3,542 matches
-
aici pseudonimul Lear. Se semnalează și recomandă punerea în scenă a pieselor lui H. Ibsen. Abia în a doua serie figurează în sumar și o cronică teatrală permanentă, susținută de G. Ranetti. Caracteristice pentru aspirația spre modernitate sunt articolele informative, structurate didactic: Istoria literaturii dramatice moderne de Th. D. Speranția (după un curs ținut la Universitatea din București), Despre poezia lirică a francezilor, tot un curs, al lui Bonifaciu Florescu (care scrie și despre teatrul antic), Cum scriem și cum vorbim
REVISTA THEATRELOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289266_a_290595]
-
scrierilor. Este anticipată una dintre ideile centrale ale monografiei din 1981, primul studiu literar mai amplu asupra operei acestui scriitor, unde sunt inventariate, după regulile structuralismului, principalele scenarii, teme sau cronotopuri din nuvele, romane și dramaturgie. În Civilizația romanului - lucrare structurată în două volume, Rădăcini (1983) și Arhitecturi epice (1991) - eseista analizează avatarurile speciei și îndeosebi metamorfozele suferite de anumite structuri epice de bază („himere” sau „rădăcini” ale romanului) în contactul cu anumite civilizații sau epoci. Plasându-se în răspăr cu
ROZNOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289393_a_290722]
-
scoasă din făgașe în timpul demolărilor, în Nuntă cu garoafe mov (1990): Geta, îngrijitoarea serelor cooperativei, cultivatoare de splendide garoafe urmează a se căsători cu Vasile, șofer pe un buldozer, cu care a rămas însărcinată. Toată materia cărții, nu îndeajuns de structurată, are drept liant pregătirile pentru nuntă, apoi ziua cununiei, când mireasa refuză, inexplicabil, să meargă în fața altarului, iar mirele, furios, intră cu buldozerul în sere, călcând un lan de porumb, omorând câini etc., în timp ce altcineva provoacă un incendiu. E o
SALCUDEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289446_a_290775]
-
americane era Încă aproape, toate acestea erau ceva normal. O jumătate de secol mai târziu, când astfel de povețe au Început să se șteargă din memoria colectivă, educatorii, psihiatrii și părinții au Început să le reintroducă Într-un mod mai structurat, dar mai artificial, sub forma seminariilor și a instrucției pe tema „respectului de sine”. Dar, În acest nou și artificial context, exercițiul pare un pic disperat, poate fiindcă Îi lipsește orice fundal istoric sau de misiune. Respectul de sine a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
impuse de către stat. Aceasta este o distincție esențială care separă conceptul feudal de proprietate de felul În care o gândim astăzi. Societatea feudală a fost concepută ca făcând parte dintr-un „Mare lanț al creației”, o lume naturală și socială structurată ierarhic care se Întinde de la cele mai umile creaturi până la prinții Bisericii. Întregul lanț era creația lui Dumnezeu și era organizat În așa fel, Încât să se asigure că fiecare creatură Își juca rolul așa cum fusese el gândit de Dumnezeu
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
poate rupe, atunci când situația este considerată total inechitabilă, iar modificări comportamentale ori perceptive nu sunt acceptate. Așa se întâmplă de multe ori în cuplul conjugal. Principiul echității operează, chiar dacă într-o formă mai difuză și în contexte sociale mai puțin structurate, în care cei care se compară în raport de „ce dau” și „ce primesc” nu sunt în relații de activități directe și stabile. În plus, este important de subliniat că, dacă inițiativele pentru rezolvarea inechității vin de regulă din partea celor
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de cei din jur. O inhibă în mai multe condiții și prin mai multe mecanisme, despre care vom vorbi în continuare. Ceilalți influențează în măsură considerabilă definirea situației, interpretarea ei ca gravă sau nu. Atunci când împrejurările apar ambigue, mai puțin structurate, dacă nu intervin alții, înseamnă pentru prezumtivul donator de ajutor că nu există situație critică. Mai mult, în împrejurările când mai mulți indivizi asistă la o scenă interpretabilă ca necesitând intervenție, fiecare așteaptă de la ceilalți să primească informații clarificatoare. De
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
în câmpul psihologiei sociale ca disciplină academică se iau în considerare din ce în ce mai pronunțat o gamă largă de modalități de asamblare a persoanelor, de la grupurile propriu-zise în sens restrâns (relații nemijlocite) până la agregate difuze de tipul gloatelor sau al organizațiilor bine structurate (vezi Neculau, 2003). În acest din urmă areal se înscriu și grupurile de presiune, care sunt acele tipuri de grupuri ce urmăresc atingerea unor obiective social-politice prin exercitarea de presiuni directe și indirecte asupra oficialităților statale și altor instituții. Grupurile
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
