1,494 matches
-
medic; mîine; mol; moară; muzica; note muzicale; natură; nota; nuntă; obiectul; o; ok; oprire; oraș; ore; orice; ospeție; pas; patos; părea; perete; pescuit; peste; poartă; popotă; pregătire; prietenă; prînz; prundiș; răscruce; rechin; refren; rîu; sală; scară; soție; Sovata; stabilirea direcției; strajă; studii; susur; școala; teatru; tîrg; tot; tra-la-la; tu; vale; Vama Veche; vecini; zi; (1); 751/187/71/116/0 lacrimă: durere (154); tristețe (117); plîns (81); suferință (53); apă (36); supărare (26); amară (23); ochi (21); trist (17); curată (15
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ortoped; paracetamol; paralel; pastilă; perseverent; persoană; picurători; precizie; prevenție; probleme; prostie; psiholog; pui; punct medical; purificator; răcire; rău; recalificat; responsabilitate; salva; salvatori; scîrbă; scund; seringi; siguranță; sincer; siringă; siringi; sobru; soră medicală; soră; șpăgar; spaimă; spirt; sprijin; stetoscop; stimă; studiu; strajă; stres; student; succes; super; tămăduitor; tată; teamă; teroare; tratare; ucigaș; umorist; urgență; urîtă; valoare; a vindeca; vindecat; vraci (1); 784/213/64/149/0 mereu: întotdeauna(239); totdeauna(69); tot timpul(49); împreună(40); aproape (32); niciodată(20); veșnic(20
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
uita; valoarea; valoros; vine; vrabie (1); 776/275/97/178/1 păzi: paznic (45); siguranță (35); pază (28); cîine (27); apăra (25); proteja (24); ocroti (23); grijă (19); gardian (18); supraveghea (17); veghea (17); a avea grijă (16); protecție (16); strajă (15); gardă (14); casa (13); casă (11); sta (10); apără (8); înger (8); securitate (8); îngriji (7); păstra (7); închisoare (6); ocrotire (6); ușă (6); veghe (6); poartă (5); soldat (5); atent (4); frică (4); jandarm (4); noapte (4); a
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de doină/ cu nume de flacără/ țară,/ inimă fără țărmuri, bătând/ peste veacurile vremii solemn." Actul de identitate cuprinde în el un trecut de răscoale și jertfe, Horia, Bălcescu sunt invocați alături de Munții Carpați, ce-au stat și stau de strajă țării. Sunt invocați Decebal, capete de voievozi, Tudor, tragicul sol al sfintei măști, precum și cei osândiți la Doftana, ostașii de rând ai partidului. și iată-l făcând portretul patriei: "Ești drum sădit cu lună/ și-mprejmuit cu soare/ săpat cu munții
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
cer văpăile șerpești,/ Bufniri de trunchiuri prăbușite sună,/ Și tremurând, și plâns, de după norii/ Se-arată îngrozit un colț de lună." Un adevărat infern dantesc este creat pictural în viziuni apocaliptice: "Nu-i Ștefan-vodă cel ce-a ridicat, / Mari, focurile străjii peste creste/ Întregi Carpații s-au învăpăiat." Cozma Răcoare capătă dimensiune prin evocarea lui Ștefan, poetul îl gigantizează; imaginile continuă să fie expresioniste în ciuda temperamentului romantic și a universului creat: "Dar iată-l, s-a înfiripat din foc/ Cozma Răcoare
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
găsește impulsul în sine însăși, încât înaintarea sa pare paradoxală "stare pe loc"2. Ideea Pustiului în ultima esență este concentrată în poemul "Tentation" comunicarea cu transcendentul ți-o dă muntele, ca la Blaga, Pustia reprezentând esența, miezul de foc, straja eternă care sălășluiește în om: " În drum spre ființă prin jertfa neființei" ("Tentation"). Există un ceas anume în această mare călătorie, ceas în care se poticnesc toți călătorii, când steaua urmărită se depărtează ca un miraj. Unii se depărtează și
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și „obiectul“ semnificat. De aceea, figurile de gândire, cu rol de structurare a viziunii artistice (pro cedee stilistice), pot dubla tropii sau pot face abstracție de aceștia. De exemplu, perso nificarea se poate realiza printrun epitet personificator (Luna blândă ține strajă), printro comparație (luna ca o regină a nopții), printro metaforă (Trece albă regina nopții moartă) sau se poate dispensa de tropi (Când luna prin nouri pe lume veghează). Diferențierea se produce și la nivelul structurii morfologice: metasememul privește un cuvânt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
A doua zi, Ienache aude larmă în ulița Goliei, vede călăreți furioși ieșind pe poarta mănăstirii și află că Todiriță Cătană evadase, după ce și-a ros funia cu care fusese legat și coborâse pe ea de-a lungul turnului, atacând străjile. Despre erou circulau multe istorioare: luptase în războaie, stătea în picioare pe șa în goana calului, ridică un sac de orez numai cu o mână. Au fost trimiși mai mulți călăreți după fugar. În ziua următoare, coropcarul se îndrepta spre
