2,837 matches
-
de dări, dar le împuținează vizibil: ― Cred că e primul voievod întâlnit care ia o asemenea hotărâre. Iată ce spune: “Printr-acest hrisov al domniii mele, hotărâm ca să aibă mănăstirea... Dancul a scuti pe tot anul... câte trii sute cincizăci stupi de desetină și câte doao sute oi de goștină și câte patru sute vedre vin de vădrărit”. ― Din câte știm, părinte, cu acest hrisov al lui Costandin Dimitrie Moruzi se încheie șirul documentelor referitoare la mănăstirea Dancu. ― De altfel, în 1903
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Mai degrabă spune-mi care mănăstire din Iași era metohul mănăstirii Sinai. ― Este vorba de mănăstirea Sfânta Vineri, pentru care vodă hotărăște: “Întâi, dajde să nu de; nici bani di-nprumută domniie niciodată... nici mulți nici puțini. Așijdere și desetină de stupi, până la o mie... nici un ban... să nu de”... De asemenea, pogonăritul și pârcălăbia să nu le plătească. “Așijdere, pentru o pivniță cu băutură ce va avea... aice, în târgul Ieșilor... am iertat-o... numai vinitul... dintr-această pivniță să fie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
viind înaintea noastră cuvios... Chiril, egumenul mănăstirii, ne-au arătat hrisoave de la alți luminați domni... de milă și cerșindu... și de la domnie mea să i să înnoiască mila”... Și vodă hotărăște ca “La vreme desetinii să scutească doao sute de stupi,... la vreme vădrăritului să scutească trei sute vedri vin”... o sută cincizeci de oi de goștină, douăzeci și cinci de vite: “boi, vaci, cai, iepi” de văcărit și pogonăritul pentru patru pogoane de vie. “Așijdere și pentru zăci liudi (oameni) streini... i-am
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
întâlnit-o niciunde. M-ai făcut curios, fiule. ― Iată ce spune vodă: “Și iarăși, să se lase de la acest sat Toporăuți o mie și cinci sute oi țărănești, care fac o sută și cincizeci oi domnești, și o mie de stupi țărănești, care fac o sută de stupi domnești și cinci sute de porci țărănești, care fac cincizeci de porci domnești... să se lase în pace... să nu-i tulbure cu nimic”. ― Același voievod, la 12 decembrie 1627 întărește ctitoriei sale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fiule. ― Iată ce spune vodă: “Și iarăși, să se lase de la acest sat Toporăuți o mie și cinci sute oi țărănești, care fac o sută și cincizeci oi domnești, și o mie de stupi țărănești, care fac o sută de stupi domnești și cinci sute de porci țărănești, care fac cincizeci de porci domnești... să se lase în pace... să nu-i tulbure cu nimic”. ― Același voievod, la 12 decembrie 1627 întărește ctitoriei sale Mănăstirea Adormirea Maicii Domnului din Iași stăpânirea
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
mănăstirii: “Facem știre cu acest hrisov... pentru sfânta mănăstire Barnovsche de aice din Iași,... care... iaste închinată la preasfântul... mormânt din Ierusalim... Și iată hotărâm prin acestu hrisov pentru toate bucatele ce se vor afla drepte ale mănăstirii Barnovschii, adecă stupii și oile și vinul ce va ieși din dreptele viile mănăstirii să fie scutite de desetenă, goștină și vădrărit”... De aici înainte i se pune în vedere egumenului să se ferească de anumite fapte. De fapt este un avertisment pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pre an, la care și domniia mea rugămintea lor n-am trecut... La care și noi,... am miluit pre această sv(â)ntă m(ă)n(ă)stire Trii Sfetitele,... ca să aibă a scuti... în toți anii optu sute de stupi de desetină (a zecea parte) și gorștină ... cinci sute de oi și pogonăritul de vii pe 12 pogoane și tot vădrăritul pe cât vin va ieși din viile m(ă)n(ă)stirii. Așijdere... să aibă a scuti șesădzăci vaci și
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
margă lor bine și agiutor de milă pre tot anul de la acestu metoh, iată că m-am milostivit... și... am făcut obicei de milă sfintei mănăstiri Trei Sfetitele, din venitul domnescu ca să aibă fieștecând a scuti până la șepte sute de stupi de desetină și până la șease sute de oi de goștină, și până la optu pogoane de vie de pogonărit, ca nici un ban pre toate aceste să nu dea după mila ce au și sfintele mănăstiri a Ierosalimului”... ― Iată-l, din nou
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Iași, în fața Curții domnești,... cu multe cheltuieli și jertfe bănești,... și împodobind-o, i-a închinat aceste două sate, Toporouții, moșia lui părintească, de moștenire, și Șipotul împreună cu proproietățile și bunurile lor și cu drepturile la dările pe oi, pe stupi, pe porci, la dijme și la orice alt haraciu și drept domnesc, ca să fie aceste sate închinate dumnezeieștii biserici a Adormirii... să strângă și să ia egumenul, care se va afla al acelei biserici,... care se socoate ca mănăstire, haraciurile