competiții și lupte în care se fac și se desfac alianțe, pentru a se ajunge în vârful ierarhiei și a se menține acolo. Grupurile și colectivitățile umane au reguli mai sofisticate de selecție a liderilor, dar și situațiile mai puțin structurate, unde nu avem organizare propriu-zisă (mișcări spontane de stradă, publicul la manifestări sportive etc.), nasc aproape instantaneu un gen de conducător. Problema conducerii și a liderului a fost o temă de predilecție a psihologiei sociale încă de la începuturile ei ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
1981) a introdus o altă dimensiune, socotită de el foarte importantă, și anume gradul de control al situației de către lider. Când acesta are o înaltă putere legitimată și un înalt prestigiu în fața membrilor și când sarcina este bine definită și structurată, atunci gradul de control este ridicat, iar, în caz contrar, e scăzut. Cercetările empirice arată că liderul orientat spre sarcină este mai eficient deopotrivă în situațiile de control ridicat și de control scăzut și că acela orientat relațional apare mai
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
dimensiuni: de la spontane la conștiente (structurate); de la obiective de scurtă durată la cele pe termen lung; de la expresive la instrumentale. Astfel, este clar că isteriile de masă sunt spontane, expresive și pe termen scurt, iar revoluțiile sunt deliberative (conștiente și structurate), instrumentale și pe termen lung. Într-o foarte documentată lucrare, dedicată în exclusivitate acțiunii sociale și unde se analizează și acțiunea virtuală petrecută în spațiul cibernetic (cyberspace), sociologul clujean Achim Mihu (2002) operează distincția dintre acțiunea colectivă și acțiunile de
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociale și unde se analizează și acțiunea virtuală petrecută în spațiul cibernetic (cyberspace), sociologul clujean Achim Mihu (2002) operează distincția dintre acțiunea colectivă și acțiunile de tip borderline. Spre deosebire de prima formă, care, în spirit weberian, înseamnă acțiunile inițiate în comunități structurate, cu viață comună, coezive, cele din urmă sunt caracteristice agregatelor, simplelor colecții de indivizi. Ele nici nu constituie acțiuni sociale propriu-zise, ci se situează undeva la marginea, la granița acestora, de unde denumirea de borderline. La rândul lor, ele ar cuprinde
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
paginilor destinate comunicării, fiind nemanifestă, percepută mai degrabă ca o necesitate interioară decât ca un fenomen concret. În fapt, ceea ce deosebim ca o contradicție la aceste două direcții reprezintă doar intersectarea a două planuri: primul, cel instrumental, oferă un cadru structurat și coerent al utilizării comunicării; cel de-al doilea, cel de investigație și analiză, aduce în atenție dinamica procesului de comunicare ca atare. În ceea ce ne privește, considerăm această intersecție a planurilor drept un element de complementaritate tocmai ținând cont
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de folosire a discursului; 3. Funcția: scopurile utilizării limbajului și legăturile dintre funcțiile discursului și funcțiile organizației; 4. Utilizatorul limbajului: reprezentările cunoștințelor, expectațiile, documentele, cadrul și cunoștințele utilizatorului; 5. Înțelesul: interpretarea, înțelegerea și citirea unui text; 6. Textul: seturile patternurilor structurate ale discursului înregistrate în organizații; 7. Contextul: evenimentele organizaționale, istoria și parametrii care dau formă interpretării textelor; 8. Intertextualitatea: interfața dintre discurs, text și contextele instituționale (în Jablin, Putnam șed.,ț 2001, p. 80). 1.4. Principii și funcții ale
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
să răspundă unei echilibrări dinamice între toate componentele comunicării. 2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacționalătc "2.1. Emițătorul și receptorul - o perspectivă interacțională" Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care: - posedă o informație mai bine structurată decât receptorul; - presupune o stare de spirit (motivație); - presupune un scop explicit (alăturat mesajului) și unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului). Pentru a observa că toate aceste „ingrediente” sunt necesare vom face apel la un exemplu pe care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
întâlniți frecvent în viață: gândiți-vă că tocmai ați aflat că din grupul în care sunteți în acest moment prima persoană care va ajunge într-o altă locație va primi un premiu substanțial. Ei bine, aveți o informație mai bine structurată decât colegii dumneavoastră. Aveți însă și motivația transmiterii acesteia? Probabil că nu, deoarece veți încerca să fiți dumneavoastră cel care va câștiga respectivul premiu și dacă ați comunica și celorlalți ceea ce tocmai ați aflat ați avea concurență. În plan didactic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
ale celui educațional, în special; - diferitele tipuri de efecte implicate (urmărite de emițător, urmărite de receptor, efecte neașteptate, reziduale, permanente sau temporare etc.). Rezumat 1. Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care posedă o informație mai bine structurată decât receptorul și care presupun o stare de spirit și un scop explicit (alăturat mesajului) și unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului). Receptorul este un individ, un grup sau o instituție cărora le este adresat mesajul sau care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