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
soția lui Velco precupeț“. Gheorghe este un martor de primă mână, un martor ocular indispensabil în judecarea pricinii; dar și Nicolae, jămblar din mahalaua Popescului, este tot un martor ocular care se implică direct în sancționarea femeii păcătoase, predând-o străjii orașului, după cum singur povestește: „m-am dus la trei ceasuri den nopate și am găsit într-o pivniță pă Sava cu acest Iordache, pă <î>ntuneric amândoi și prinzându-i i-am dus la poarta Popii Ioniță până am adus
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
orașului, după cum singur povestește: „m-am dus la trei ceasuri den nopate și am găsit într-o pivniță pă Sava cu acest Iordache, pă <î>ntuneric amândoi și prinzându-i i-am dus la poarta Popii Ioniță până am adus straja. Și i-am dat în mâna străjii pe amândoi, pă Iordache și Sava, soțului Velco, fiindcăpitan Gligorie, căpitan străjii.“ Cel de-al treilea martor, Stanciul din mahalaua Ceauș Radu, nașul de cununie al celor doi soți, îi cunoaște foarte bine
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
la trei ceasuri den nopate și am găsit într-o pivniță pă Sava cu acest Iordache, pă <î>ntuneric amândoi și prinzându-i i-am dus la poarta Popii Ioniță până am adus straja. Și i-am dat în mâna străjii pe amândoi, pă Iordache și Sava, soțului Velco, fiindcăpitan Gligorie, căpitan străjii.“ Cel de-al treilea martor, Stanciul din mahalaua Ceauș Radu, nașul de cununie al celor doi soți, îi cunoaște foarte bine pentru că i-a adăpostit de la sfântul Dumitru
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Sava cu acest Iordache, pă <î>ntuneric amândoi și prinzându-i i-am dus la poarta Popii Ioniță până am adus straja. Și i-am dat în mâna străjii pe amândoi, pă Iordache și Sava, soțului Velco, fiindcăpitan Gligorie, căpitan străjii.“ Cel de-al treilea martor, Stanciul din mahalaua Ceauș Radu, nașul de cununie al celor doi soți, îi cunoaște foarte bine pentru că i-a adăpostit de la sfântul Dumitru și până la începerea pricinii, în decembrie 1784. El numai este un martor
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
de scriu vecinii, Ancuța a pro fi tat de începu tul răz boiu lui pentru a păcătui când cu tur cii, când cu nemții, ui tând să mai dea pe acasă. Când în sfârșit o prin de, soțul cere ajutorul străjii și o în chi de la „gro sul“ spă tăriei timp de șase săptămâni. După această perioadă, o iartă și o repri meș te acasă. La puțină vreme, „viind ar miia nem țeas că în București au mai șă zut numita
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
co ri tă. Tra ta men tul îi este aplicat de soț, de stra jă, de so bor, de mitropolit, de domnie. Ce se întâmplă cu aman ții? Prinși, ei sunt bătuți zdra văn de către soți și vecini, iar dacă straja intervine, pe lângă băta ie, ibov ni cii sunt în tem ni țați câteva zile, după care plă tesc gloaba pe păcatul tru pesc și re privesc libertatea. Ion Ghica con semnea ză un alt pro ce deu valabil, mai ales
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
dar bărbat fiind, scapă mult mai ușor, negociind cu agenții executivi sau fugind pur și simplu. O femeie adulteră, de pildă, poate fi bătută, într-o scurtă perioadă de timp, de mai multe ori: când este prinsă asupra faptului de către strajă, apoi la spătărie și în fine la Mitropolie. O altă sancțiune aplicată norodului este „darea prin târg“. Numai anumite vini se pedepsesc cu târgul: adulterul și bigamia. Nu trebuie considerat că asta îi scutește pe bigami sau pe adulteri de
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
purtau numele celui care în momentul respectiv conducea această instituție. La 2 octombrie 1763, la „grosul dum nea lui Pantazi Câmpineanu“ este adusă Trandafira, soția lui Ioniță cojocarul din ma ha la ua Gor ga nu lui, prin să de straja domnească „într-o casă pă Podul Calicilor la 4 ciasuri din nopate, fiind cu doi neguțători“. Aceste mici locuri de recluziune au un ca rac ter temporar și tranzitoriu, femeia și cei doi clienți ai ei vor pe trece acolo
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
și în solul moldovalah. La 1848, revoluționarii munteni evocau însemnătatea mișcării lor pentru "întregul continent", știindu-se parte din economia acestuia, fie și o parte mereu frustrată prin chiar poziția ei marginală. N-au făcut românii, secole în șir, de strajă la frontiera cea mai amenințată a Europei? Au fost și numiți, cândva, "poartă a creștinătății", zid, "sarai", bastion, "propugnaculum". Cruciați târzii, ei n-au mai putut înfrunta de la un timp colosul islamic și s-au supus, nu fără a-ți
