882 matches
-
din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității în rețea, precum: rețeaua/parteneriatul înseamnă includere, dar și excludere, putând apărea riscul unei apropieri prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup). Activitatea în rețea are în centrul ei individul. Rolurile pe care individul membru/partener al unei rețele trebuie să le îndeplinească variază. Astfel, rolul individului poate fi: - de a stimula și modera dezbaterile, utilizând diferite abordări
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
influențată de factori contextual-conjuncturali sau când comisia respectivă își exprimă prea repede și în mod direct concluziile subiective (Nuissl, 2002). Prezența mai multor evaluatori în cadrul aceleiași convorbiri, o semistructurare a discuției, folosirea altor surse de informare, mai puțin impregnate de subiectivism, implicarea directă a altor angajați în procesul selecției (în felul acesta, fiind vorba despre un proces de cooptare ce nu se va referi doar la cerințele postului, ci și la elemente ale grupului și ale culturii organizaționale) fac din interviuri
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
din jur și prestigiu), reciprocitate șicomunicare, flexibilitate (capacitate de adaptare și inovație), transparență (accesibilitate și corectitudine). Totuși, există și dezavantaje în cadrul activității în rețea, precum: rețeaua/parteneriatul înseamnă includere, dar și excludere, putând apărea riscul unei apropieri prea strânse (intervenind subiectivismul, pericolul gândirii în grup). Activitatea în rețea are în centrul ei individul. Rolurile pe care individul membru/partener al unei rețele trebuie să le îndeplinească variază. Astfel, rolul individului poate fi: - de a stimula și modera dezbaterile, utilizând diferite abordări
[Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
se cuvine a cugeta. Vasilica BLOHAT Dom' Profesor Pentru că legătura noastră (ca orice legătură adevărată) a fost mereu personală, prefer să scriu pentru noi, în loc să vorbesc despre dumneavoastră. "Despre" mi se pare mai rece decât "pentru". Înlocuiesc distant obiectivă cu subiectivism și nostalgie. Așa că: Dom` profesor, astea cred că sunt lucrurile pe care le-am iubit: Faptul că am avut încredere în dumneavoastră (aproape) de la început, atât în minte, cât și în suflet. M-am identificat cu judecata dumneavostră și am
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
nu e valoare. Nu l-am suspectat, de aceea, niciodată de invidie, nici că ar fi cârcotaș sau pus pe demolări cu orice preț. Defectul lui, dacă așa ceva se poate numi defect, este că nu-și putea învinge un anume subiectivism exacerbat, justificat de pornirea de a raporta totul la obsesii și criterii proprii. Ori de câte ori m-am aflat în apropierea tânărului Alexa am avut senzația că freamătă continuu, că starea de creație e însăși starea lui de a fi. Condiționată și
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
confortabilă, nici pentru victimă, nici pentru terapeut. Acesta din urmă, dacă nu dă dovadă de suficientă precauție poate contracta o traumatizare indirectă sau secundară, infestându-se el însuși cu traumatismul respectiv. Mai apoi, relatarea pacientului fiind îmbibată de emoționalitate și subiectivism poate bruia reconstituirea acurată, obiectivă a faptelor. Desigur, o atitudine compliantă, plină de înțelegere și empatie, liberă de prejudecăți din partea terapeutului este o condiție indispensabilă, care face parte din portofoliul de prerechizite ale intervenției. Stabilirea diagnosticului de PTSD apelează la
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
că excursul pe care îl vom realiza cu această ocazie va uzita preponderent (nu și exclusiv) de vizorul epistemic al psihanalizei. Din multitudinea problemelor spinoase ale vârstei infantile, am selectat câteva care, din punctul nostru de vedere impregnat de inerentul subiectivism, nu pot fi neglijate fără a amprenta negativ copilul. Este vorba de înțărcare, deprinderea controlului sfincterian, masturbația infantilă și complexul Oedip. Analizând problema înțărcării, vom începe prin a observa că după „castrarea ombilicală”(Dolto, 1997), care anunță finalizarea nașterii unui
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
mai mult o linie directoare politică decât o normă juridică. Un punct slab al acestui principiu este că oferă un spațiu larg de interpretare celor chemați să urmărească și să vegheze la aplicarea lui. Este întotdeauna o mare doză de subiectivism în aprecierea organului "cel mai bine" plasat pentru a examina și adopta o anumită măsură legislativă la nivel european sau la nivel național, regional sau local. Pe de altă parte, acesta este și un punct forte al acestui principiu, conferindu
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
