955 matches
-
în majoritate de import și aceea cenușie, posibil de origine carpică. De obicei, aceste recipiente erau depuse lângă cranii sau lângă gambele picioarelor, fără ca acest lucru să constituie o regulă strictă. Vasele metalice sunt reprezentate prin caserole de bronz, ulcioare, străchini și strecurători, ajunse la sarmați fie prin schimburi, fie în urma jafurilor din provinciile romane. Sub acest raport, cele mai bogate morminte sunt cele de la Olănești, Cuconeștii Vechi, Cobusca Veche, Cazaclia. De o mare varietate sunt vasele din sticlă, întâlnindu-se
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
stâng, partea exterioară fiind ușor convexă și bine lustruită, iar cea interioară puțin concavă, și diametrul de 6,1 cm și grosimea de 0,1 cm; un vas de ofrandă (în interiorul căruia s-au găsit oase de oaie) reprezentând o strachină modelată la roată (descoperită în stânga piciorului stâng) modelată din pastă fină de culoare cenușie și arsă uniform, prezentând urmele unei spargeri din vechime și a unei reparații prin orificii situate pe ambele părți ale rupturii și având formă tronconică, buza
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
ruptă din vechime, lega umărul cu gâtul cănii, dimensiunile vasului fiind de 14 cm - înălțimea, 14 cm - diametrul maxim și 5,3 cm - diametrul fundului inelar; un al doilea obiect de ofrandă așezat pe oasele tălpii piciorului stâng era o strachină modelată la roată, realizată din pastă fină de culoare roșie, prezentând un firnis cărămiziu cu reflexe metalice, marginea buzei fiind ornamentată cu incizii oblice, iar fundul din interiorul corpului cu două cercuri concentrice incizate, partea mijlocie a corpului fiind marcată
PREZENŢE SARMATICE ȘI ALANICE TIMPURII ÎN INTERFLUVIUL PRUTO-NISTRIAN by Cezar Furtună () [Corola-publishinghouse/Science/91551_a_107351]
-
scapi de ele! 85. Munca răbdarea deprinderea Un împărat a plecat într-o zi la vânătoare. Pe drum, apucându-l furtuna și ploaia, se adăposti la o colibă sărăcăcioasă. Înăuntrul colibei, împăratul dădu de niște copii, care ședeau în jurul unei străchini mari, pline cu fiertură. Îmbucau copiii cu atâta plăcere din fiertură, de ți-era mai mare dragul să-i privești. Obrajii le erau rumeni și bucălați. Cum este cu putință, întrebă împăratul pe mama copiilor, ca să mănânce cineva cu atâta
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Boc „Eu nu zic, dar vreau să spun Și-am s-o fac acum, pe loc: Nu știu premier mai bun Decât este domnul Boc.” Cât de depărtat e cerul, Văd până și cei miopi Cum adese premierul Calcă-n străchini și în gropi.
La Berceanu c?tre Boc by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84169_a_85494]
-
cu educație peste medie. Era firesc. Veneau dintr-o familie de intelectuali. Nu prea am avut de-a face cu ei. Știu doar că Țucu era mai cuminte, mai așezat, dar parcă și cam bolnăvicios, în timp ce Cocu mai călca prin străchini. Întâmplarea a făcut să mă întâlnesc cu ei peste câțiva ani. Prin 1949 sau 1950. În niște condiții mai aparte. După ce am urmat un curs intensiv, timp de un an și ceva, la Iași - școala și internatul era pe undeva
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
mănâncă turte cu julfă. Și părintelui îi place foarte mult să mănânce turte cu julfă, și mâine e ziua când ajunge și în partea noastră de sat. - Da mamă, imediat. Și nu numai atât, dar avem de bătut și o strachină de grâu și una de grăunțe de porumb nemțesc, cum se zice, ca să iasă fiertura mai dulce, să le placă mai mult celor ce vor veni la șezătoare, că așa am înțeles de la Lențâca, că va fi în seara aceasta
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
ca toți să ajungă la ea, de pe cele trei laturi ale camerei, a patra fiind puse scaune și o scândură groasă care să dea rezistență, peste care s-a pus două lăicere pentru a se sta mai comod. Se pun străchini și farfurii adânci cu linguri de lemn pentru fiecare persoană, în străchini punându-se fiertura pregătită. Nici unul din cei invitați nu a refuzat fiertura, cu atât mai mult cu cât urma servirea și cu turte tradiționale, unse cu julfă, precum și
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
a patra fiind puse scaune și o scândură groasă care să dea rezistență, peste care s-a pus două lăicere pentru a se sta mai comod. Se pun străchini și farfurii adânci cu linguri de lemn pentru fiecare persoană, în străchini punându-se fiertura pregătită. Nici unul din cei invitați nu a refuzat fiertura, cu atât mai mult cu cât urma servirea și cu turte tradiționale, unse cu julfă, precum și prăjiturile și vinul Nohan cu o aromă deosebită, de degustat, apoi băut
