1,841 matches
-
înțelepte din strămoși ne primenesc și rămân în noi ca niște divine-ecouri. Cuvintele nu se împletesc din flori de mucegai, ci din corole de foc. Cuvintele alese sunt pajii de lumină care-nsoțesc alaiul de nuntă al Limbii noastre, gătit în straiele populare țesute din aurul duhului, din azurul agoniselii, din argintul rugii și din rubiniul jertfei. Toate cuvintele Psaltirii împletesc în creștin corola fericirii. Doar Cuvioșii și Sfinții, cât sunt pe pământ, se hrănesc cu mireasma mărgăritarelor cuvintelor sărace, simple dar
LIMBA NOASTRĂ-I LIMBĂ SFÂNTĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/359999_a_361328]
-
CONFLUENTE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVA EDIȚII ARHIVA CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZA SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVĂ DE PROZA A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasă > Cultural > Patrimoniu > ELENĂ ARMENESCU - STRAIUL ȘI GRAIUL - ARGUMENTE PENTRU SUSȚINEREA CONTINUITĂȚII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI Autor: Elenă Armenescu Publicat în: Ediția nr. 973 din 30 august 2013 Toate Articolele Autorului Sunt cunoscute mărturiile literare antice care îi localizează pe geto-daci, ca popor
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
domnia sa analizează atitudinea meditativa a chipurilor frumoase, cu robustețe bărbăteasca, demne, care sugerează inteligență, eternizate în neuitarea pietrei, încât se pune întrebarea legitimă: Cine este învinsul și cine învingătorul? Va rog să urmăriți în derulare, imaginile care ilustrează aceste statui! Straiul, sau portul popular cunoscut până în zilele noastre, își are originile în îmbrăcămintea strămoșilor noștri traci (daci și geți) și se identifică cu cel al popoarelor din Peninsulă Balcanică -aromani, vlahi, macedoromâni. O sursă valoroasă de informatie asupra continuității portului se
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
legată peste părul strîns în coc, pe cînd cele din popor umblau cu capul descoperit. *** Costumele populare impresioneza prin originalitate, particularități stilistice, ce sunt reprezentative pentru costumul din difeite zone geografice și bineînțeles conform categoriilor sociale. După tipul de ocazie, straiele mai simplu ornate sunt folosite începând cu muncile agricole, regăsindu-se până la cel mai frumos ornat, cel de nuntă. Pentru a obtine țesăturile dacii practicau meșteșugul țesutului dar cunoșteau și diferite procedee de obținere a materialelor textile prin împâslire, prin
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Nu l-am dat, și nici nepoții Nu-l vor da!” ---------------------------------------------- NB Lucrare prezentată la cel de al XIV-lea Congres de dacologie 16-18 august Buzău, România Dr. Elenă AARMENESCU Membră a USR București august 2013 Referință Bibliografica: Elenă ARMENESCU - STRAIUL ȘI GRAIUL - ARGUMENTE PENTRU SUSȚINEREA CONTINUITĂȚII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI / Elenă Armenescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 973, Anul III, 30 august 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Elenă Armenescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
STRAIUL ŞI GRAIUL – ARGUMENTE PENTRU SUSŢINEREA CONTINUITĂŢII POPORULUI GETO-DAC PE TERITORIUL ACTUAL AL ROMÂNIEI de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 973 din 30 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/360018_a_361347]
-
Acasa > Strofe > Delicatete > CU TINE DOAR... AUTOR GABRIELA CRĂCIUN Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 1320 din 12 august 2014 Toate Articolele Autorului Și m-am trezit iubind. Iubind un vis frumos, Cu straie largi de fericire. Era un vis...cu tine doar. Tu aripi îmi puneai să zbor Și-n aer cald dansam în doi. Tu cerul mi-l înseninai Și printre stele mă purtai. Tu te-agățai apoi de nori, Căci îngerii