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ca să fie aceste sate închinate dumnezeieștii biserici a Adormirii... să strângă și să ia egumenul, care se va afla al acelei biserici,... care se socoate ca mănăstire, haraciurile domnești ale acelor două sate și celelalte drepturi, adică cele asupra oilor, stupilor porcilor, dijmele, gloabele pentru moarte de om, și angăriile domnești,... împreună cu morile închinate lor și cu celelalte averi, mișcătoare și nemișcătoare, și cu veniturile lor, și să fie supuse acestea toate,... preasfântului și patriarhicescului scaun al dumnezeiescului Mormânt al Domnului
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
acestei sfinte mănăstiri (Galata)... am luat-o din mâinile acelor călugări care locuiau mai înainte într-însa și am dat-o și am închinat-o... cu tot ceea ce are... cu sate cu iazuri, și mori, și vii, și prisăci cu stupi și țigani,... la cetatea Ierusalimului... De aceea,... călugării care vor locui... în... mănăstire Galata să socotească despre venitul care vine într-un an... să fie călugărilor pentru hrană... Iar ce va rămâne... din acel venit... să aibă a-l strânge
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Neamțul, Secul, Agapia, Adam și Verona, sub pretext de administrație rea, trecându-le sub administrarea Ministerului de Culte, ca și pe celelalte averi mănăstirești. Atunci se luară tipografiile din Mănăstirea Neamțul, se desființară fabricile mănăstirești, se vândură la iarmaroc vitele, stupii și toate averile mobile ale mănăstirilor, oprindu-se numai ceea ce era de absolută necesitate pentru soborul mănăstiresc. În schimb se făcură mănăstirilor state, în marginile strictului necesar și se trecură la buget”. ― Radu Mihnea voievod prevedea tot “strictul necesar” pentru
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
timp au dormit nu se știe dar s-au trezit speriate de zgomotul făcut de niște albinuțe ce purtau în mâini niște coșulețe micuțe. - Ce se întâmplă. ce e cu ele? întrebă gărgărița tânără pe gândăcelul înțelept. - Au ieșit din stupi albinuțele să culeagă polenul de la flori. - De la flori? Se miră gărgărița. - Da de la flori, privește în jurul tău câte au apărut. Într-adevăr, printre pâlcurile de zăpadă au apărut așa, niște clopoței gingași de culoarea zăpezii, ceva mai încolo câteva flori
Poveşti de adormit nepoţi by Moraru Petronela () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91533_a_92363]
-
pe bătă turi, nu înghiontește, nu agasează, nu împiedică, nu brus chează, nu cară saci de-o tonă și nu duhnește a sudoare. Că auto matele, afișajul, ca și ghișeele ori oamenii de ordine func ționează ireproșabil, precum într-un stup cu legi de sacro sanctă autoritate. Se stă calm, respectuos, cu suavă resemnare la coadă pentru călătoria cu vaporașul, chit că se mai gă sește peste tot câte-un negru trufaș, vreun hispanofon zgo motos ori un rus băgăreț (care
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
de vite. Sau dintre băutorii de bere și cei de vin față de dăruiții tăriilor alcoolice. Cât pot fi de atrași podgoreanul sau apicultorul de mirajul oceanului și cât să-și viseze marinarul sau be duinii o livadă aromitoare, plină de stupi și bortilită de cârtițe?! Dar la toate astea m-am gândit mereu, atunci când mă-ntrebam de ce nu simt nici fir de dorință de-a ieși din țară, legându-mi tot mai sofisticat nepăsarea (nu vă spun de câți prieteni condamnată
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
când mă găsesc în sala tronului voievodal. Peste câteva clipe va intra însuși vodă! Doamne! Mă voi afla în fața lui! Mă trec fiorii numai când mă gândesc la asta...Boierii se adună. Un murmur - ca un zumzet la urdinișul unui stup - însoțește sosirea lor...Divanul este adunat. A venit și mitropolitul. Toți privesc spre ușa mare, care chiar în acea clipă se deschide larg, iar ușierul anunță cu glas înalt: Sosește măria sa Alexandru voievod! Privesc înmărmurit. În lumina tăiată de cadrul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
Moldovei. Facem cunoscut cu aceasta fiecărui om,...că am dat de bunăvoia noastră,...Mitropoliei Sucevei,...prisaca numită Balica, care se află în partera de jos a târgului Iași, și la care prisacă am binevoit să adăugăm de la noi 100 de stupi... pentru care am plătit deplin 110 zloți... În afară de aceasta, am dat Mitropoliei noastre via care se află între Socola și Bucium pe care am cumpărat-o cu propriii noștri 60 de zloți gata...cu heleșteul care se află la Bucium
