ca oameni de
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUŞCAŞ (ROMA, ITALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1541 din 21 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353418_a_354747]
-
fel de probleme de conștiință, nu poți depăși granițele propriei firi, a unei ancestralități pe care n-am înțeles-o niciodată dar care, fără-ndoială, există și care e-n strânsă legătură cu locul unde te-ai născut și rădăcinile strămoșești. Nicolae BĂCIUȚ: Cum se vede țara natală din exil? Cum se raportează el la țară, la valorile ei, la neîmplinirile ei, la așteptările ei?! Lucian DUMBRAVĂ: Cu nostalgie, în primul rând. Apoi, cu o strângere de inimă, pentru că din diverse
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU LUCIAN DUMBRAVĂ (FARO, PORTUGALIA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353450_a_354779]
-
anonimat, oameni care își văd de rosturile lor așa cum au învățat din moși-strămoși și prinzând din zbor și unele beneficii ale noutăților tehnice. Sunt mulți oameni care își păstrează semeția românească scăldată în lumină, cinste și hărnicie, căci sămânța bună, strămoșească, n-a pierit. Și nici speranța din inima românilor nu a pierit, chiar dacă și ea a fost umbrită. Nicolae BĂCIUȚ: Cine, de ce s-ar reîntoarce din exil în patria mamă? Elena BUICĂ: Există câteva categorii de oameni care s-ar
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
o stare înfloritoare, ca în Muntenia sau Moldova, realitate pe care o cunoștea atât din studiul Istoriei Bisericii Ortodoxe Române, cât și nemijlocit, de aceea Părintele Dometie Manolache dorea să-și dedice toată energia și puterea de muncă întăririi credinței strămoșești și unității neamului. Părintele Dometie a considerat că nu putea să slujească mai bine acestui ideal decât printr-o reînviorare a vieții monahale din Transilvania. Din rândul tinerelor care veneau la Mănăstirile Prislop și Afteia, douăzeci și trei de fete
UN AUTENTIC EROU AL CREDINŢEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352916_a_354245]
-
că noi suntem aici , nu am plecat de aici nicăieri. Eminescu, ca și Ștefan cel Mare, sunt doi stâlpi ai existenței noastre aici. Noi trebuie să învățăm de la ei, anume a fi și a dăinui cu demnitate în teritoriile noastre strămoșești. Nouă nu ne rămâne decât să acționăm în spiritul eminescian - să ne iubim istoria noastră, cum a iubit-o Eminescu, să iubim limba română și să trudim în direcția promovării și valorificării ei, așa cum a făcut Eminescu” - subliniază cu tărie
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
Ca evoluție a stilului aș remarca o mai bună structurare a epicului, o cizelare a exprimării și o limpezire a ramelor povestirilor, luate fiecare în parte. Spațiul propus este în pondere același mirific rustic, personajele aceiași clarvăzători țărani, talpa gândirii strămoșești. Sorin Coadă reușește o transgresare a gândirii în stări uneori duse la extrem, boală, suicid, moarte, acțiunea în sine a povestirii fiind doar o motivație secundară pentru detalierea trăirii interioare a personajelor. În asta constă artizanatul psihologic al relatării, personajele
SORIN COADĂ, PROZĂ de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1631 din 19 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352941_a_354270]
-
pe amărăștean cu mofturile lui medicinale! Auzi, plante medicinale pe izlazul comunal! Du-te în mă-ta de nebun, cu fantasmagoriile tale! Stric eu relația cu...pentru ce? Cine ești tu, bă? Un venetic venit să ne strici rânduielile noastre strămoșești. N-ai decât să vii cu presa lu’ tac-tu! Dacă am în spate pe conu Mișu, mă descurc eu și cu ziariștii, că și ei sunt oameni. Latră și ei pentru un oscior, săracii! În definitiv, toată lumea trebuie să
