1,359 matches
-
cu pupa spre noi, doar ca să ne arătați coșciugul vostru! Capitolul CXXXI SIMFONIA Era o zi limpede și albăstruie ca oțelul. Văzduhul și marea puteau fi cu greu deosebite în acel azur atotînvăluitor. Atîta doar, că aerul, parcă îngîndurat, era străveziu și pur, ca obrazul unei fecioare, pe cînd marea robustă și bărbătească fremăta, înălțîndu-și valurile puternice, lungi și stăruitoare, ca pieptul lui Samson în somn. Ici și colo, pe sus, lunecau aripile albe ca neaua ale unor păsărele imaculate: ele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
balenei. Ă înainte! răcni Ahab, iar ambarcațiunile se avîntară la atac. Dar, înnebunită de harpoanele din ajun, ce-i chinuiau trupul, Moby Dick părea posedată de toți demonii alungați din ceruri. Lungile șiruri de tendoane ce se întindeau pe sub pielea străvezie a frunții sale albe și masive părură că se împletesc într-o urzeală deasă în clipa cînd țîșni, cu capul înainte și începu să izbească cu coada printre ambarcațiuni, despărțindu-le iarăși, aruncînd peste bord harpoanele și lănciile din cele
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
mințile lucide din vreme - pe două coordonate: la suprafață În numele principialului, În realitate sub cel al conjuncturalului. Nicicând scopul secund, adevăratul scop n-a fost mai Învăluit și mai ascuns În principii ca În acești ani; și nicicând, adevărul mai străveziu. Nu numai pentru că orice principiu Îndelung repetat duce cel mai adesea nu la certitudine ci la deriziune ci și pentru că, mai evident decât efectul oricărei demonstrații e calea spre el: manevra. Manipulările și stratagemele conduc la izbânzi, e adevărat, dar
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
nivelarea culturală - recte coborâre forțată și urcare forțată - era unanim aplaudată. Și-n acest scop clișeul, stereotipia, calchierea, expresia standard au făcut reale servicii și adevărate cariere. Mascaradă era faptul că toată această Înscenare, acest joc infam și cinic prin străveziul culiselor, nu trebuiau nici văzute, nici gândite ci crezute orbește. Desigur, orice dogmă a urmat această cale care, viața a dovedit că, cu cât era mai Îngustă cu atât prolifera ascuns, În subsidiar, pe căi laterale; se-nțelege, În timp
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
aspectele care par „create” și de altfel acestea nici nu sunt cele mai semnificative. Altminteri, romanul se desfășoară neted, urmărind firul autobiografic al vieții autorului pe o durată de timp determinată. Prezența lui se simte În paginile cărții sub masca străvezie, abia obiectivată, a eroului principal, studentul ieșean Petruț Voinescu, care devine astfel purtătorul de cuvânt fidel al sentimentelor, gândurilor și impulsurilor - mai ales a impulsurilor proprii temperamentului scriitorului. (Ă). În fine - clipa mult așteptată a eliberării. Ultimul capitol al romanului
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
stilistice. Autorul cultivă o poezie cu o structură clară, limpede, adoptând adesea o exprimare voit prozaică. Crezul său, enunțat în volumul Dimineața apelor, afirmă că esența poeziei constă în conștiința definitivului: „Îmi place culoarea definitivă, mă doare tot ce-i străveziu / Nu știu să-mi acopăr ochii și nici nu vreau să știu”. Refuzând poetica vagului și a imprecisului, B. ezită între o lirică gnomică, grea de sensuri, și căutarea unei „mitologii” a naturalului, în măsura în care natura înseamnă un îndemn la existență
BUCUROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285906_a_287235]
-
conține stihuri ocazionale, iar Aripi de azur (1935, amplificată și republicată în același an sub titlul Epopeea aripei) este un imn închinat aviației românești. Mai aproape de poezie, volumul Flăcări (1935) este dominat de energia trăirilor erotice, abia voalate de simboluri străvezii. Înțeleasă ca o religie atotputernică, iubirea e proiectată în largi spații naturale sau în profunde perspective temporale, prin invocarea unui timp mitic, cu o figurație dionisiacă. Glorificarea forței vitale ar fi principala marcă a scrisului său, vizibilă și în entuziasmul
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
sau Sfârșitul unei iubiri, text scris în anii ’80, dar reprezentat scenic abia în 1998, la Teatrul Național din Cluj-Napoca, este o parabolă privitoare la condiția dictatorului, în care ce s-a întâmplat în Roma antică a lui Nero sugerează străveziu aberantele măsuri preconizate, într-o exaltare paranoică, de dictatorul contemporan de la București. După 1989, C. se exersează și în domeniul „revistei” teatrale (Turda, 1992), continuând să scrie și povestiri, schițe. Volumele de proză scurtă (O dimineață de luni, 1985, Sfatul
CACOVEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
împletit din frunze cedează locul unei liziere dese de castani. Pe un bolovan, un student exilat de urgia proprietăresei purică citatele dintr-un curs de drept roman și privește apoi cerul, ca și cum ar aștepta o confirmare divină scrisă pe bolta străvezie. În chioșcul din aleea trandafirilor, un grup de tineri intelectuali minori îmbină utilul cu plăcutul, „flirtul” cu lectura cărților didactice, aroma molcomă a măceșilor cu esența abstractă a științei. Apariția unei dudui solitare, ce-și plimbă melancoliile în decorul romantic
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
tălmăciri din Charles Baudelaire și Paul Verlaine. Din 1920 se profilează pe literatura de colportaj, fabricând în serie senzaționale biografii de haiduci sau reluând în prelucrări prolixe pățaniile lui Păcală și Tândală, diferite povești și basme, ale căror surse sunt străvezii (Charles Perrault, Frații Grimm, Petre Ispirescu ș.a.). Și mai puțin inspirate se dovedesc cele 7 000 de versuri din Gruia cel viteaz și tatăl său Novac. Cu posibilități literare modeste, B.-R. a realizat foarte multe traduceri - tipărite în tiraje
BOTEZ-RARES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285835_a_287164]
-
biserică cu părinții, cu bunicii? (voci controversate) Astăzi la ora de religie o să vorbim despre facerea lumii. Vreți? Copii, voi știați că „Toată făptura văzută și nevăzută” a fost creată de către Dumnezeu din iubire? (fond muizcal adecvat; într-un nor străveziu apare conturul lui Dumnezeu; Prelatul coboară în sală printre copiii spectatori). Copiii, voi știți cie se află în acel nor? Voci: Dumnezeu...! Prelatul: Cel care l-a făcut pe OM și tot ce există viu pe acest pământ. Așa se
Teatrul ca o lecţie de viaţă by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91610_a_92357]
-
Orânduindu-i turmă, câini și asin, baciul la învățat puțintică slovă. De la știința asta i s-a tras călugăria. Prea cinstitul și-aducea bine aminte de nopțile cu tăria încremenită când, dinspre munții profilați în aer, se răsfira un abur străveziu. Baciul mocnea lângă jar în timp ce băiețandrii dormeau între câini la oi. Un clopot s-auzea stâns iar câte-un cățelandru urla subțire către lună. Atunci, din abur se isca umbra celui vechi, moșul ce căuta mioarele, olicăind după mirosul de la
Pomana porcului by Tanasachi Marcel () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91528_a_92379]
-
Trăiau cu impresia că Amadeo se va mulțumi cu două continente și că avea să fie satisfăcut cu atât. Au greșit total! În următorul an, Felix a cucerit toată Africa. Aici a înrolat mercenari din cel mai teribil soi, Gorile Străvezii, cu promisiunea că le va asigura tuturor un loc în noul imperiu și că îi va îmbogăți pe toți cei care vor luptă sub steagul său. Acești soldați, ce parcă au fost modificați genetic pentru luptă, au acceptat oferta împăratului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
o menghină. Se destinse imediat. Mă simțeam într-un spațiu nou, în care ființa mea atingea limite îndepărtate în fiecare punct al ei. Eram pe un tărâm de nedescris, în care totul se prelungea înspre infinit. Doar pământ și pietre străvezii la picioarele mele și un diamant de lumină în față. M-am repezit spre el, iar în momentul în care am ajuns în proximitatea sa, m-a sorbit violent înăuntrul său. Dispăru noaptea cu cerul întunecat și mirosul reginei nopții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
în încercarea de a amuza publicul cititor. Prin intermediul uriașului, el transmite receptorilor un mesaj degajat, aproape de luare în râs, la vederea ființei aparent înspăimântătoare. Personajul se autocaracterizează ca o entitate căreia „toate lucrurile mi se arată găurite, ca sitișca, și străvezii, ca apa cea limpede; deasupra capului meu văd o mulțime nenumărată de văzute și nevăzute; văd iarba cum crește din pământ; văd cum se rostogolește soarele după deal, luna și stelele cufundate în mare; copacii cu vârful în jos, vitele
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
câmpie c-un luciu văl îmbracă; Văzduhul scânteiază și ca unse cu var Lucesc zidiri, ruine pe câmpul solitar. Și țintirimul singur cu strâmbe cruci veghiază, O cucuvaie sură pe una se așează, Clopotnița trosnește, în stâlpi izbește toaca, Și străveziul demon prin aer când să treacă, Atinge-ncet arama cu zimți-aripei sale De-auzi din ea un vaier, un aiurit de jale. Biserica-n ruină Stă cuvioasă, tristă, pustie și bătrână, Și prin ferestre sparte, prin uși țiuie vântul - Se