CU TINE DOAR... AUTOR GABRIELA CRĂCIUN de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360128_a_361457]
-
În fruntea procesiunii, precedând tronul, înaintează desculți distribuiți pe două rânduri “nazarinenii”. Sunt îmbrăcați în costumele ritualice cu glugi și coifuri înalte care îi maschează complet, lăsând doar spațiul liber pentru ochi. Deși au dobândit renume rău famat datorită răspândirii straiului lor ciudat printre membrii Ku-Klux-Klanului nord-american, uniformele catolice sunt o apariție mult mai veche în istorie. “Modelul” croielli lor a rămas practic neschimbat de mai bine de cinci sute de ani, fiind lipsite total de orice conotații războinice militante. În urma
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
chinuit de remușcări după ce a privat sute de clienție de economiile lor pe viață? Revenind la convoi și la uniformele penitenților cu glugi, cu sau fără coif, merită menționată importanța pe care o au nu doar forma ci și nuanțele straielor lor. Culorile variază în funcție de apartenența la una sau alta din frății. Cinzeci de “hermandades”, numite uneori și “cofradias” se pot număra doar în orașul Sevilla, fiecare cu culorile ei, responsabilă pentru un alt convoi, cu statuie și traseu propriu. Întâlnim
SEMANA SANTA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1204 din 18 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360184_a_361513]
-
crucea, Crișul își cântă-n strune vadul. Noaptea, în păr cu lună plină, A deschis în taină dansul Și, cu trupul de felină, Pe alei își plimbă pasul. Toamna, răvășită de poeme, Umblă despletită, cu figuri boeme. Păsările nopții, în straie parfumate, Pândesc pe la colțuri, de vers înfometate. Bardul, cu câinii albi și iuți, Alungă strigoii prin munții cărunți. La castel, prinți și Ilene Cosânzene Se prind în joc, cu brâu de sânzâiene. Cu buzele dulci, ca boabele de struguri, Zânele
FEMEIA SUFLETULUI MEU (2) – VERSURI de GAVRIL MOISA în ediţia nr. 1115 din 19 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359833_a_361162]
-
Împarte mai degrabă, tăcerile cu mine Și, nu închide gândurile tale-ntr-un suspin. Un pic mai amăruie îmi este viața-acum, La margine de șanț, pribeag fără vreo vină, Încerc să mai disting al crinului parfum, Prin marea deznădejde, în straie de lumină. Și viața mea e-amară. Hai să-o schimbăm acum În stropi de bucurie, căci n-avem nici o vină Pentru ce-a fost... Oprește-te din drum! Vino, căci sufletul meu, după tine suspină! M-am răzgândit, nu
SĂ TE UIT, NU POT! de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 388 din 23 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359881_a_361210]
-
Divinul Creator nu se îndurase să-l înzestreze cu ceva prunci, prinsese drag de acest copil necăjit și voia să-l ajute cum putea el mai bine. Leana surda avea grijă ca Beldie și Grapă să aibă schimburile necesare de straie, și joia după masă împreună cu moș Lică îi înlocuiau pe cei doi la ciurdă și îi trimiteau la baia comunală din oraș să se îmbăieze timp de câteva ore. Trebuie spus că atât Leana surda și moș Lică aveau întotdeauna
BELDIE NEPOTUL LUI MOŞ LICĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359658_a_360987]
-
groază de ele, mai ales atunci când se apropie. Apoi, pe toată durata lor, (uneori nesfîrșită) - și puțin după ce a trecut nebunia sărbătorilor. Că în carnavalurile venețiene sau de la Rio, unde toată lumea pare foarte fericită, dar de fapt, orașul ascunde, sub straiele scumpe și luminile puzderie - nefericiri și drame adânci, incomensurabile. Festivalul măștilor. Foarte bine sunt ascunse durerile, ca să nu răzbată sub mască. Arlechinii sunt personajele cele mai triste și cele mai apropiate de inima mea. Eu sunt un arlechin, făcând giumbușlucuri
