885 matches
-
cândva, pentru închinare și rugăciune. Își aminti, cum a intrat umil și smerit în biserica mănăstirii... înăuntru era aproape întuneric, abia distingea, cu ochii mijiți, icoanele tremurând la licărirea lumânărilor. În tăcerea și liniștea tainică din jur, două măicuțe, în strană citeau din cărți sfinte, cu voci moi, șoptite, slabe și dulci. În neclintirea lui, nu deslușea nimic, poate fiindcă în acea penumbră plutea ca o adiere a Duhului Sfânt... Când, în liniștea ca de mormânt, s-au auzit de Sus
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
și de rău. Dar mai simplu ar fi să te uiți pe dicționarul de pe www.123urban.ro. Cam aia e. Playlist Ce vreau eu să ascult acum: » Auktyon - Doroga » Zemfira - Beskonechnosti » Luna Amară - Albastru » Sepultura - Roots » Guerrillas - Neviju tebia maia strana » The Mushroom Story - Emo rap » Kruiz - Time » Placebo - Twenty Years » Trauma - Shah Mat » Grimus - Protect me from what I want ...sau așa ceva, depinde de zi... CIRCUL NOSTRU V| PREZINT|: 40 de zile Lucian Dan TEODOROVICI Faptul că Biserica Ortodoxă Română
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2175_a_3500]
-
cumpărată de călugări dominicani în 1865 și, după expulzarea acestora în 1880, achiziționată de statul român pe 500 000 de franci. Aici se închinaseră George Enescu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Henri Coandă, iar la începuturile sale pariziene Brâncuși cântase în strană ca să mai câștige un ban. Părintele Gherasim era acolo, singura față bisericească prezentă. Un preot în vârstă, ce purta cu modestie haina preoțească, cu o figură deschisă, ochi vii, pătrunzători. I se prezentă și spuse că ar dori să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
prudent, Singur și-a zidit cetate: Peste tot și peste toate A pus Porți de Orient. Nici furtuna nu-l înfrânge, Nu dă seama nimănui. Doar câteodată plânge, Singur cu Moldova lui. Ca Manole ne vestește Că visează și el strana, Numai că, acum, pe Ana Între tomuri o zidește. Căutând lumii remedii Și-a propus diverse țeluri Și în felurite feluri Le-a transmis pe unde medii. Cu o voce cam cazonă, El comandă garnizoana; Dintre cei aflați în zonă
La septuagenarul Boris Cr?ciun by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84141_a_85466]
-
am adus și oala cu apă. Eu merg la sfânta vecernie. Să nu mă aștepți. După plecarea călugărului, am ieșit în grădiniță și m-am așezat pe bancă. Când luna își rotunjea chipul pe boltă, dinspre mănăstire unduia cântec de strană... Am rămas acolo multă vreme, ascultând vrăjit armonia cântărilor sfinte. Târziu am intrat în chilie, m-am cuibărit în crivat și am început să citesc într-o carte în care se vorbea despre sfârșitul lui Miron Barnovschi vodă care, în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
de bani. La întoarcere, observă lumina în mica bisericuță de lângă Societatea de tir și, G. Călinescu obosit, găsi cu cale să intre înăuntru. Câteva babe dădeau acatiste și se închinau lung pe la icoane, sărutîndu-le zgomotos. Un dascăl moțăia într-o strană, scoțând pe nas litanii fără sfârșit. Moș Costache, fascinat de sclipirea altarului și de îngînatul cântărețului, se simți pătruns de evlavii și începu să se închine larg, cu mâna dreaptă, în vreme ce cu stânga își pipăia locul banilor. Se gândi că
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tăiculiță, are, că lucrează blestematul ăl împielițat,dar-ar gerurile-n el, cum mă junghie el prin genunchi! Popa Țuică merse așa tușind, chițcăind și bodogănind până-n altar, de unde veni cu epitrafilul pe el, ale cărui poale, așezîndu-se lângă o strană, le aruncă în capul Aurichii, îngenuncheată lângă el. - Pai, ce să te-ntreb, taică, zise bătrânul, punîndu-și penas niște ochelari legați cu sfoară, ce să te-ntreb, că sunt bătrân și nu mai am ținere de minte! Popa Țuică deschise
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
liceu, scoțându-i literele SVC, putea servi tranziției În care intrasem Încă de pe atunci. Ce mai, pe total, arătăm că un preot În miniatură de care părinții, dar mai ales eu, eram tare mândri. Mai ales că În vacanțe, la strana, În biserică, de cântat cântam nu cântam, că mereu mi se voala vocea de emoție, dar Crezul și Tatăl nostru ieșeau de minune. Toată moșnegăria și babele satului se minunau de căte texte știa pe de rost Nica a lui Neculai
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
