802 matches
-
pentru spațiul cultural bucovinean, căruia i se consacră chiar o rubrică, „Pagini bucovinene”, devenită „Chenar bucovinean”, apoi „Figuri bucovinene”. Numeroase pagini critice și memorialistice sunt dedicate grupării din jurul revistei „Iconar”, din care V. Posteucă a făcut parte, precum și lui Mircea Streinul. Alături de poezie și proză, revista include în sumarele sale o „Cronică literară” și o „Cronică a edițiilor”, „Pagini americano-române”, breviarul cultural „Iconar”, semnat de V. Posteucă și John Halmaghi (pentru ultima serie), o rubrică de „Însemnări și cărți”, un „Carnet
DRUM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286881_a_288210]
-
Mărturii despre Basarabia”, „Culturale”, „Varia”, „Recenzii”, „Vitrină cărților”, „Revista revistelor”, „De la societatea «G. Enescu»” ș.a. Promovând în special operele scriitorilor locali, revista a tipărit versuri semnate de P. Stați, N. Coban, D. Florea-Rariște, A.G. Delafântânele, Eugen Coșeriu, Magda Isanos, Mircea Streinul, Al. Ț. Stamatiad, Aurel Ivănescu, I. Buzdugan, George Lesnea, St. Ciubotărașu, G. Ursu, Gh. A. Cuza ș.a. Proza au semnat Tatiana Gălușca, Gh. N. Cârțu, V. Grecu, A. Vicol, S. Doru, A.G. Stino, A. Lambrino, A. Cerna, D. Iov ș.a.
CUGET MOLDOVENESC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286553_a_287882]
-
revistă apărută la Rădăuți din aprilie 1995 până în 1997, ca serie nouă a publicației omonime interbelice. Apare sub patronajul Institutului Internațional Privat de Studii și Cercetări Științifice privind Bucovina și Basarabia din Rădăuți și poartă pe frontispiciu cuvintele lui Mircea Streinul: „Iconari, de ce nu luați cerul în suflet?” Directorul revistei, Mihai Pânzaru-Bucovina, va cumula, începând cu numărul 4, și funcția de redactor-șef, în colegiul redacțional mai figurând Liviu Papuc, Vichentie Nicolaiciuc, Vasile Andru, Constantin Blănaru, Mircea A. Diaconu, Dan Jumara
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
noul «Iconar» va fi vârful de lance al generației de 30-40 de ani, generație care va lua atitudine față de pasivitatea aceleia care a pierdut România Mare” (2-3/1995). Dezideratul este promovat și prin Concursul național de eseu și critică „Mircea Streinul”, lansat de revistă și având ca subiecte „Bucovina, iconarii și creația iconaristică”, „Creația proletcultistă a sud-bucovinenilor și cea colaboraționistă a autorilor nord-bucovineni”. Pornind de la Istoria literaturii române din Bucovina, publicată la Cernăuți în 1926 de Constantin Loghin și de la antologiile
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
pentru totdeauna adevărata literatură bucovineană care și-a găsit și făurit un loc în literatura unei Românii întregite” (1, 2-3/1995). Revista acordă un spațiu amplu prezentării unor personalități culturale bucovinene - Mircea Grigoroviță, George Antonescu, George baron Lo/vendal, Mircea Streinul, Dimitrie Vatamaniuc ș.a. - uneori dedicându-le chiar numere întregi. Dintre rubricile consacrate se mai cuvin menționate „Debuturi bucovinene”, „Dialog basarabeano-bucovinean”, „Capodopere ale literaturii bucovinene”, „Arhiva «Iconar»”. Il.C.