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 486 din 30 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/359231_a_360560]
-
urcă în carul mare. O trâmbiță în miezul de noapte Rupe tăcerea negrelor șoapte... Aduce lumină și libertate. Cluj Napoca 8 august 2015 Dorul românesc S-a dus în lume dorul românesc, Să-și caute rostul pe la porți străine. Era-mbrăcat în straiul strămoșesc Și-n suflet purta dorințele de bine. S-a dus în lume dorul românesc Și a cântat din frunza verde amarul... Și doinele cu graiul lor regesc, Le-a cântat cu jalea lui cavalul. S-a dus în lume
PLOILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340241_a_341570]
-
ce are... Lumină, căldură...și ploaie Ninsori de har și petale.. Și câmpul înflorit cu podoabele sale Și mângâierea vântului sosit De la depărtarea unui întreg anotimp Să adie la tâmpla unui zenit... Să mai îmbrace mintea omenească Din nou în straiul curat al gândirii Și să însămânțeze florile iubirii... Să trăiască clipa nemuririi. Cluj Napoca, 8 august 2015 Pictură A pictat azi cerul cu mâna Lui măiastră Ochii șoapte-i tandre în culoarea albastră. Câmpului i-a dat o haină sacră, verde
PLOILE NETĂCERII de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340241_a_341570]
-
și călăreț se pierdură în noapte. Pe dată în urma sa se strecură un alt călăreț. Acesta o urmă la o distanță suficient de mare ca să nu fie zărit. În mijlocul pădurii, la un iaz, baba descălecă, își aruncă mantia neagră și straiele de pe dânsa rămânând în pielea goală, apoi își despleti părul după un ritual aparte. Urmăritorul crezu că vrea să facă baie, dar se înspăimântă de chiotele sale ciudate. Deodată femeia fu înconjurată de arătări hidoase cu cornițe și coadă. Speriat
XIV. BLESTEMUL (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340380_a_341709]
-
îi zărea, prin veacul orb și mut, Le tot șoptea ceva despre iubire (Dar preciza că-s vorbe de-mprumut). Cândva a stat un ceas cu ei la masă, I-a dojenit că nu s-au pregătit Să-și strângă straiele de după coasă, Că sigur astăzi n-ar fi asfințit Într-un ierbar cu zodii împletite Din poli sălbatici, aspru luminați, Și-ar fi rămas, în lanul cu ispite, Pe-un fapt divers, doi maci îmbrățișați... Referință Bibliografică: Pe-un fapt
PE-UN FAPT DIVERS, DOI MACI ÎMBRĂŢIŞAŢI de GINA ZAHARIA în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340544_a_341873]
-
Acasă > Stihuri > Momente > IMNUL "LIMBA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ" Autor: Marin Voican Ghioroiu Publicat în: Ediția nr. 975 din 01 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului Imnul LIMBA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ Muzică și versurile Marin Voican-Ghioroiu Limba dulce, fagure de miere, dor! Strai regal să pui, Mama cu amor... Te sărbătorim. Ne-ai unit în faptă Și ai fost cu noi Mama înțeleaptă Plânge Mama Țară, feciorii și-adună: „Dragii mei copii, luați armele-n mâna, Pământul meu sfânt să-l eliberați! La
IMNUL LIMBA NOASTRĂ ROMÂNEASCĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340550_a_341879]
-
sfințât!” Știam de acasă că slujba s-a terminat, căci îl auzeam pe nea Nelu cântând pe uliță Maramureș, plai cu flori. Dar în copilăria tatei, de sărbătorile mari, tunau Bătrânii jieni de la stâni și colibi, încălțați cu opinci, cu straie înverigate, cu părul rătezat la umere, cu bituști din piei de mioare. După slujbă, lumea pleca, ei rămâneau. În graiul lor aparte, ritmat (căci accentuau fiecare silabă) povesteau acolo, sub ochii sfinților, care ce-a mai pățit, cum fată oile
Povestea ca viață. Oameni și catedrale () [Corola-blog/BlogPost/338397_a_339726]
-