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
târgului Iașilor, împregiurul Copoului, cu vii ce sântu împregiur, și cu un sat... Rufeni,...în ocolul târgului Iașilor...și cu un altu sat...anume Piscani, alături cu Rufenii... Iarăși am miluit...cu dzece boi și dzece iepe și cu patrudzeci stupi și cindzeci de oi...un sălaș de țigani...două ocă de untu de lemnu, de lună, de la vama cea mare, să fie pentru candile... Așijdere...am miluit svânta mănăstire...ca să fie de poslușnicie și treidzeci și una de case, de
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
cum că i-au luat Lupul vornicul acel sat Boianul de l-au ținut până acmu fără nici o dreptate, și-ncă i-au mai luat multe ce au mai aflat la casa dumisale la Prigoreni și di pe la alte sate, stupi și alte bucate... Deci domnie mea... am luat dresele din mâna lui Iordache sin Lupul vornicul și le-am dat în mâna svinții sale părintelui chir Ghedeon mitropolitul să socotească cu frica lui Dumnedzău și cum știi lucrurile di pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
să-l întrebăm ce mișelie a mai făcut. „Să vedem ce spune Mihai Racoviță voievod în hrisovul din 28 august 1720 (7228).” Să vedem, sfințite. Încep să citesc și găsesc: „Vasilie Ceaurul, cumpărând de la noi disetina (dare n.n) de stupi la ținutul Bacău... banii mierei, n-au vrut să ni-i dei; fiind vinitul nostru, ci cu aciie bani au adunat cătră sine tâlhari...De care nici noi păgubași n-am voit a fi, ci cu giudecata arhiereilor și a
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
salturi aproape simultane, am ajuns lângă ostașii noștri. Bacurile erau bombardate de avioane. Servanții bateriei de 4 tunuri aeriene, amplasate pe covertă, unde se aflau și cei mai mulți dintre ostași, ne apărau, ținând avioanele la distanță. Strânși ca albinele într-un stup, când în exterior condițiile sunt cu totul nefavorabile, ne uitam unul la altul parcă rostind în gând aceeași rugăciune de mulțumire lui Dumnezeu și de încredere că ne va proteja în continuare. Fiecare își pipăia iconița din buzunarul de sus
Amintiri ?ns?ngerate by CONSTANTIN N. STRACHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83873_a_85198]
-
U.E. și cu o dotare excelentă. Să tot înveți și să predai într-un asemenea local! Până la momentul solemn al deschiderii mai rămân pe un scaun servind o cafea și observând atent perpetua mișcare din birou, întocmai ca într-un stup de albine în prag de roire. Unele cadre mai cu vechime mă recunosc, zâmbindu-mi cu drag, majoritatea fiind dintr-o altă generație mai tânără. Când a sosit momentul, sunt condus de d-na directoare pentru momentul festiv. După 35
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
în serios rolul de școlari silitori. Cuvântul meu, rostit cu simplitate, a fost scurt și la obiect. Mă încântă și mă fortifică lumina din ochii micilor mei interlocutori, nevinovăția copilărească și tinerețea exuberantă din jurul meu - aflându-mă propriu-zis într-un stup de albine și albinuțe care în curând vor porni cu hărnicie să adune polenul și nectarul din cărțile pe care vor învăța cu atenție - cărțile fiind pentru ei florile din care vor strânge mierea cunoștințelor lor. Mi s-au oferit
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
colective. Citește mult, se mișcă mult, deși are unele deficiențe locomotorii, e o minte deschisă pentru noutăți, pentru frumosul-frumos cu adevărat al vieții! Nu degeaba numeroasele rude și prieteni aflați la trista ceremonie roiau în jurul ei, precum albinele dintr-un stup în jurul maicii lor, matca. În pachetul cu alimente ce mi s-a dat pentru acasă dau și de o cană de 200 ml pe care din ziua următoare o folosesc la obișnuita cafea decofeinizată, gândindu-mă la Gil. În gând
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
-
început, componentă a micului colectiv de educatoare, de aici, iar, mai apoi,în calitate de căpetenie a acestuia. Clădirea nu fusese ridicată de prea mulți ani. Era luminoasă, încărcată, mereu, de glasuri ca de clopoței, ori de zurgălăi, ale copiilor, ca un stup, la o altă scară, și, evident, cu un alt conținut, și cu o cu totul altă destinație. Blândețea răspândea, permanent,în preajmă, blândețe. O blândețe dulce, ademenitoare, de profundă vigoare în întregul mediu, ca,însăși Blândețea cea în carne și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]