33,947 matches
-
politica actuală poate să nu fie urmată la infinit, nevoile în materie de cheltuieli publice pot varia în timp, procentul de creștere nu este în mod obligatoriu constant și procentul de interes se supune unor factori atât conjuncturali, cât și structurali. Totuși, ea are meritul de a atrage atenția puterilor publice asupra efectelor induse ale politicilor financiare și asupra angajamentelor în materie de pensii. Să nu uităm nici că efectivele de generații prezente și viitoare se supun tuturor contingențelor demografice de
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
află de asemenea pe marginea declinului în valoare absolută. În termeni geopolitici, chiar dacă factorul militar nu mai este un factor cheie al puterii, țările europene vor trebui în mod inevitabil să facă față demografiei lor pentru a păstra o putere structurală de influență în lume. În termeni geo-economici, țări imergente precum China și India, dispunând în mod deosebit de o populație încă foarte tânără, dinamică și din ce în ce mai calificată, se impun din ce în ce mai mult pe scena internațională (ceea ce se măsoară cu ușurință prin partea
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
alții) a prelungirii vârstei de ieșire la pensie. Spinoasele probleme de finanțare a pensiilor, a protecției sociale și a dependenței vor conduce obligatoriu la chestiunea reluării activității de către seniori... Importanța variabilei demografice pe piețele muncii este întărită și de fenomenul structural fără îndoială cel mai important lăsat moștenire de secolul XX: creșterea fără precedent, observată de mai bine de cincizeci de ani, a evoluției relațiilor de cuplu (extinderea fenomenului monoparental, în special). Este clar că de acum înainte orice variație a
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
vorba de sistemele de pensii și de protecție socială. În chestiunea pensiilor, prelungirea speranței de viață, scăderea fertilității și ajungerea la vârsta pensionării a generației baby-boom fac ca finanțarea lor să fie dificilă în lumea dezvoltată și obligă la reforme structurale. Franța este cu atât mai interesată în această chestiune, cu cât fenomenul baby-boom al anilor 1945-1970 a fost deosebit de puternic, generații foarte numeroase trebuind să iasă în același timp din vârsta maturității și din activitate și să treacă în grupul
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
structurilor pe vârstă ale populației totale cu care sunt de acum înainte confruntate societățile noastre nu va putea decât să inducă o transformare a sumelor și tipurilor de consum, ca și a nivelurilor și motivațiilor de economisire. Aceste profunde evoluții structurale ies obligatoriu din cadrul transferurilor private (transmiteri de patrimoniu inclusiv): paralel cu acestea, transferurile publice sunt și ele purtătoarele unor consecințe, implicând generații diferite. Contabilitatea dintre generații încearcă de acum înainte să țină seama de ele, propunând o estimare mai bună
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
bună a creditelor și datoriilor diverselor generații: cost al educației, datorie publică de rambursat, sisteme de drepturi la pensii de onorat, amortizarea dotărilor publice de constituit etc. Pare, în ansamblu, imposibil, de acum înainte, să ignorăm evoluțiile demografice, cantitative și structurale, atunci când vrem să caracterizăm marile probleme ale societății care apar în lumea contemporană și, a fortiori, când încercăm să găsim mijloace eficace pentru a răspunde provocărilor pe care aceste probleme le vor ridica în următoarele decenii. Bibliografie Introducere AGLIETTA M.
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
nr. 373, aprilie 2005. RICHES-FLORES V., "Choc démographique: premières réflexions sur les mutations économiques à venir", La Lettre de l'économie Société Générale, februarie 2005. SCHETTKAT R. și YOCARINI L., "The Shift to Services Employment: A Review of the Literature", Structural Change and Economic Dynamics, vol. 17, nr. 2, iunie 2006. SCHWERDT G., "Why does Consumption fall at Retirement? Evidence from Germany", Economics Letters, vol. 89, nr. 3, decembrie 2005. Indice de nume A Aghion P., 137 Aglietta M., 33, 36
Demografie şi societate by Phillippe Barthélemy, Roland Granier, Martine Robert [Corola-publishinghouse/Administrative/1396_a_2638]
-
a textului, oprindu-mă în special asupra viziunii descrise în capitolele 10-14. Testamentul lui Abraham face parte dintr-o trilogie care mai cuprinde un Testament al lui Isaac și un Testament al lui Iacob 109. Dincolo de aparenta lor înrudire (formală, structurală, toate trei aparținând aceluiași gen literar), între prima scriere și ultimele două există o deosebire fundamentală, de ordin teologic. Testamentul lui Abraham aparține fără îndoială curentului literaturii apocaliptice 110, în vreme ce Testamentele lui Isaac și Iacob aparțin literaturii parenetice, moralizatoare. Cât
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
japoneză: în spațiu, în memorie și în limbă. Settchuyo definește mai multe monumente ridicate la Nara în secolul al XIV-lea, trădând un amestec de Wayo cu elemente decorative chinezești de dată mai recentă, fără însă ca acestea să influențeze, structural sau funcțional, ansamblul arhitectonic în chestiune. Abia acum, cred, se poate înțelege foarte bine cât de veche și de adânc înrădăcinată este pasiunea extrem-orientalilor pentru eclectism, redată fidel de îmbinarea dintre tradiție și alteritate împrumutată. Tendințele arhitecturale din perioada medievală