își însoțesc comunicarea verbală prin gesturi, dar și cei care citesc sau privesc pe fereastră comunică astfel nonverbal. 2) Comunicarea verbală este controlată aproape total, pe când comunicarea nonverbală este aproape în totalitate necontrolabilă. 3) Comunicarea verbală este înalt organizată și structurată, pe când, datorită faptului că nu este, de obicei, controlabilă, comunicarea nonverbală este mai degrabă nestructurată. Comunicarea nonverbală este, așa cum vom vedea mai departe, înnăscută, iar parte din ea este formată prin achiziții mai degrabă evolutive (spre exemplu, prin imitarea unor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
prevenire a conflictului pot conține: - focalizarea pe obiective, cu încercarea evitării conflictelor pe obiective; elevilor/studenților din microgrupuri le este mai ușor dacă văd întregul tablou al activității și muncesc împreună pentru a-l realiza; - producerea unor sarcini stabile, bine structurate și acceptate de întregul grup; - facilitarea comunicărilor; - evitarea situațiilor câștig-pierdere; - utilizarea de către cadrul didactic sau de către liderii echipelor educaționale a unor elemente aparținând strategiilor de moderare a activității. și aceasta deoarece - așa cum observa și Goodall Jr. - „conflictul este o componentă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
al diavolului” etc. 2. Strategiile de prevenire a conflictului sunt eficiente atunci când putem intui anumite situații tensionale care ar putea determina conflicte neproductive; putem urmări criteriile: focalizarea pe obiective, cu încercarea evitării conflictelor pe obiective; producerea unor sarcini stabile, bine structurate și acceptate de întregul grup; facilitarea comunicărilor; evitarea situațiilor câștig-pierdere; utilizarea unor strategii de moderare a activității. 3. Strategiile pentru reducerea conflictului apar ca fiind utile atunci când un conflict a fost escaladat, tinzând să aibă mai degrabă un impact negativ
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a membrilor să se țină cont în special la prima întâlnire a grupului), normele și regulile de grup (normele reprezintă așteptările membrilor grupului despre cum se vor comporta ceilalți membri fiind informale, nescrise, pe când regulile sunt un efect formal și structurat al normelor, direcționând comportamentul membrilor în mod explicit), structura (patternul care diferențiază un grup de altul), coeziunea (o forță pozitivă constând în atracția membrilor grupului de a se afla unii în compania celorlalți). Toate aceste elemente sunt vitale în activitatea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
obișnuite de viață. Astfel, de multe ori nu putem aprecia că adevărul se află într-o singură parte; de aceea, multe dintre argumente sunt mai aproape de realitate atunci când dezvoltăm o atmosferă de cooperare, de negociere. Controversa creativă (intitulată și controversa structurată ori academică) reprezintă un mod de a folosi atât avantajele tehnicii tradiționale de dezbatere, cât și apropierea de situațiile reale pe care le întâlnim în viață prin folosirea în finalul metodei a tehnicilor de compromis. Conform promotorilor acestei tehnici (Johnson
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și (c) sănătatea psihologică - controversa creativă produce o stimă de sine crescută la participanți, competența socială și abilitatea de a controla stresul și confruntarea cu poziții adverse celei proprii. În literatura de specialitate pot fi remarcate două tipuri de controversă structurată. În primul rând, modelul elaborat în 1992 de Johnson, Johnson și Holubec urmărește șapte pași: (1) problematica este propusă de către instructor; (2) cursanții sunt grupați câte doi pentru a cerceta problematica în literatura de specialitate, urmărind atât perspectiva „pro”, cât
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mod cât mai convingător; (5) echipele își abandonează rolurile de avocat al unei poziții ori alta și trebuie să alcătuiască, în scris, un raport care să se bazeze pe compromis; (6) fiecare persoană din colectivul de cursanți participanți la controversa structurată primește un test scris bazat pe materialul discutat și primește puncte bonus dacă toți membrii din echipa cu care a construit compromisul au scoruri apropiate de criteriile oferite; (7) echipele au la dispoziție 10 minute pentru a face un raport
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de criteriile oferite; (7) echipele au la dispoziție 10 minute pentru a face un raport oral prin care să prezinte compromisul la care a ajuns întregul colectiv. Modelul elaborat în 1996 de către Barbara Watters este al doilea tip de controversă structurată și presupune doar șase pași: (1) topicul controversat este prezentat participanților; (2) fiecare cursant lucrează singur în cercetarea literaturii de specialitate și alcătuiește - în scris - un document incluzând argumentări ale celor două perspective propuse de problematică; (3) în clasă, sunt
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]