ICONAR-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287499_a_288828]
-
recunoaște influența poeziei lui Esenin. Alte cărți de versuri sunt marcate de aceeași osteneală în plină tinerețe, de nostalgia celui care a plecat din sat și a cărui reîntoarcere, chiar în planul comunicării, este imposibilă: „Am rămas departe, Oltenie, și strein,/ Cântecele mele până la tine nu vin”. Nostalgia este explicită, iar sentimentul copleșitor: singurătate, zădărnicie, izolare, bătrânețe. Poetul se simte rupt de glie, de strămoși, de propriul destin. La treizeci de ani, îi apare volumul intitulat Frunzișul toamnei mele (1938). Doi
CARIANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286108_a_287437]
-
se dorește modernă, desi prezintă interes numai pentru mișcarea literară dintre 1930 și 1940, din nordul Moldovei, fiind discret iconaristă. SCRIERI: Confesiuni adolescente, Cernăuți, 1937; Alge, București, 1938. Repere bibliografice: Teodor Maricaru, La flacăra „Junimii literare”, GBV, 1933, 4112; Mircea Streinul, Poeți tineri bucovineni, București, 1938, 102-107; Agață Grigorescu-Bacovia, Poeții Bucovinei, PL, 1941, 4; Perpessicius, Opere, VIII, 79; Grigore Bostan, Lăură Bostan, Literatura română din Bucovina, Cernăuți, 1996, 107-108. D.M.
COCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286307_a_287636]
-
Ion Neculce și Miron Costin, trecând prin N. Bălcescu, A. I. Odobescu, Ion Ghica (Rușii țaru-și schimbă, dar năravul ba), Alecu Russo, Mihai Eminescu (cu multe pagini din publicistica poetului, selectate predilect dintre cele cu reverberație în contemporaneitate: Fantasmagoria imperială rusă, Strein în țara lui, Primejdia rusă și biruința dreptății românești, Ideile națiunii trebuie să conducă etc.) și I. L. Caragiale (Exilul voluntar al lui I. L. Caragiale) până în actualitate, cu paginile lui Pamfil Șeicaru (Pricinile actualei pribegii) și Pompiliu Păltânea (Pohod na Sybir
ALMANAHUL PRIBEGILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285290_a_286619]
-
minimă urmă pe care s-ar putea baza o atare supoziție. Ci și printr-un amănunt din structura cărții: într-o postfață, Iarăși către cititoriu, Cantemir se scuză față de lectorul său că a greșit, punând "scara a numerelor și cuvintelor streine tâlcuitoare" la început, iar pe cea "a numerelor pasirilor și dobitoacelor și alalte sub alte numere suppusă" la final, așa cum promisese într-un cuvânt înainte, ci invers. O atare eroare nu ar mai fi persistat, de bună seamă, dacă manuscrisul
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
care îi face pe unii cercetători să îi atribuie cărturarului intenții străine. Dacă tânărul principe frustrat a introdus în alegoria sa termeni alogeni, "neologisme", cum le numim astăzi, pe care i-a explicat în acea "scară a numerilor și cuvintelor streine tâlcuitoare" este pentru că structura intimă a textului avea imperioasă nevoie de aceste noțiuni, de negăsit în limba română, nu pentru că ar fi intenționat să "reformeze" limba română, imprimându-i o direcție culturală; el nu a făcut decât să elaboreze, în lipsa
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
va veni inorogul să bea și după ce vine, când să pleacă să bea, își moaie cornul său în apă de îndulcește apa și bea întâi el, apoi celelalte hiară. Și acolo unde sunt hiarăle și așteaptă pre inorog să împreună streine cu streine hiară și să fac ciudate împreunări între hiară: adecă pardosul să împreună cu cămila și să face pardos-cămilă. Iarăși lupii de la India să împreună cu cânii de acolo și fac zăvozi; asemenea pardoșii să împreună cu leoaicele și să fac paralei
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