care-l ascultau să i se alăture într-un imn scurt, Elspeth cântă atât de tare și de entuziast, încât cei din primul rând se întoarseră s-o privească. După aceea, Malcolm rămase stânjenit în spatele sălii, pe când ea, aflată lângă strană, mutându-se de pe un picior pe altul, îi adresa întrebare după întrebare vorbitorului, pentru ca în final să-l invite la ceai în casa tatălui ei. Când Petie și Susan se căsătoriră în primăvară, Andrew și Elspeth Macfarlane plecaseră deja cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
hotărâră să pună pe Apostol să zică "Tatăl nostru", într-o duminică, în cadrul sfintei liturghii. Făcură pregătirile în mare taină, ca să nu prindă Bologa de veste și să le zădărnicească planul... În sfârșit, în ziua stabilită soții Bologa luară loc în strana dreaptă, ca de obicei, iar Apostol, în fața lor, în hăinuțe noi, mai palid și cu ochii aprinși de emoție. Doamna Bologa lăcrima și tremura, închinîndu-se înfrigurată și frământând neîncetat cărticica de rugăciuni... Apoi venind momentul rugăciunii, se plecă speriată peste
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
dreaptă, ca de obicei, iar Apostol, în fața lor, în hăinuțe noi, mai palid și cu ochii aprinși de emoție. Doamna Bologa lăcrima și tremura, închinîndu-se înfrigurată și frământând neîncetat cărticica de rugăciuni... Apoi venind momentul rugăciunii, se plecă speriată peste strană și-i șopti: "Acuma, puișorule..." Cu fruntea sus, cu mers apăsat, Apostol trecu în fața ușii împărătești, căzu în genunchi, împreună mâinile... Peste o clipă glasul lui subțire ca un fir de mătase albă fâlfâia în tăcerea înecată de respirații, se
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
părintelui Antonie pentru că mi-au salvat copilul! Cât voi trăi, voi merge la această mănăstire! Veteranul mănăstirii În fiecare noapte de vineri, un bătrân aplecat de spate întinde mâna după ajutor. Adică vrea o mână care să îl conducă la strană unde se simte în siguranță. De fiecare dată oamenii sar în ajutor și îl ghidează spre locul dorit. În timp ce preoții fac rugăciuni în curte, el îi însoțește cu vocea-i puternică. Oamenii din biserică tresar pentru că le tulbură liniștea. Aparent
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
va însoți pe Maica Domnului spre Vaslui. Prima enoriașă venită de la „Sfânta Cuvioasă Parascheva”, care a intrat în biserică, se închină. În așteptarea părintelui arhimandrit Antonie, preotul Ionel Darie, duhovnicul Bisericii Sfintei Parascheva din Vaslui, s-a alăturat călugărilor de la strană. EVENIMENT UNIC 12 august 2010, Obiectiv de Vaslui Timp de trei zile, atmosfera de sărbătoare, de evlavie, a predominat la Vaslui. S-a făcut cea mai mare vânzare de busuioc din ultimii ani. Ortodocși din întreg județul au venit să
Maica Domnului de la Giurgeni by Mihaela Manu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1645_a_3101]
-
nu-l mai făcuse de câțiva ani buni, și îngenunche o clipă în lăcașul întunecat. Iubea atmosfera acestui loc. Nu atât din motive religioase, cât din cauza unui sentiment al tradiției. Oamenii din acest oraș veniseră să se închine în aceste strane și nave de șapte sute de ani încoace, purtând cu ei spaimele și speranțele lor și depunându-le înaintea acestui altar. Fran își dădu seama că nu se deosebea deloc de ei. Ajută-mă ca tata să fie bine sau măcar să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
mai ales, în minte o ntâmplare petrecută într-o noapte de Crăciun sau de Paști când, câțiva copii ai satului, aduși de părinți, bunici, unchi, sau mătuși la biserică, se distrau copios pe seama lui nea Lisandru, care cam moțăia-n strană; profitând de neatenția lui, picii îi suflau mereu în lumânarea pe care aceasta o ținea în mână. A răbdat omul cât a răbdat, iar când n-a mai putut, a slobozit cu o voce puternică, baritonală, binecunoscutul: “Ai dracu’, taică
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
simt o atingere pe cap. Blândă. Aud imediat râsul lui. Nu mă uit. Din nou, simt cum mă atinge ceva pe umăr. Deschid ochii, ridic capul și îl văd cum se chinuie să tragă ciucurele căciulii, care se prinsese în strana unde eu încercam să spun o rugăciune. Desprind ciucurele și îi zâmbesc dojenitor. Râde și el. Și continuă să se joace cu ciucurele pe deasupra capetelor oamenilor care pășesc pe covorul roșu. Mă întorc la gândurile mele și cer, și mă
Ficţiuni reale by ed.: Florin Piersic jr. () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1342_a_2714]
-