S.R.L.AMARU-9 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352927_a_354256]
-
preotului Trandafir alături de enoriașii lui. În acele momente, la intrarea în Biserică Părintele Trandafir s-a rugat cu următoarele cuvinte, care au rămas scrise în istoria acestei biserici: “Puternice Doamne ajuta-ne, căci cei ce vin să ne distrugă credință strămoșeasca ( ortodoxă ),limba noastră românească și familiile noastre, veniți credincioșii mei să ducem Biserică dincolo în România".La care credincioșii au răspuns în cor: -"o ducem părinte și nu o lăsăm la cei ce doresc să distrugă credință, limba și familiile
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
lei. Că donatori mai mari pentru construcția bisericii amintim pe d-l Bonica Cosmin, d-l Caraman Ioan, d-l Gabor Teodor,d-l Nicolae Gomboș Dumnezeu să-i binecuvânteze, să-i ajute și să le dea sănătate. Pe pământul strămoșesc bihorean trăiesc și muncesc zeci de mii de credincioși ortodocși mulți la număr chiar din comuna Sanmartin, alții fii ai satului Rontau, unii mai săraci alți mai bogați. Îi îndemn pe toți aceștia să îndrăznească să facă o faptă de
BISERICA LUI POPA TANDA de IONEL CADAR în ediţia nr. 270 din 27 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354310_a_355639]
-
vor fi trimise după înscriere ( și după realizarea selecției / unde este cazul) începând cu dată de 8 martie 2017). Se vor trimite cel puțin 1 (una) sau două poezii , fragment de proză să conțină - cuvinte despre limba română, țară, plai strămoșesc etc. 3 - Așteptăm înscrierile pe adresele: ligya 33@gmail.com star andrada 888@yahoo.ro sau la telefon: + 40 0723 371626 ; 0752-787694 4- CREAȚIILE VOR FI ÎNSOȚITE de: - o fotografie în format jpg. , un scurt CV și adresa la care vor
STARPRESS 2017 de LIGYA DIACONESCU în ediţia nr. 2261 din 10 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/354373_a_355702]
-
acest an artiști de valoare din Țară Bucovinei, din Maramureș și din Viena. În deschidera festivalului, într-o frumoasă poeniță din Böhmischer Prater, unde un public numeros era prezent, pentru a-și umple sufletul cu un strop de de glie strămoșeasca, cei ce au făcut posibilă această manifestare, Dna. Hermine Moistpointer - primarul sectorului 10 al Vienei, Dna Silvia Davidoiu - Ambasadoarea României la Viena, Ioan Godja, președintele asociației „Cercul Cultural Româno-Austriac UNIREA” și din îndepărtată Bucovina, Gheorghe Tomoioagă - primarul comunei muzeu Ciocănești
ROMÂNI LA ZIUA EUROPEI: POARTA MARAMUREŞANĂ ÎN VIENA LUI JOHANN STRAUSS de VIOREL BAETU în ediţia nr. 497 din 11 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/354415_a_355744]
-
Sub numele unui anonimat, născut din respect pentru poezie și, de ce nu, pentru cititorul modern de poezie, LEPPA NICOLE dorește să împărtășească celor din jur, din petalele gândurilor sale, din dragostea pe care o poartă Omului, naturii, țării, părinților, vetrei strămoșești și, nu în ultimul rând, nobilelor sentimente și idealuri, ce au făcut ca spiritualitatea românească să fie, dintotdeauna, vie, dinamică, distinctă, cuceritoare. Pentru LEPPA NICOLE poezia trebuie să curgă ritmat, asemenea bătăilor inimii acordate bătăilor aripilor de fluturi, în zborul
EPTEMBRIE 2014 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1360 din 21 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354411_a_355740]
-
documentelor de arhivă, dominante in economia cărții, fără a fi agasați de teoretizarea excesivă a autorului (fiindcă lucrarea nu o conține) - asupra a ceea ce a însemnat teroarea bolșevică întrunul din centrele de interes ale Rusiei Sovietice. Unul din acele pământuri strămoșești față de care - voi repeta mereu - noi, cei din dreapta Prutului, ne facem vinovați (măcar) de ... nedreaptă uitare. Istoricul Alexei Memei, iată, ne ajută să ne facem penitența și să ne mântuim de vina detașării de trecutul (vai, cât de apropiat!) atâ