maghiară din România. Nu erau întrebări simple și nu puteau fi expediate cu nonșalanță, ca atare, am explicat sistemul de participare la elaborarea și adoptarea unor proiecte, precizând că, dincolo de consultarea populației și a specialiștilor, pot fi, evident, momente de subiectivism și decizii ale forurilor de conducere, având la bază argumente și interese mai puțin cunoscute. În 1977, după cutremurul dezastruos care a lovit și Capitala, a fost nevoie de o acțiune rapidă de consolidare și reconstrucție, pentru a oferi adăposturi
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
la o alt] proprietate (fericirea, poate, sau voința lui Dumnezeu, pentru a da dou] exemple foarte diferite). Susținându-și opiniile, naturaliștii trebuie s] țin] seama de afirmația conform c]reia este eronat (eroarea naturalist]) s] se derive valori din fapte. Subiectivismul JAMES RACHELS Exist] în acest moment un punct de vedere acceptat pe scar] larg], deși uneori f]r] o reflecție prealabil], conform c]ruia morală este „subiectiv]”. Ceea ce vor oamenii s] spun] prin acesta este c] o opinie de natur
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
scar] larg], deși uneori f]r] o reflecție prealabil], conform c]ruia morală este „subiectiv]”. Ceea ce vor oamenii s] spun] prin acesta este c] o opinie de natur] moral] este la fel de bun] că oricare alta. Din perspectiv] filosofic], termenul de „subiectivism” este aplicat în mod obișnuit unui set de teorii etice care neag] posibilitatea că investigația moral] s] produc] adev]ruri obiective. Acest eseu analizeaz] atât subiectivismul popular, cât și teoriile filosofice c]rora termenul le este aplicat adeseori. Relativismul DAVID
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de natur] moral] este la fel de bun] că oricare alta. Din perspectiv] filosofic], termenul de „subiectivism” este aplicat în mod obișnuit unui set de teorii etice care neag] posibilitatea că investigația moral] s] produc] adev]ruri obiective. Acest eseu analizeaz] atât subiectivismul popular, cât și teoriile filosofice c]rora termenul le este aplicat adeseori. Relativismul DAVID WONG Relativismul metaetic susține c] nu exist] adev]ruri universale în problemele morale; aceast] teorie afirm] c] morală este particular] fiec]rei societ]ți sau culturi
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
putem argumenta c] una este mai bun] decât altă? Sunt propuse și discutate dou] modele diferite. Este analizat], de asemenea, și utilizarea frecvent] a exemplelor ipotetice și imaginare pentru a decide între teorii. Partea a șaptea: Provoc]ri și critici Subiectivismul și relativismul, discutate în partea a șasea, neag] obiectivitatea sau validitatea universal] a eticii. Acestea nu sunt ins] singurele provoc]ri c]rora susțin]torii eticii trebuie s] le fac] fâț]. Au existat și alte încerc]ri, susținute de anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
de vedere gramatical, ele par a fi lipsite de continut cognitiv, motiv pentru care aplicarea noțiunilor de cunoaștere și adev]r în domeniul eticii este considerat] ca fiind lipsit] de logic] (pentru detalii vezi capitolele 35 și 38: „Realismul” și „Subiectivismul”). Aceste aspecte nu l-au intrigat pe Buddha, iar în discursurile sale nu exist] o analiz] explicit] a relației dintre faptele reale și valori. Cu toate acestea, Buddha a susținut ideea conform c]reia obiectivitatea relativ] a afirmațiilor morale este
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru, la fel cum nu am ști nici dac] am descoperit diferența dintre cunoașterea constant] și ignorant]. Prin urmare, care ar fi rezultatul urm]riț de Zhuang Tzi prin aceast] analiz] necognitiv]? (Despre noncognitivismul în etică occidental], vezi capitolul 38, „Subiectivismul”) În aparent], este vorba despre trei concluzii practice. În primul rând, Zhuang Tzi acord] o important] deosebit] toleranței și gândirii flexibile - atitudinea deschis] fâț] de alte perspective, diferite de cele proprii. Totuși, este conștient de faptul c] acest îndemn al
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ea sugereaz] c] acest adev]r - dup] cum atât Socrate, cât și Aristotel ar fi fost de acord - este obiectiv, si nu doar determinat cultural. (Câteva eseuri din acest volum dezvolt] problemă: vezi în special capitolul 35, „Realismul”; capitolul 38, „Subiectivismul”; capitolul 39, „Relativismul”.) Totuși, ideea este c] orice ar crede fiecare dintre cei trei filosofi c] ar fi „descoperit”, fie prin interogare, fie prin introspecție sau experient], ține de rezolvarea tensiunii dintre valorile civice și individualiste pe care le-am
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
credințele morale sunt doar expresii ale sentimentului și nu ale cunoașterii. Dezbaterea astfel inițiat] asupra sensului, limbajului moral și posibilit]ții judec]ții morale a început în deceniul trei al secolului XX și a durat câteva decade (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Spre deosebire de dezbaterile anterioare asupra moralei, aceast] controvers] a p]rut s] nu ia în seam] aspectul crucial al principiilor sau al valorilor care ar trebui susținute. S-a spus adesea c] acestea sunt chestiuni metaetice și c] filosofii nu ar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