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
în interiorul agenției care a intermediat adopțiile s-au definit trei modele atitudinale în funcție de relațiile post-plasament în definirea deschiderii adopției: de respingere a deschiderii, de acceptare a deschiderii și de deplină "îmbrățișare" a deschiderii Brodzinsky, 2006, SUA contribuția relativă a deschiderii structurale a familiei versus deschiderea spre comunicare asupra adaptării copilului adoptat s-au definit două forme de adopție deschisă: deschidere structurală (structural openness), similară cu ceea ce McRoy et al. defineau adopție complet deschisă, care implică schimbul de informații de identificare și
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respingere a deschiderii, de acceptare a deschiderii și de deplină "îmbrățișare" a deschiderii Brodzinsky, 2006, SUA contribuția relativă a deschiderii structurale a familiei versus deschiderea spre comunicare asupra adaptării copilului adoptat s-au definit două forme de adopție deschisă: deschidere structurală (structural openness), similară cu ceea ce McRoy et al. defineau adopție complet deschisă, care implică schimbul de informații de identificare și contactul dintre familia adoptivă și părinții biologici deschidere spre comunicare (communication openness) implică explorarea problematicii adopției între și dintre membrii
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a deschiderii, de acceptare a deschiderii și de deplină "îmbrățișare" a deschiderii Brodzinsky, 2006, SUA contribuția relativă a deschiderii structurale a familiei versus deschiderea spre comunicare asupra adaptării copilului adoptat s-au definit două forme de adopție deschisă: deschidere structurală (structural openness), similară cu ceea ce McRoy et al. defineau adopție complet deschisă, care implică schimbul de informații de identificare și contactul dintre familia adoptivă și părinții biologici deschidere spre comunicare (communication openness) implică explorarea problematicii adopției între și dintre membrii triadei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
identificare și contactul dintre familia adoptivă și părinții biologici deschidere spre comunicare (communication openness) implică explorarea problematicii adopției între și dintre membrii triadei 73 de copii (38 băieți și 35 fete), cu vârstă cuprinsă între 8 și 14 ani Family Structural Openness Inventory Adoption Communication Openness Scale Self-Perception Profile for Children Child Behavior Checklist cu cât gradul de deschidere al adopției este mai ridicat și interacțiunea familiei adoptive cu cea biologică este mai frecventă cu atât nivelul stimei de sine al
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
David M. și Jesús Palacios, Psychological Issues in Adoption, Research and Practice, Praeger, Westport, Connecticut, 2005. Brodzinsky, David M., "Adjustment to Adoption. A Psychological Perspective", în Clinical Psychology Review, 1987, vol. 7, nr. 1, pp. 25-47. Brodzinsky, David M., "Family Structural Openness and Communication Openness as Predictors in the Adjustment of Adopted Children", în Adoption Quarterly, 2006, vol. 9, nr. 4, pp. 1-18, Brodzinsky, David M., "Long-term Outcomes in Adoption", în The Future of Children: Adoption, 1993, vol. 3, nr. 1
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
David Brodzinsky și Marshall D. Schechter, The Psychology of Adoption, Oxford University Press, New York: 1990, pp. 121-144. Lavee, Yoav, Hamilton I. McCubbin și Joan M. Patterson "The Double ABCX Modelof Family Stress and Adaptation: An Empirical Test by Analysis of Structural Equations and Latent Variables", în Journal of Marriage and the Family, 1985, vol. 42, nr. 4, pp. 811-825. Lazarus, Richard S. și Susan Folkman, Stress, Appraisal, and Coping, Springer, New York, 1984. Le Mare, Lucy, Karyn Audet și Karen Kurytnik, "A
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
op. cit. 178 Gretchen M. Wrobel, Susan Ayers-Lopez, Harold D. Grotevant, Ruth G. McRoy și Meredith Friedrick, "Openness in Adoption and the Level of Child Participation" în Child Development, 1996, vol. 67, nr. 5, pp. 2358-2374. 179 David M. Brodzinsky, "Family Structural Openness and Communication Openness as Predictors in the Adjustment of Adopted Children", în Adoption Quarterly, 2006, vol. 9, nr. 4, pp. 1-18. 180 Adrienne D. Kraft, Joseph Palombo, Patricia K. Woods, Dorena Mitchell și Anne W. Schmidt, 1985, apud David
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
Separation, and Reunion, Harper, New York, 1949. 307 Hamilton I. McCubbin și Joan M. Patterson, 1982, op. cit. 308 Yoav Lavee, Hamilton I. McCubbin și Joan M. Patterson "The Double ABCX Modelof Family Stress and Adaptation: An Empirical Test by Analysis of Structural Equations and Latent Variables", în Journal of Marriage and the Family, 1985, vol. 42, nr. 4, pp. 811-825. 309 Lynna Y. Littleton și Joan Engebretson, Maternal, Neonatal and Women's Health Nursing, Delmar Cengage Learning, New York, 2002. 310 Hamilton I.
