1,419 matches
-
ar fi cunoscut nimic? — Slujbași! strigă cineva. Un vas purtând flamuri cu blazon se apropia de ei din umbra golfului. Dintre flamuri îi privea un slujbaș mic de statură. În urmă veneau două luntre cu vâslași. Slujbașul își duse mâna streașină la ochi și îi privi unul câte unul pe japonezi. Aceștia se uitau în jos la el. După un scurt schimb de întrebări și răspunsuri între cele două vase, slujbașul înțelese în sfârșit cum stăteau lucrurile. Japonezii trecură în luntre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
Kanzaburō îl mai bucură pe samurai când îi prezentă urările de Anul Nou ca un mare îmbrăcat în hainele de bărbat. Cu toate acestea, Anul Nou era Anul Nou. Apa picura veselă din zăpada de pe acoperiș și din țurțurii de pe streașină, iar din apropierea grajdului de cai se auzea chiuitul lui Gonshirō călărind pe un cal din lemn de bambus. La răstimpuri valea răsuna de pocnete îndepărtate de puști. Stăpânirea îngăduia vânătoarea de păsări sălbatice numai de Anul Nou. Pesemne că și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
înghețată cât vedeai cu ochii. Spre deosebire de cele din vale, pământurile roditoare de aici erau mult mai întinse și puteau fi lesne udate. Șanțul cu apă de la conacul seniorului Ishida era înghețat. Acoperișurile de paie erau potopite de zăpadă, iar din streșini atârnau țurțuri de gheață ca niște dinți albi. Lăsându-l pe Yozō în grădină, samuraiul așteptă vreme îndelungată pe podeaua de lemn a anticamerei. — Roku? îi zise cu glas răgușit seniorul Ishida așezându-se pe locul de onoare. Ai avut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
mari. Plăcându-i de el, deschise ușa și privi afară. Un om acoperit cu o pelerină traversa piața goală Îndreptându-se spre cafenea. Pisica ar trebui să fie după colț, la dreapta. Ar putea Încerca să meargă până la ea pe sub streașină. Cum stătea În pragul ușii, cineva deschise o umbrelă În spatele ei. Era camerista care făcea curat În camera lor. — Să nu vă udați, Îi zâmbi, vorbind În italiană. Hotelierul o trimisese, desigur. Cu camerista ținându-i umbrela În spate, merse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2002_a_3327]
-
și-a agățat, ca într-o îmbrățișare, câteva crengi de ramurile pomilor de prin apropiere, șoptesc aprobator: „Așa-s băieții, n-ai ce le face! Bat mingea prin colbul uliței; e plăcerea lor”. „Cirip-cirip, așa-i!” par a spune, de sub streașina casei, trei mogâldețe negricioase. Așezată pe salteaua pneumatică peste care, de îndată ce Sorin și Sorina au sosit de la scaldă, bunica a pus un țol mare și călduros, fetița simte că plutește parcă. O poveste adevărată prinde a se depăna sub ochii
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
de departe și, totuși atât de aproape. Negândit de aproape. „Na-ni, na-ni, somn ușor!” pare a cânta, din niște strune nevăzute, vântul. „Na ni, na-ni, somn ușor!” șoptesc din frunze prietenii de taină ai fetiței. Sus, sub streașină, ghidușii n-au astâmpăr. Vor s-o vadă mai bine pe fetița care stă sub cuibul lor. Rândunelul și rândunica le-au spus că aici, la casa unde s-au oprit ei când au venit de peste mări și țări, sunt
Sorin şi Sorina : Povestiri by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/372_a_1293]
-
atenție textul și scrieți mesajul care se desprinde din fiecare strofă. 2. Subliniați expresiile frumoase. 3. Exlicați sensul cuvintelor: undă, navă, minaret, răchitele. Noapte de iarnă George Topârceanu (fragment) Cad din cer mărgăritare Pe orașul adormit(...) .......................................... Iarna!... Iarna tristă-mbracă Streșinile somnoroase, Pune văl de promoroacă Peste pomi și peste case. Scoate-o lume ca din basme În lumini de felinareUmple noaptea de fantasme Neclintite și bizare. Din ogeagul de cărbune Face albă colonadă Și pe trunchiuri negre pune Capiteluri de
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
amiazi și soarele e ca o bobotaie de argint. Câinii și-au căutat umbră de dimineață și nu s-ar mișca de acolo [...]. Găinile, plouate ca vai de capul lor, s-au scăldat o vreme în țărâna de pe lângă gardurile cu streașină, iar acum, cu penele burzuluite, stau pe-o dungă, cu un picior și o aripă întinsă”. (Ion AgârbiceanuNepoata lui Moș Mitruț) Cerințe: 1. Citiți textele. 2. Subliniați cuvintele și expresiile frumoase din textele: 3. Explicați cuvintele și expresiile noi. 4
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