O CARTE CÂT (ŞI CA) O BIBLIE: “TEROAREA COMUNISTĂ ÎN RASSM (1924-1940) ŞI ÎN RSSM (1940-1947)” DE ALEXEI MEMEI de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 484 din 28 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354383_a_355712]
-
destinată văduvelor și orfanilor, precum și preoților bolnavi (1927), înființarea Mănăstirii Izbuc (1928). În pofida vârstei înaintate și a bolii care i-a marcat ultimii ani ai vieții, Episcopul Roman Ciorogariu s-a aflat mereu pe baricadele luptei pentru promovarea intereselor Bisericii strămoșești și ale neamului românesc, până la trecerea sa la cele veșnice, în 21 ianuarie 1936, la patriarhala vârstă de 84 de ani, fiind înmormântat în Catedrala Episcopală - Biserica cu Lună din municipiul Oradea. Apreciat de contemporani, Episcopul Roman Ciorogariu a rămas
OPTZECI DE ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ (1852 – 1936)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1848 din 22 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354485_a_355814]
-
Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 1355 din 16 septembrie 2014 Toate Articolele Autorului Poate că ... Poate că și eu o să am o parte din tine, Într-o altă viață, Un canibal metafizic, pe axa timpului, Părăsind cu grație huma strămoșească, Precum copilul placenta mamei, Auzi cum trec barbarii prin secole? Noi suntem frunzele, ne rotim, ne-ntâlnim, Cădem, apoi creștem din nou, în muguri, În flori, explozii de flori, Precum râsul copiilor, Auzi, doamna mea? Precum râsul copiilor, Pielea noastră
POATE CĂ ... de BORIS MEHR în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353801_a_355130]
-
în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povară. Pentru că în școala generală am obtinut constant premiul I, cu toate piedicile puse de diriginta care la orele de muzică și sport mă
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
în satul Potelu, la 1 decembrie 1953. Părinții mei,oameni simpli și muncitori, cinstiți ,și azi nu stau locului ci trebăluiesc cât e ziua . Au muncă în sange.Si eu ,sora mea, copiii mei, nepoata mea, de câte ori ajungem în vatra strămoșeasca, muncim fără reținere, atât de plăcere, cât și pentru a le mai ușura lor din perena povara.Pentru că în școala generală am obtinut constant premiul I, cu toate piedicile puse de diriginta care la orele de muzică și sport mă
SOFIA RADUINEA [Corola-blog/BlogPost/353705_a_355034]
-
țara cu dor”, în sângele cărora curge seva pământului în care s-au născut, în sufletul cărora a sălășluit neîncetat dorul de tot ceea ce este curat și sincer românesc, care au simțit și gândit cu adevărat numai în dulcele grai strămoșesc. Sufletul lui Iacob Cazacu-Istrati, român din Republica Moldova, stabilit în Canada, oscilează între două doruri: “În prezent trăiește cu și între două doruri: un dor mare când se află în Canada, la copiii săi, față de plaiul natal și de casa părintească
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
fericit pentru urmași. Nu scriu pentru slava mea...Scriu pentru a slăvi Patria și meleagul natal. Scriu pentru și despre voi, Oameni, care-mi sunteți dragi și scumpi, pe care vă iubesc așa, cum îmi iubesc Mama, Limba, și Vatra strămoșească...” (p. 56) Scopul creației sale este formarea sentimentului patriotic în sufletul tinerei generații: “Se aduce o contribuție la educarea tinerei generații în spiritul dragostei față de plaiul natal, de limba maternă, de semeni, de simțire și aspirații.” (pag. 55) Poeziile “Azi