Îi mai făcuse figura asta și altădată. Ultima oară când îl silise s-o însoțească la slujba de duminică, se trântise pe jos de două ori în drum spre biserică și încă o dată în timpul predicii despre trândăvie, rostogolindu-se din strană și provocând o agitație jenantă. Hai să intrăm aici și să ne-așezăm. Îl împinse cu una dintre cele două cutii cu prăjituri spre ușa barului Night of Joy. În întunericul care duhnea a whisky și mucuri de țigară, se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
alte lucruri acasă, de care mi-am adus aminte pe traseu. Odată instalată „arhiva“ În chilie, am și intrat În... pâine, părintele trimițându-mă să trag clopotul de 40 de ori, vestind Începerea vecerniei, pe parcursul căreia am și citit la strană. A urmat o scurtă cină, apoi utrenia, unde am fost iar solicitat, iar acum Încerc să-mi adun gândurile, pe care le voi lăsa totuși pe mâine, Întrucât sunt frânt de oboseală și, În plus, trebuie să mă ascund sub
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
nici sursei, nici calculatorului. Zic Însă mulțumesc și de atât, că putea fi și mai rău. Plecarea intempestivă a fratelui Ionel, pe care l-am găsit aici, m-a pus azi În ipostaza de a fi singurul care citește la strană și dacă de dimineață m-am descurcat cât de cât, cu ajutorul Părintelui Ioan, după-amiază, la vecernie, am rămas doar eu și m-am Încurcat rău de tot Încercând să descâlcesc firul logic al textelor ce trebuiau cântate sau citite. Iar
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
mă deprindă cu rânduiala zilei, pentru a nu mai fi pus În situația ridicolă din această seară. 30 noiembrie 2012 După o noapte cam agitată, ziua nu a fost lipsită de surprize, mai ales că am avut destule bâlbe la strană și noi provocări, cum ar fi citirea unor epistole din Apostol În cadrul slujbei Sfântului Maslu. Tentativa de a le cânta după tipic a eșuat chiar de la prima, așa că următoarele le-am citit cu o intonație ceva mai accentuată, fără Însă
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
mănăstirile cipriote, Însă voi adânci subiectul citind cartea pe care mi-a dăruit-o Părintele Casian după Liturghie. Lectura, de altfel, va rămâne preocuparea de bază, chiar dacă Îmi obosesc ochii la lumânare mai bine de 2-3 ore pe zi, la strană ori În chilie. Dar, dincolo de Îndemnul Părintelui Steinhardt - Citește orice, numai citește, cuvântul Își va dăltui spiritul, formându-l. - trebuie neapărat să mă inițiez În literatura patristică și să ajung la cărțile cele mari ale ortodoxiei. Deocamdată, azi am finalizat
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
ceilalți eram mai degrabă veseli și bine dispuși după o masă ne așteptat de îndestulătoare. Am înaintat prin noapte, în liniște, până la intrare în biserică. N-am apucat bine să ne așezăm la locurile noastre, când deodată, un călugăr de la strană, începe să „cânte”o melodie religioasă desigur, dar cu o voce stranie, atât de stridentă, pițigăiată si cu o mulțime de greșeli în exprimarea cuvintelor, încât noi cei trei- neam uitat unii la alții și abia ne-am abținut să
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
o evlavie supremă, fără să scoată o vorbă, se desprinde din grup, înaintează hotărât până în mijlocul bisericii sub privirile noastre nedumerite, apoi se aruncă la pământ, începând a bate mătănii, din care nu se mai oprea. Între timp călugărului de la strană, i s-a alăturat altul ca să-l sprijine, dar cu o voce și mai stridentă, mai răgușită, ca a celui dintâi, lansânduse într-un duet jalnic, pe alt glas, cântând în falset cât îi țineau gura, o noua cantar bisericeasca
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
strângeau brațul și îi distorsionau numărul tatuat pe el. Ținea în continuare cartea întinsă spre mine, așa cum vameșul îmi întinsese actele în acea dimineață pe chei. Am luat-o din mâna lui. Mi-a făcut semn să mă așez în strană și m-a urmat. Deși ținea o carte deschisă într-o mână, nu se uita la ea. În timp ce se ruga, continua să se uite la mine. Eu mi-am fixat privirea drept în față. S-a întins, mi-a deschis
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2025_a_3350]
-
a repetat cu o voce tremurândă: Sfinte Duh, ni te-te ar-ată! În lipsa Sfântului Duh, aproape îngrozit, a exclamat din nou: Sfinte-Sfinte Duh, ni te arată! Nu-i! S-a nădușit în traistă! A răspuns dascălul dintr-un ungher de lângă strană, în timp ce încerca să dosească într-o traistă ca o cutie de șah un ghemotoc alb, fără de viață. Părintele și-a revenit numaidecât, dar nu înainte de a-și reproșa tacit experiența mult prea riscantă la care a recurs. Privea totuși cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]