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Sfiicioasă și smerită și-au vărsat razele sale; Unde-ajung par văruite zid, podele, ca de cridă, Pe-unde nu - părea că umbra cu cărbune-i zugrăvită. Iar de sus pîn-în podele un painjăn prins de vrajă, A țesut subțire pânză străvezie ca o mreajă; Tremurând ea licurește și se pare a se rumpe, Încărcată de o bură, de un colb de pietre scumpe. {EminescuOpI 77} {EminescuOpI 78} {EminescuOpI 79} După pânza de painjăn doarme fata de-mpărat; Înnecată de lumină e
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
Vieața trecătoare din pieptu-mi a rănit... A zilei raze roșii în inimă-mi pătrund". Arald încremenise pe calu-i - un stejar, Păinjenit e ochiu-i de-al morții glas etern, Fug caii duși de spaimă și vântului s-aștern, Ca umbre străvezie ieșite din infern Ei sboară... Vântul geme prin codri cu amar. Ei sboar-o vijelie, trec ape făr-de vad, Naintea lor se-nalță puternic vechii munți, Ei trec în răpejune de râuri fără punți, Coroanele în fugă le fulgeră pe frunți
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
din ceruri luna lunecă și se coboară Și s-apropie de dânsul preschimbată în fecioară. Înflorea cărarea ca de pasul blândei primăveri; Ochii ei sunt plini de umbra tăinuitelor dureri; Codrii se înfiorează de atâta frumusețe, Apele-ncrețesc în tremur străveziile lor fețe, Pulbere de diamante cade fină ca o bură, Scânteind plutea prin aer și pe toate din natură Și prin mândra fermecare sun-o muzică de șoapte, Iar pe ceruri se înalță curcubeele de noapte... Ea, șezând cu el
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
crește. Ușor el trece ca pe prag Pe marginea ferestei Și ține-n mână un toiag Încununat cu trestii. Părea un tânăr Voievod Cu păr de aur moale, Un vânăt giulgiu se-ncheie nod Pe umerele goale. Iar umbra feței străvezii E albă ca de ceară - Un mort frumos cu ochii vii Ce scînteie-n afară. - " Din sfera mea venii cu greu Ca să-ți urmez chemarea, Iar cerul este tatăl meu Și mumă-mea e marea. Ca în cămara ta să vin
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
aripe S-a dus pe veci norocul meu - Redă-mi comoara unei clipe Cu ani de părere de rău! {EminescuOpI 213} DIN VALURILE VREMII... Din valurile vremii, iubita mea, răsai Cu brațele de marmur, cu părul lung, bălaiu - Și fața străvezie ca fața albei ceri Slăbită e de umbra duioaselor dureri! Cu zâmbetul tău dulce tu mângâi ochii mei, Femeie între stele și stea între femei Și întorcîndu-ți fața spre umărul tău stâng, În ochii fericirii mă uit pierdut și plâng
Opere 01 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295582_a_296911]
-
să-i, n-ar. 4. Realizați un text de 10-15 rânduri cu titlul ”În împarăția grădinii” 5. Precizați sensul expresiilor: îi iese înainte cu dare de mână a băga de seamă a pune țara la cale Păpădia Nina Casian Păpădia, Străvezia, Fruct ușor, Tremurător, Când suflăm, sar în văzduh Umbreluțele de puf Și-ți rămâne lujerul Neted, gol, ca fluierul. 1. Descrieți într-un text de zece propoziții jocul cu păpădii. Licurici Mircea Micu Licurici Cu aripi mici Și cu lampa
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
legendară, născută, crescută și ținută în colivie pentru a satisface în exclusivitate tainicele și umbroasele plăceri ale armatorului. Tot ce își puteau imagina că au văzut era doar o imperceptibilă unduire a perdelelor, ca o bătaie de aripi fragile și străvezii ale unui fluture străpuns cu acul în insectar. Pentru mulțime, spectacolul se încheia când pajii închideau în urma lui Dimitrios ușile grele de stejar ferecat. Nimeni nu l-a văzut vreodată părăsind casa, căci pe cât de festivă și de publică era
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
apă și alge. Un rictus imperceptibil făcea să vibreze un mușchi de sub pleoapa grafului, trădându-i voluptuoasa durere și vinovata plăcere. Un frison molipsitor de agitație lacomă străbătu plantele din jur, ale căror glande tainice secretară lichide catifelate și aburi străvezii cu miasme grele, de beci plin cu prune putrede. Simțind primejdia, Bătrânul încercă să rezite, ținându-și respirația, dar aerul greu și material îi atacă mucoasele. Abandonă, în cele din urmă, lupta inegală cu narcoza, lăsându se biruit de o
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]
-
obligându-l de fiecare dată să reia experimentul de la început. Despina era o femeie încă tânără, de vreo 35 de ani, cu trăsături delicate, cu ochi melancolici, care nu priveau niciodată la ceva anume. Obrajii supți și pielea pală și străvezie lăsau să se vadă mici vinișoare de sânge și să se bănuie forma oaselor craniene. Purta părul strâns la ceafă și bluze simple, de pânză topită, care lăsau să i se ghicească bustul cu sânii mari, ușor leneviți de alăptare
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1749]