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
derbedei isteți, de lepre și de șmecheri. Malversațiunile cer întotdeauna o anumită mobilitate mentală. Ipocrizia, populismul, verva electorală, de asemenea. Seară de seară văd la televizor tot felul de „băieți deș tepți“ care mint, se prefac, amestecă borcanele, calcă-n străchini și dau cu bâta-n baltă. Au, cu toții, destulă inteligență câtă e necesară pentru împlinirea unui program rapid de parvenire, dar nu destulă câtă ar trebui pentru a nu se face de râs și - dacă se poate - pentru a-și
Despre frumuseţea uitată a vieţii by Andrei Pleşu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/578_a_1239]
-
ambele zone folosesc și neutrul, din acest punct de vedere, și În același timp mai mult decât răspânditul lut. Inutil să adaug că pentru noi, cu oarecari rădăcini mediteraneene pe lângă aceea autohtonă, lutul mai Înseamnă ceva: În el, adică În strachină, respectiv ulcică, se Întâlnesc cel mai fericit sarmalele și vinul. Altfel spus, vița se Întregește. Încununat cu iederă, cu o cupă În mână, dar și cu un toiag Încunumat cu un con de pin, vița a creat un zeu: al
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
panglică era Înfiptă legitimația de „PRESS“... Iar eventualul comentariu n’ar fi putut face altceva decât să sugereze dulăul - Întotdeauna - atent la orice e anormal, oriune Își aruncă privirile... neuitat de indieni, care obligă toată familia să mănânce din aceeași strachină; sau sărutul... Unii curioși au circumcis un șobolan; urmarea? Odată cu feromonii, s’a zis cu norocul lui În dragoste, toate șobolănițele fugind de el ca dracu’ de tămâie. În loc de generalizare, pun puncte, puncte. Aș Îndrăzni să sar mai departe Întru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
ucigând astfel multe flori - a pus brazda În vreun hârdău ori vreun chiup. Dar tot trebuia adăugată apă și, de acum În realitate, acela a inventat glastra. Expresie a comodității dublate de inteligență. Și prevăzută cu o gaură și o strachină din care pământul, și prin el, floarea, să-și ia apa atâta cât Îi trebuie și când Îi trebuie. Tocmai asta e „perla“, căci comoditatea a fost dublată de o recomandare: nu se udă planta, căci cică pământul formează crustă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
principală a jilăvelii e ploaia, altfel spus - la casa omului - stropitul. A doua sursă e pânza freatică, dar În măsură mult mai mică. Pe prima sursă o respingem, prin acea recomandare. O promovăm Însă pe cea de-a doua, via strachină și gaura glastrei, taman pe aceea mai puțin importantă pentru planta căreia credem că-i dăm ceea ce-i trebuie, ca la „mama acasă“. Și Încă: pe Înălțimea de zece centimetri, cel mult o jumătate de metru, a glastrei sau hârdăului
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
mei, la prunii aceia falnici: Se coc Întotdeauna, și pe pace și pe război, nu trebuie Îngropați, cotorâți, legați, prășiți, iar țuica-i tare... bună. Bașca că nătângii de romani habar n’au de distilare - aia cu o oală, o strachină și blidul cu apă de deasupra, știută de noi Încă din neolitic - ca să ne fure arma secretă... Dar, vitejii mei, nu uitați de bunii zei, care mi-au inspirat porunca: voi să beți țuica din ulcică - că pentru tărtăcuță mai
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
bacterie și până la tine. „Meridian“, 17 noiembrie 2000 9. Aleg: detergenți sau deputați? Sunt un felin, dar uneori mai dau și greș. De pildă dinioarea când, vrând să pedepsesc obrăznicia vrăbiei ce-a intrat pe geam, m’am Împiedicat de strachina lui Cristi. Se zice că cioburile aduc noroc, dar e musai să i născocesc ceva. Miau! Parcă grecii de odinioară valorificau așa ceva, zgârâind pe câte un ciob, opțiunea. Ei numeau asta ostraka. À propos: grecescul ostraka, ciobul, seamănă grozav cu
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
că cioburile aduc noroc, dar e musai să i născocesc ceva. Miau! Parcă grecii de odinioară valorificau așa ceva, zgârâind pe câte un ciob, opțiunea. Ei numeau asta ostraka. À propos: grecescul ostraka, ciobul, seamănă grozav cu Întregul, dar de la noi, strachina. Văd că prietenii mei bipezi sunt În mare fierbere. Unii candidează, alții le țin isonul. Dar Cristi e impasibil, lucru rău, căci nu-i pot toarce că i-am fascinație morbidă pentru moarte; chiar zeul lui e acum un mort