veșmânt catifelat, parfum răscolitor, șoaptă de vânt, într-un scurt text. Alegeți un titlu potrivit. Hanul cu rândunici Ion Pillat Colo-n umbra nucului Stă din vremea turcului, Leagănul urzicilor, Hanul rândunicilor. Han vestit la drum de țară, han cu streașina afară, Vechi de când e lumea — spun Cărăușii cu chervanul cari pe vremi își lăsau banul Pe-o bardacă de vin bun. Stai de-acum cu mușchi pe sită, cu pridvorul prins de vită, Cu paianjeni în gârlici. Intră slobod, ies
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
tău umbrar. Surugiii de-a călare n-o să-ți bea în drumul mare łuica de-aur și nicicând Pe haiducii lați în spete, lăutari pe îndelete, N-o să-i mai auzi cântând. Han uitat la drum de țară, han cu streașina afară, Han pustiu și părăsit, Dacă nimeni nu coboară, în cerdacul de-odinioară — Eu la tine am venit Ca să-mi fii, han vechi, tovarăș, ca s-adorm la vatră iarăși, Să mă scol în zori aici... Soare, pretutindeni soare: nici un
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
leoarcă au luat-o În sus pe poteca În zigzag târându-și picioarele, iar când au ajuns la unul dintre templele aflate În spatele unei curți, au fost năuciți de priveliștea străveche care li s-a Înfățișat. Cum cădea ploaia pe streșini, se forma o perdea ca de ceață, un fel de peliculă În spatele căreia se afla o fată frumoasă cu un turban pe cap și o haină Într-o nuanță țipătoare de roz care-i cânta unui băiat; acesta o acompania
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
cuprinse În brațe. —Halo! se auzi o voce de femeie strigând din senin. Când s-au Întors să vadă ce se auzise, Harry, Marlena și Esmé dădură cu ochii de o femeie Îmbrăcată Într-un taior roz care stătea sub streașina unei clădiri vecine și făcea semne disperate cu mâinile. În spatele ei se aflau doi bărbați, unul cu o cameră de luat vederi În mână și celălalt cu un microfon din acela lung. Era, desigur, echipa de filmare de care pomenise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
bătrânul de la intrare În instrucțiunile date domnișoarei Rong, aceleași instrucțiuni pe care ea nu le Înțelesese. —O, Doamne, vă stăm În drum? le strigă Marlena Înapoi. Ne cerem scuze. Nu am știut... Femeia și echipa ei de filmare ieșiră de sub streașină și alergară spre ei. Cei doi cântăreți În costume se apropiară și ei, bărbatul având În mână o țigară aprinsă. Nici o problemă, nici o grijă, spuse femeia pe un ton plin de amabilitate. Sunteți din UK? Toți trei? —Din America, SUA
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
avea necazuri. Înainte să pornească, domnul Joe se aplecă spre Walter și deschise torpedoul unde-și ținea proviziile pentru cazuri de urgență. Înăuntru era o structură ca o căsuță de păpuși, sculptată minuțios, cu un acoperiș foarte complicat ale cărui streșini aduceau cu botul papucilor mei persani. Era un altar În miniatură pentru un Nat. Puse o țigară ca ofrandă Împingând-o printr-o ușiță. La patruzeci și cinci de minute cale-ntoarsă, Harry Încerca să le explice celor doi polițiști Îmbrăcați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
și spre pata de noroi roșiatic de pe cămașa lui albă și apretată. — Și autocarul a plecat: vrrrruuuum! Stătu apoi Într-un picior ca și cum ar fi Încercat să oprească un taxi. —Așteptați-mă, hei, așteptați-mă, stop, stop. Își puse mâna streașină la ochi urmărind autocarul imaginar cum dispare În beznă, lăsându-l În această Încurcătură groaznică. Și-au plecat. Pa-pa, cretinilor. —Cretini? spuse cel mai tânăr și Începu să râdă. Îi mormăi ceva partenerului lui și amândoi izbucniră În râs ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2218_a_3543]
-
alte veacuri, ale căror acoperișuri aproape că se ating. Cu câtă melancolie și, totuși, calmă beatitudine a privit Oliveira Salazar de la vreo fereastră a casei rev. Morques Pimentel către această stradă, care se curmă în coifuri bruște până dispare între streșini și olane!... O întreagă lume sta adormită ca sub o vrajă, acolo; lumea pe care o descoperise de curând Oliveira, - Evul Mediu cu legendele, eroii, sfinții și îndrăgostiții lui; Evul Mediu portughez, care-și păstrase structura sa spirituală continentală, europeană
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
apusul soarelui vom fi la piscul de care mi-ai vorbit. îl poți vedea și de aici - e acolo, vezi? întinse degetul înspre o stâncă abruptă ce se ivea deasupra pădurii, în vecinătatea lacului. Hunul privi printre pleoape, cu mâna streașină la ochi, după care încuviință cu o strâmbătură de satisfacție, fără să spună nimic. Audbert dădu din cap, înghițindu-și nemulțumirea și spunându-și că era fără nici un folos să aștepte de la acele bestii un cuvânt de apreciere. Resemnat, adăugă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2230_a_3555]