a fost fierarul străbunicului meu. Mama lui Constandin fusese o femeie frumoasă foc și umbla vorba prin sat că nu făcuse băiatul cu Miclăuș, ci cu bunicu. Din acest motiv, Constandin se ținea ocoș, se purta îmbrăcat la sărbători în straie jienești și avea o simpatie deosebită pentru familia mea. Unchiu Culiță îmi ridicase mingea la fileu. - Dați jos disagii de pe măgari, i-am sfătuit, că aranjez eu să nu plecăm. - Dă-l, băă, dracu, nu carecumva să-i promiț ceva
A fost cât pe ce să ajung ginere la bulibașă. „- Adu fata aici, s-o văd, să vorbesc cu ea, că nu mă-nsor cu orice proastă...” () [Corola-blog/BlogPost/338798_a_340127]
-
românii la noi, aici” - îmi spunea tristă la spovedanie. „Vin măicuță, să nu te îndoiești - o îmbărbătam eu. Stai să scape de comuniștii de la ei și o să-i vezi curând pe străzile noastre. O să vină ca atunci, între războaie, în straie de sărbătoare și o să cânte cu noi în biserică”. „Cred, Doamne, ajută necredinței mele! - repeta ea cuvintele din Biblie, dar adu Doamne niște români mai repede aici, ca să cred și mai mult”. În ultimii ani era tot mai bolnavă și
Măicuţa Ana () [Corola-blog/BlogPost/339977_a_341306]
-
Acasa > Strofe > Simpatie > LUNA ÎN TOAMNĂ Autor: Aurel Auraș Publicat în: Ediția nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului de ziua ta... Îmbrăcată-n straiul toamnei, Luna curge-n fantezie, Are-un gând de taină, un vis, peste cerul murg al vieții, În al său tablou, licoare-i în a nopții nostalgie, Un surâs pe fața-i albă îi străluce-argintul nopții. Peste pletele în valuri
LUNA ÎN TOAMNĂ de AUREL AURAȘ în ediţia nr. 1850 din 24 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340082_a_341411]
-
deschisă, zece porți se dau la o parte zgomotos și simultan peste amețitoare perspective. Testament apare ca o estetică plină de probleme și de puncte“. Dacă Eminescu în Epigonii definea poezia ca „voluptos joc de icoane și de glasuri tremurate / Strai de purpură și aur peste țărâna cea grea“, și Tudor Arghezi definește poezia ca „Umbra și lumina care catifelează natura și-i dau omului senzația că trăiește cu planeta lui în cer“. Dar pentru această trăire estetică, Arghezi este original
Referat: Testament, de TUDOR ARGHEZI () [Corola-blog/BlogPost/339606_a_340935]
-
rușine-n mut. Apoi intră în casă și cântărea din ochi leguma de pe masa pusă... Din noapte cu-nceput de ziuă el se scula, nu știu dacă mânca, dar știu că-avea o doniță cu apă rece de izvor. Apoi în straie țărănești cu cioareci, cămeșă și opinci tulea pe vale-n luncă să se opintească la bușteni... Era un om întreg dar mutul vorbei îl ținea departe de prieteni și fetele erau doar pentru ochii lui și vise. De-acum povestea
VOINICUL MUT DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 312 din 08 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340727_a_342056]
-
Cu toții au nimburi în jurul capului. De asemenea, grupul din stânga este protejat de o “umbrelă” care are la bază crucea de forma literei „T” (umbrela este simbolul puterii). În partea dreaptă îl remarcăm, în primul rând, pe mitropolitul Moscovei Simon (pe straiele sale, dar și pe „umbrelă”este simbolul crucii). În centrul lucrării este reprezentată icoana „Maica Domnului cu Pruncul”. [7]Care după moartea lui Ivan al III-lea va domni în cnezatul Moscovei sub numele de Vasilie al III-lea. Referință
FIICA LUI ŞTEFAN CEL MARE de GEORGE BACIU în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340709_a_342038]
-
Acasa > Literatura > Beletristica > VALSUL FLUTURILOR NEGRI Autor: Angela Mihai Publicat în: Ediția nr. 2016 din 08 iulie 2016 Toate Articolele Autorului VALSUL FLUTURILOR NEGRI Printre brațe lungi de soare Fluturi mii în roi valsau, Îmbrăcați în straie negre Și-aveau picături de jar. Și pe muzica naturii Și-n miros de flori de dor Au venit ca să jelească Într-un vals amețitor. Din bătăi fine de aripi Curgeau lacrimi de cristal, Prelingându-se în mine Peste sufletu
VALSUL FLUTURILOR NEGRI de ANGELA MIHAI în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341045_a_342374]