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
rătăcesc prin lume/ De dor mă topesc.” (p. 58) Trecerea anilor accentuează și mai mult dragostea de țară și poetul aflat la ceas aniversar simte nevoia să închine un pahar cu rudele și prietenii rămași departe, iar relația cu pământul strămoșesc, fie ea și numai imaginară, îi dă putere să trăiască, îl reîntinereșete ca în basmele noastre populare “Pământul meu, tu, bunul meu pământ/ Mă simt la pieptul tău tânăr în floare.” Poezia “În limba mea” aduce o emoționantă declarație de
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
mă vreau./ În limba mea-mi vorbesc podișuri și izovare,/ În limba mea și-a mamei visele mă iau...” (p. 58) În profiul spiritual al Melaniei Rusu Caragioiu, româncă stabilită în Canada, se află pe primul plan afectivitatea față de plaiul strămoșesc. (p. 43) În memoria ei afectivă au rămas viu întipărite câteva elemente definitorii pentru un mod de viață curat românesc, păstoritul și casa natală. Păstoritul, ocupație ancestrală a poporului român, este o expresie a vitalității, a hărniciei, a legăturii omului
SENTIMENTUL PATRIOTIC ÎN ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI DIN ÎNTREAGA LUME COORD. LIGYA DIACONESCU de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353839_a_355168]
-
nefericirea s-a abătut pe de-a-ntregul asupra poetului, scrisorile nu mai sunt altceva decât sfâșietoare momente ale tragediei: “Eu aș vrea să scap cât se poate de curând și să mă întorc în țară, să mă satur de mămăliga strămoșească, căci aici, de când mă aflu n-am avut niciodată fericirea de-a mânca până la sațiu. Foamea și demoralizarea, iată cele două stări continue în care petrece nenorocitul tău amic. “( Către A.Chibici-Râvneanu, 12/24 ian.1884, din sanatoriul Do0bling din
VIAŢA SATULUI ROMÂNESC ŞI A ŢĂRII ÎN LITERATURA EPISTOLARĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1173 din 18 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353846_a_355175]
-
jos, la îmbrățișarea Bistriței cu Siretul, la vale de Bacău și mai departe, până la Galați, unde Dunărea spintecă geografic două principate vechi românești. Artistul Anton Achiței nici nu zaharifică muzica populară moldovenească, dar nici nu-i taie gustul și aroma strămoșească a ei, care este catifelată de istorie și tradiție, ca vinul Cotnariului de doage și vechime. Îl cântă așa cum l-a cules și așa cum o poruncește respectful față de folclor. Dar îl ascultă mai rar etnomuzicologii cărora li se irosesc împuternicirile
ANTON ACHIŢEI. NU-I GRĂDINĂ PENTRU CÂNTEC, MAI ÎNSORITĂ CA MOLDOVA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1193 din 07 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/354047_a_355376]
-
nedespărțit de moarte, Ca un cuvânt ce tace pierdut prin amintiri. Dar fluturii luminii își 'nalță zborul iară Și printre norii negri adesea se pitesc, Mi-au netezit cărarea cu lacrima amară Și m-au chemat la tine pe drumul strămoșesc. PRIMĂVARA ULTIMULUI GÂND Iubirea noastră a născut poeme, Dar a-nțeles cuvântul mai întâi, Când în tăcerea nopților boeme Eu te rugam în șoaptă să rămâi... Cu fruntea sprijinită de-al tău umăr, Am auzit și îngerii visând, Și-am
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
nedespărțit de moarte, Ca un cuvânt ce tace pierdut prin amintiri. Dar fluturii luminii își 'nalță zborul iară Și printre norii negri adesea se pitesc, Mi-au netezit cărarea cu lacrima amară Și m-au chemat la tine pe drumul strămoșesc. LECTIA DE PICTURĂ Împarte-mi, iubitule, cerul în două, Când ochii flămânzi merg iar să se culce, Stropește-mi cărarea cu mir și cu rouă, C-un strop de iubire din lacrima dulce. O parte picteaz-o 'n albastru și verde
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]