inorogul să bea și după ce vine, când să pleacă să bea, își moaie cornul său în apă de îndulcește apa și bea întâi el, apoi celelalte hiară. Și acolo unde sunt hiarăle și așteaptă pre inorog să împreună streine cu streine hiară și să fac ciudate împreunări între hiară: adecă pardosul să împreună cu cămila și să face pardos-cămilă. Iarăși lupii de la India să împreună cu cânii de acolo și fac zăvozi; asemenea pardoșii să împreună cu leoaicele și să fac paralei; asemenea și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Cantemir este reținut, înțelept, cumpătat, oricum, un simbol al rațiunii puse în slujba dreptății, nicidecum unul al instinctului ucigător. E drept că el este așezat în rândul fiarelor "carile de vărsarea sângelui nevinovat să bucură și viața hireșă în moartea streină le stăruiește", dar tot ce face personajul pare a nega această adeziune. Pentru a contura o astfel de imagine pozitivă, Cantemir mai avea de luptat cu o tradiție mult mai puternică decât cea antică, evocată mai înainte: cu cea biblică
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
pofti a lăcui și în ce chip ar vrea a viețui în ceva împotrivnici să nu ne arătăm, ce noi pénele noastre să ciuciulim, iară dobitoacele, cum vor putea, perii să-și lingă și să-și netedzască (că cine gardul strein tréce și în pomul altuia să suie, la întors gardul zid și la mâncare poama piatră i să face). Căci amintrilea, toate, a tuturor dobitoacelor supuse doséde și asupréle, de nu Filul, Inorogul, de nu Inorogul, altul ca Inorogul, asupra
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
întâi RESURSELE 1.1. O "fabulă" despre geniu la începuturile literaturii române Barbu Paris Mumuleanu a folosit cuvântul geniu în volumul din 1825, Caracteruri. Mai întâi în prefață, apoi într-un poem și la urmă în glosarul cu Zicerile cele streine. Nu era încă sigur cum trebuie să îl scrie și de aceea de-a lungul textului grafia oscilează. Într-un loc jenie, în altul genie, apoi din nou jenie. Vocabularul de la sfârșitul cărții îl înregistrează la litera j, după jaluzie
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
orașele și satele din Transnistria se află ascunși veniți din alte localități mulți evrei, care dându-se drept ruși sau ucraineni, s'au putut sustrage dela trimiterea în lagăre. Vă rugăm a lua măsuri că să se identifice toate persoanele streine de localitate, să identifice și aresteze pe evrei. Deasemenea să oblige pe fiecare să-și ia domiciliul în satul de unde este, nefiind permis ca într'o localitate să stea un locuitor care nu este originar de acolo. D. O. ȘEFUL
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în prealabil, impozitele la stat, județ și comună. II. Marele Stat Major propune ca evreii să poată lua asupra lor: +)1. Suma echivalentă în mărci germane (emisiunea specială pentru teritoriile ocupate din Est), rezultată din schimbul leilor sau altor monede streine, sau din răscumpărarea bijuteriilor sau diferitelor titluri (acțiuni, obligațiuni etc.). Această operațiune să se facă înainte de trimiterea evreilor, în orașele capitale de județ, unde se găsesc toate autoritățile competente. +)2. Ca obiecte de îmbrăcăminte, lingerie și așternut să se permită
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al revistei cernăuțene recent înființate la acea dată, purtând denumirea societății cultural-naționale ,}ara Șipenițului", apar niște ,comentarii lirice la câteva Poeme într-un vers de Ion Pillat", nu sub forma unor ,lungi poeme", ci a unor catrene semnate de Mircea Streinul. Tânărul poet bucovinean, colaborator al multor publicații locale și lider al grupării ,Iconar", alege 7 poeme din volumul lui Ion Pillat, autor prețuit în Bucovina pentru ,tradiționalismul modernist" al creației sale, și le ,comentează", dezvoltându-le în linia propriei sensibilități
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
de aur. Lui Ion Pillat îi va fi făcut plăcere acest ,dialog" peste depărtări și generații, de vreme ce ,seria nouă" de 27 de poeme într-un vers, scrise la Balcic, de Paști în același an 1936, va purta dedicația ,lui Mircea Streinul" și va fi dată spre publicare aceleiași reviste ,}ara Șipenițului"(anul II, nr. 1-2/ian.-apr. 1937). Douăsprezece dintre acestea vor deveni punctul de plecare al altor catrene, aparținând tot unui ,iconarist", tânărul poet bucovinean Vasile I. Posteucă. Noile ,comentarii