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
critic al crugului, trebuia altceva. Un soi de papirus, adică o plantă monocotiledonată, negentropică În sine. Adică grâul. Dar, care pe atunci era doar de primăvară, implicit dormea În pod. Și a născocit obiceiul, ajuns până la noi ca, Într’o strachină - tot material indiferent info-energetic... De asta mănânci tu numai din strachină... Nu mă Întrerupe Moti, răutăciosule. Deci, Într’o strachină se pune un pumn de grâu și oleacă de apă. Iar „peria“ verde, care va Însoți trecerea În noul an
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
plantă monocotiledonată, negentropică În sine. Adică grâul. Dar, care pe atunci era doar de primăvară, implicit dormea În pod. Și a născocit obiceiul, ajuns până la noi ca, Într’o strachină - tot material indiferent info-energetic... De asta mănânci tu numai din strachină... Nu mă Întrerupe Moti, răutăciosule. Deci, Într’o strachină se pune un pumn de grâu și oleacă de apă. Iar „peria“ verde, care va Însoți trecerea În noul an, va deveni o ofrandă, o lingură de negentropie, de viață, pentru
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
pe atunci era doar de primăvară, implicit dormea În pod. Și a născocit obiceiul, ajuns până la noi ca, Într’o strachină - tot material indiferent info-energetic... De asta mănânci tu numai din strachină... Nu mă Întrerupe Moti, răutăciosule. Deci, Într’o strachină se pune un pumn de grâu și oleacă de apă. Iar „peria“ verde, care va Însoți trecerea În noul an, va deveni o ofrandă, o lingură de negentropie, de viață, pentru Soarele slăbit. Miau N’ai băgat de seamă că
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
tot fără sens obicei, care nu datează decât de vreo sută și ceva de ani, adică de când „Ai noștri tineri la Paris Învață/La gât cravatei cum se leagă nodul“... Să continuăm obiceiul nostru vechi, adevărat și folositor, grâul din strachină. Gata Cristi. Vezi că au Început să ne sosească prietenii. Pregătește-te de sacrificiu și de veselie pentru a trece adevăratul prag dintre ani; dintre milenii nici pomeneală, căci viața continuă: solstițiul. Iar mâine, să-mi spui „La mulți ani
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
aș spune eu, chiar dacă ei sunt atât de delicați cu mine numindu-mă „pisică de streașină“, nu maidaneză cum spuneți voi românii. Dar, așa maidanez cum sunt, eu sunt mai român ca tine. Fă ce-ți torc acum: Ia o strachină, căci lutul ars e excedentar; toarnă În ea oleacă de apă și presară câteva grăunțe de grâu. Dacă n’ai, poți pune orice cereală: mei, orz, secară, ovăz, ba chiar gazon ori veneticul porumb. Plăntuțele ce vor crește sunt, cu toatele
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
am născut și trăit aici și vorbesc limba pe care o Înțelegeți prea noastre biologice orice Uniune e dezarmată. La o adică, Natura, cea care conservă viața, capodopera evoluției ei, ne trage de mânecă ori de câte ori - integrați ori ba - „călcăm În străchini“. 6. Globalizare = entropie Chiar dacă nu agreez asta, trăiesc Într’o eră creștină care, În aproape două milenii de existență, a avut suficient timp pentru a impune un mod de viață și, mai ales, de gândire. Dar nașterea ei a coincis
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
Arbore: "cioburi de lut ars și pașnice unelte de lemn, alături de armele tuturor războaielor iatagane, zale ruginite, cărți și ghiulele, lăzi de grenade; lângă lăzile de zestre, opinci agățate de roata unui tun; un meteorit lângă cărbunii stinși într-o strachină, descântați cândva, leac pentru spaime; monedele tuturor târgurilor încheiate pe acest pământ, cu prețul șters și efigiile uitate de timp; plugul de lemn și balanța, lângă "ocaua lui Cuza" și "Istoria frumosului Arghir" tipărită în chirilică; scara șeii haiducului Darie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
mică. Când a turnat-o pe fund s-a făcut praf, s-a întins pe toată masa, așa de mult s-a sfărâmat. Măicuța s-a uitat cu milă la noi. Aveam lapte la masă și ne-a pus în strachină, și în trei mișcări am mâncat totul. Pe noi nu ne interesa, nu cunoșteam binele și credeam că chiar acesta este binele. Abia reușiseră părinții să termine o căsuță cu două camere, că locuiam cu bunica, mama lui tăicuțu, înghemuiți
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]