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a părinților mei femeile muncesc mai mult acasă, își petrec mai mult timp împreună cu copiii decât bărbații lor, ci, în general, în majoritatea familiilor, lucrurile stau astfel. Așa se ajunge treptat la o construcție abstractă, care permite observarea unor aspecte structurale privind relațiile dintre oameni, ca relații de putere. Altfel spus, este doar o modalitate de a analiza din perspectiva a ceea ce este considerat drept „natural” sau atribuit prin educație, prin cultură, ca fiind propriu unui gen sau celuilalt. Abordarea critică
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
să nu fie discriminat din cauza statutului său de a fi părinte singur, iar copiii crescuți în astfel de familii să aibă șanse reale privind educația, dezvoltarea echilibrată, integrarea socială? Inegalitățile legate de familia monoparentală pot fi de diverse facturi: • inegalități structurale - privind componența asimetrică a familiei: adult/copii; • inegalitatea dintre îngrijirea permanentă a copilului și îngrijirea lui ocazională (a susține copilul zi de zi, față de a-l vizita)29; • inegalități la nivel de venituri-consum - veniturile aduse de părintele adult sunt distribuite
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
sistem complex și comprehensiv de servicii și bunuri oferite membrilor ei”, în Adrian Miroiu (coord.), Instituții în tranziție, Editura Punct, București, 2002. Moore, George Eduard, Principia Ethica, Editura Du Style, București, 1977. Morris, Lydia, Social Division: Economic Decline and Social Structural Change, U.C.L. Press, Londra, 1995. Moynihan, Daniel P., The Politics of a Guaranteed Income: The Nixon Administration and the Family Assistance Plan, Random House, New York, 1973. Mungiu-Pippidi, Alina (coord.), Doctrine politice. Concepte universale și realități românești, Editura Polirom, Iași
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Institutul European, Iași, 2005 Politici economice conjuncturale, Junimea, Iași, 2007 și Dezvoltare regională și cooperare transfrontalieră, Junimea, Iași, 2007, Sisteme economice, Junimea, Iași, 2009. De data aceasta este analizat mai exhaustiv arhipelagul administrațiilor, economia publică, politicile publice, mai ales cele structurale și cele de dezvoltare regională, complementare celor conjuncturale analizate în lucrarea menționată mai sus, finanțarea sectorului public, precum și reconsiderări recente privind rolul statului-națiune în era globalizării și a noii economii. Țin să mulțumesc domnilor Vasile Ișan, Vasile Cocriș și Nicolae
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
gradul de îmbolnăvire a populației, sporirea numărului de asistați social (șomeri inclusiv), politicile antiinflaționiste ce impun o deosebită rigoare salarială, criza economică generalizată, toate au contribuit la criza Statului-providență, care trebuie să răspundă la imposibila întrebare: cum să reduci ecartul structural între cheltuieli și venituri, conservînd totodată nivelul cucerit al protecției sociale? Tot neoliberalii au repus în cauză protecția socială, arătînd că rata prelevărilor obligatorii (impozite + cotizații sociale/P.l.B.) este prea ridicată (45% în Franța, de exemplu) și handicapează competitivitatea întreprinderilor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
-se aproape trei decenii rate ridicate de creștere economică, un grad de ocupare satisfăcător și bugete relativ echilibrate. În anii '70, însă, liberalizarea cursurilor de schimb și crizele energetice, ca și puseele inflaționiste tot mai puternice, manifestări ale unor dezechilibre structurale profunde acumulate, au produs o importantă mutare de accent în politicile economice, manifestată printr-o resurecție a mecanismelor de piață, politici monetare și fiscale austere și retragerea Statului din economie. "În contextul deficiențelor structurale ale ofertei agregate și al adaptării
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
mai puternice, manifestări ale unor dezechilibre structurale profunde acumulate, au produs o importantă mutare de accent în politicile economice, manifestată printr-o resurecție a mecanismelor de piață, politici monetare și fiscale austere și retragerea Statului din economie. "În contextul deficiențelor structurale ale ofertei agregate și al adaptării politicilor monetariste, sectorul întreprinderilor publice nu mai apărea ca un vehicol potrivit obiectivelor guvernamentale" . De fapt, pînă la reforma serviciilor publice, inițiatită în anii '80 de guvernul Thatcher în Marea Britanie și Reagan în S.U.A.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
cazuri creșteri explozive ale datoriilor externe, blocaje de plăți, la care se adăugau, în plus, deficite bugetare cronice, aproape imposibil de finanțat neinflaționist. În asemenea situații, cu asistența organismelor monetar-financiare internaționale, țările respective au început să-și pună problema ajustărilor structurale necesare și a introducerii unor criterii de performanță superioare pentru întreprinderile de utilități publice, a restructurării și chiar privatizării acestora. Astfel, întreprinderile publice au intrat într-o nouă epocă, marcată de viziunea neoliberală, dominantă în parte și astăzi, inclusiv în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]