Jocuri poetice by Carmen Brăgaru () [Corola-journal/Journalistic/11366_a_12691]
-
și a fost popularizată de numeroase glosare și dicționare de neologisme din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În M. Seche, Schiță de istorie a lexicografiei române, apar titluri grăitoare: Nou dicționaru portativu de toate zicerile radicale și streine reintroduse și introduse în limbă... (1862); Nou dicționaru portativu de toate zicerile nuoi (radicale) reintreoduse și introduse în limba română... (1870); alte dicționare vorbesc de “vorbe radicale și vulgare” (1864), “cele mai necesare cuvinte radicale” (1868) etc. Cuvîntul radical pare
Radicale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14332_a_15657]
-
se orientează spre sud prin Vârful. Muncelu Mare, cota 944,2 m, pe la partea superioară a abruptului, iar de la extremitatea sudică a acestuia coboară în Valea Strei [IV-1.117], în partea de nord a localității Petros. În continuare limita traversează Streini și urcă pe o culme secundară pe interfluviul dintre Strei și Pârâul lui Balmoș. Urmează spre sud acest interfluviu și coboară în localitatea Crivadia la podul peste Pârâul lui Balmoș. Din acest punct limita se constituie între comunele Baru Mare
HOTĂRÂRE nr. 2.151 din 30 noiembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
a stabilit în actualul Mileni prin anul 1800 deja creat în acel an, că primii săi locuitori au fost sârbi, Vasile Iagaru și Vasile Iagaru Schiopu. Satul se găsea departe de centrul civic Deveselul, care i-a atras numele de Streinii de Devesel, denumire ce stabilea așezarea răzleață și îndepărtată de centru. Pe la jumătatea secolului al XIX-lea un incendiu nimicitor arde în întregime casele acoperite cu stuf ale locuitorilor, astfel că ei au fost nevoiți să-și construiască alte locuințe
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
locuințe. Și, conform obiceiului de atunci, oamenii au beneficiat de ajutor din mila vecinilor de unde s-a numit Mileniu, adică construit din mila vecinilor. Se păstrează chiar lista de materiale a construirii sediului Primăriei construită în 1844 în satul Devesel Streinii, în locul celei arse din pricina unui trăsnet. Toate satele aparținând comunei Devesel, inclusiv satul de reședință, s-au constituit pe locurile unde ființează și astăzi cu ușoare deviații față de amplasamentele inițiale. Pe locul actual de nord al comunei se găsea în
Comuna Devesel, Mehedinți () [Corola-website/Science/301603_a_302932]
-
Scrisul bănățean (Timișoara), Suceava, supliment literar al ziarului „Zori noi” (Suceava), Szabat Szo (Timișoara), The News People’s (New York, U. S. A.), Țara Șipenițului (Cernăuți), Universul (București), Viața Bănățeană (Timișoara), Viața socială a Bucovinei (Cernăuți - București), Vrerea (Timișoara), Zori noi (Suceava). Streinul, Mircea "Poeții tineri bucovineni", Colecția "Scriitori români contemporani", "Fundația pentru literatură și artă Regele Carol II", București, 1938, pp. 46-57 Murărașu, Dumitru "Istoria literaturii române", ediția a III-a, București, 1943 Țirioi, Nicolae "Lirica timișoreană, între 1944 - 1969", Timișoara, 1970
George Drumur () [Corola-website/Science/299329_a_300658]
-
sacerdotală / poezia hieratică voievodală / poezia de inscripție heraldică / poezia de prezentare a tipăriturilor / poezia de inscripție murală / poezia de parenetică sacrală"; II - "poezia profană de meditație / poezia profană parenetică / poezia profană epică"; III - "poezia profană modernă"; IV - "originalitate și înrâuriri streine"; V - "meșteșugul versificației în trecut". Ultimele două volume cuprind o antologie comentată a întregului material documentar pe baza căruia a fost realizată această istorie: vol. III, 1570-1795; vol.IV, 1796-1830. În timpul alcătuirii ediției, au fost coroborate manuscrisele olografe ale autorului
Mircea Coloșenco () [Corola-website/Science/308729_a_310058]