-
zeci de cuci. Era casa proprietăresei, o cucoană bătrână, care fusese de multe ori cu trăsura la Paris. Am stat în casa aceea mai multă vreme. O puternică impresie mi-au făcut niște pui de cucuveică care avea cuibul sub streașina casei boierești. Cucoana aceasta avea o fiică, Eleonora, o femeie foarte frumoasă, care, la rândul ei, avea două fete de vreo 16-18 ani. "Eleonora", cu numele ei sonor pentru mine, cu aerele ei de contesă, cu viața ei, când la
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
baia de aburi construită În spatele șurii, nu departe de Pârâiașul Alb ce traversa grădina și unde iarna copiii se trăgeau cu patinele și săniile. Un fum albăstriu, dens ca laptele, plutea peste nămeții de zăpadă ce se Înălțau până sub streșini, apoi, strecurându-se printre șiruri de mesteceni și mălini, urca alene la cer. După ce jarul spuzea, În cuptorul clădit din pietre de râu se Îmbăiau bărbații. Apoi venea rândul femeilor și al copiilor. Babulea o Întindea pe micuța Mașa cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
joc de chibrituri mâinile noastre înalță zmeie de lumină dai norii la o parte să vezi ți-am trimis forme de fluturi sărutul ne strânge cenușa rămasă din vise ținute în pod la uscat un om cu mâna la frunte streașină îl plouă cu gânduri funii aproape îngeri se spânzură-n doi pentru tine mi-am dat jumătate din viață pânzele pe care trebuia să le umflu un sfert dintre păsări se rugau să nu bat se îndrăgostesc și mă țin
Confluenţe poetice. Antologie de poezie by Relu Coţofană () [Corola-publishinghouse/Imaginative/271_a_1216]
-
deși mai avea el și inconveniente. Deodată mă izbi În față un vînt rece ca gheața. Mi-am mutat geamantanul În mîna mai apărată de vînt și, trecînd pe trotuar, mi-am Îndreptat pașii spre zona dreptunghiulară Întunecată, mărginită de streașinile clădirilor. Pașii mei răsunau pe scări ca zăngănitul unei cutii goale de conserve. CÎte opt cutiuțe poștale aranjate pe două rînduri orizontale. Sub numărul 12 - scris cu vopsea albă - numele lui Nemuro, pe o bucată de hîrtie prinsă cu scotch
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
cafenelei Camelia, care mi se păruse dinăuntru a fi cu găurele, astupa acum complet fereastra, ca o vopsea neagră, lăsînd să se reflecte În ea fațada farmaciei din colțul opus. O pisică grasă ca un porc Își făcu apariția pe streașină și porni calmă la plimbare, dar după cinci-șase pași se făcu nevăzută. În punctul unde se termina streașina se Înălța coșul băii publice, pe unde ieșeau dîre de fum transparent. Instinctiv am Întins mîna spre aparatul de fotografiat, dar mi-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
neagră, lăsînd să se reflecte În ea fațada farmaciei din colțul opus. O pisică grasă ca un porc Își făcu apariția pe streașină și porni calmă la plimbare, dar după cinci-șase pași se făcu nevăzută. În punctul unde se termina streașina se Înălța coșul băii publice, pe unde ieșeau dîre de fum transparent. Instinctiv am Întins mîna spre aparatul de fotografiat, dar mi-am dat imediat seama că nu prea are rost.. Probabilitatea de a mă reîntoarce aici era foarte mică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
temei. Tot ce putea să facă o Întreprindere comercială ca Dainen pentru un negustor angrosist era să-i ușureze oarecum moartea sau, poate, să-i comande o piatră funerară. Am oprit mașina În fața magazinului domnului M. În afara reflectoarelor atîrnate de streașină și Îndreptate spre Înăuntru, n-am zărit nici o schimbare bătătoare ia ochi. Ca și mai Înainte, cei doi bărbați descărcau buteliile și le duceau În magazia din colț. Unul dintre ei avea vreo douăzeci de ani și părea că suferă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]
-
din autobuz ? Un dispozitiv fantastic... o pernă de șezut cu o gaură În mijloc... — De ce? De ce să aibă perna gaură? Întrebă cel tînăr șugubăț, lăsîndu-se pe vine ca la closetul public. Umbra lui lungă și Întunecată, dată de lumina de sub streașină se scurtă brusc și alunecă sub șezutul individului de parcă era prinsă de el. Acolo e Înghesuială mare... și nu te poți lăsa În jos. Așa că-i zice pernă și nu saltea. — E o gaură ieftină, dar Înghite bani... Cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2320_a_3645]