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Plopu, Răchitiș, Runcu, Șanțu, Valea Rea, Albele, Bahna, Boiștea, Făgetul, Livada, Păltiniș, Sărata, Valea Arinilor ș.a.; II. Sociale: Costești, Mărcești, Motocești, Negoiești, Stănești, Vrânceni, Pralea, Bogdana, Cotul lui Briceag ș.a.; III. Istorice: Fata Moartă, Mănăstirea Cașin, Siliștea, Drumul Mocanilor, Căiuți, Straja etc.; IV. Psihologice: Calea Bătrână, Dezrobiți, Mânioasa etc. În ceea ce privește “comportamentul” lingvistic al toponimiei din această zonă, de hotar între Transilvania și Moldova, e necesar să facem două precizări: 1. în privința pronunției, încă există deosebiri între generația vârstnică, la care mai
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
Vaslui i-a fost acceptată candidatura și din cauza faptului că tatăl ei fusese declarat <<erou al războiului mondial>> și decorat pentru fapte de arme deosebite. În ziua votării, ca să fie mai sigure, femeile din cele două sate au făcut <<de strajă>> la poarta și la ușa secției de votare, dându-le bărbaților lor ultimele sfaturi și amenințări cu <<mămăligă rece de-a pururi>>, dacă n-o votează pe <<doamna învățătoare>>. Ori din convingere, ori de teama făcălețelor numai bune de altoit
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
în termen la această armă bașca informatorii „benevoli”. Pe 4 aprilie 1948, într-o informare trimisă Sectorului de Jandarmi Vaslui, șefului postului puncta următoarele: „...deținem informații că majoritatea populației din Portari Deal, Mijloc și Fundătura manifestă mari nemulțumiri în ceea ce privește plata strajei pe anul 1947 întrucât după banu vechi nestabilizat, li se cerea câte 60.000 de lei iar acum, sunt obligați să plătească câte 120.000 de lei vechi pe care nu’i au datorită stabilizării monetare care le-a permis
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
frontieră între imperiul roșu al „tătucului” Stalin și biata țară care abia își mai trăgea sufletul după atâtea rapturi teritoriale. Pregătirea armatei române pentru un eventual conflict era în toi, la această acțiune contribuind chiar și tinerii încadrați în organizația „Straja Țării”, al cărei comandant de atunci, colonelul Ulise Sâmboteanu, semnase adresa nr.652/22 aprilie 1940, ce avea să fie înregistrată la primăria hușeană pe data de 1 mai. În esență, colonelul secondat de profesorul Ștefan Dimitrescu (șeful secției comerciale
Întâmplări din vremea Ciumei Roşii by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1230_a_1931]
-
ai socialismului. Atunci totul trebuia clădit la arie, unde stogurile Întregului cătun erau așezate În linie dreaptă ca să poată trece printre ele batoza. Acum țăranii, nemaiputând de fericire, Își dădeau cotele de cereale obligatorii către stat. La batoză era de strajă un delegat, de obicei un activist de partid care trebuia să fie vigilent ca țăranii, mai ales cei mai Înstăriți, să nu dosească vreun sac de grâu pe undeva prin buruieni. Munceau bieții oameni o vară Întreagă și mulți se
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
pățit: "Trecusem munții ăștia ce mi-au stîrnit uimirea Și, ca un Șoarece mare, umblam încolo-încoace, când două dobitoace mi-au și atras privirea: întîiul blînd și pașnic, în totul plin de vrajă, au celălalt năprasnic, cu ochi tăioși, de strajă, și glas dogit și aspru, menit să te-nfioare... Avea pe țeastă creastă și ca un fel de brațe cu care vrea să zboare și-o coadă cu panaș (mai povesti hoinarul cel poznaș) și se izbea în coapse așa asurzitor
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Generația adultă a recuperat atunci sensul propriei sale forțe de actor, și nu de victimă a istoriei 68. Un ritm aparte scandează timpul celor 50 de zile și nopți de manifestație: pichete ale participanților și greviștii foamei stau permanent de strajă în piața unde se strâng în fiecare seară mulțimi tot mai mari de simpatizanți; oratori, mulți dintre ei celebri, se adresează mulțimii din Balconul Universității, deschis la solicitarea Ligii Studenților de către prorectorul de atunci, Emil Constantinescu. Grupuri rock și folk
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
o zi, o noapte și încă patru, cinci ceasuri. Vodă zâmbi unui gând și zise abia șoptit: — Ca Badea Ușurelul. — Eh, nu-s eu ca Ușurelul, ăla ar fi ajuns într-o zi și-o noapte! — Să ne întoarcem, că străjile s or fi îngrijorat. Unde dormi? — La grajduri, măria ta. — Mâine în zori te caută beizadea Ștefan să ți dea hârtie. Să fii gata de drum. Vreau de Paști să fii la Odrii și să te întorci cum afli că
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]