acest sens, „scepticismul moral” se refer] atât la curente puternice, precum nihilismul, cât și la unele mai slabe, precum relativismul. Aceste curente neag] obiectivitatea credințelor morale sau atemporalitatea concluziilor morale. (Aceste curente sunt discutate în capitolul 35, „Realismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 39, „Relativismul”). În concluzie, gradul de abstractizare a teoriei dreptului natural nu e deloc surprinz]tor dac] înțelegem aceast] teorie că negare a scepticismului moral. iii. O teorie a drepturilor omului Dreptul natural modern din perioada să timpurie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
susținea c] exist] date privitoare la ceea ce este corect și greșit. (Prin aceast] afirmație, Ross se evidențiaz] că intuiționist: vezi capitolul 36, „Intuiționismul”). Dar aș fi putut expune aceeași situație în termeni care nu țin de cogniție (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”), spunând simplu c], desi cineva ar putea dezaprobă, în general, acțiuni că minciună și provocarea de nepl]ceri celor dragi, nu ar trebui niciodat] s] fim prea încrez]tori în faptul c] atitudinea pe care am incercat s] o adopt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
poate alege nihilismul moral, derivând ideea c] normele morale nu se aplic] statelor din afirmația general] c] normele morale nu se aplic] deloc, nici m]car comportamentului indivizilor (vezi comentarii asupra acestei poziții în capitolul 35, „Realismul”, si capitolul 38, „Subiectivismul”). De asemenea, el ar putea susține c] anarhia care structureaz] relațiile internaționale este de natur] s] anuleze cerințele moralei care s-ar aplica în alte condiții. În al treilea rând, el ar putea susține c] statele sunt entit]ți speciale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
și simplu dorințele noastre cu privire la comportamentul oamenilor. De aceea, corespondentul antirealismului în psihologie se numește „noncognitivism”. (Exist] diferite variante ale antirealismului: de exemplu, emotivism, prescriptivism și proiectivism. Pentru o discuție complet] despre aceste teorii, vezi capitolul 36, „Intuiționismul”, capitolul 38, „Subiectivismul” și capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). În contrast, potrivit nihiliștilor morali, antirealiștii au dreptate susținând c] nu exist] fapte morale, dar se înșeal] în ceea ce privește elementele necesare pentru a da sens practicii morale. Nihilistul consider] c] practică moral] este o înșel]torie
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
au evitat, în schimb, faptele ciudate despre univers în favoarea unei concepții mai „subiectiviste” despre faptele morale. Această a dus la analiza realiștilor cu privire la ceea ce înseamn] s] ai un motiv. (Pentru o discuție mai complet] despre teoriile subiectiviste, vezi capitolul 38, „Subiectivismul”.) Totuși, ceea ce vor s] spun] realiștii este c] o astfel de concepție despre faptele morale ar putea s]-i fac] subiectivi numai în sensul inofensiv potrivit c]ruia acestea sunt fapte despre ce ne-am dori în anumite condiții ideale
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
c] dorințele sunt forme ale compasiunii sau atenției, pe când percepțiile nu sunt astfel de forme. Acest argument este cel care a f]cut că noncognitivismului s] domine în perioada 1930-1970 în sfera anglo-saxon] și s] eclipseze intuiționismul (vezi capitolul 38, „Subiectivismul”). Atitudinile morale se aseam]n] mai mult cu percepțiile sau cu dorințele?; această eră controversă dintre cognitiviști și noncognitiviști; intuiționiștii apar drept cognitiviști în aceast] abordare și, prin urmare, drept externaliști (potrivit imaginii lui Hume). Convingerea c] faptele morale sunt
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
psihologici sau cvasi-comenzi. Într-un sens mai modest, naturalismul este și o doctrin] realist], considerând unele judec]ți morale ca fiind adev]rate. (Explicații mai detaliate despre aceste curente pot fi g]site în capitolul 35, „Realismul”, în capitolul 38, „Subiectivismul” și în capitolul 40, „Prescriptivismul universal”). Prin urmare, naturalismul se opune teoriei erorii a lui J.L. Mackie care este de acord cu faptul c] judec]țile morale propun afirmații care sunt fie adev]rate fie false, dar neag] faptul c
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fact and value', Proceedings of the Aristotelian Society, Supplementary Volume 54 (1980), 207-23. Pigden, C.R.. 'Geach on „Good” ', Philosophical Quarterly, 40 (1990), 1-20. Putnam, H.: Reason, Truth and History (Cambridge: Cambridge University Press, 1981). Vezi mai ales capitolul 9. 38 Subiectivismul JAMES RACHELS În anul 1973, conservatorii religioși au fost uimiți de hoț]rărea Curții Supreme a Statelor Unite de legalizare a avortului. De atunci, ei au luptat pentru revocarea acestei decizii. Au avut aliați puternici la Casa Alb], mai întâi pe
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]