964 matches
-
Între care Otto Weininger și Daniel Paul Schreber. Cărțile lor, ambele apărute În 1903, se vor bucura de o celebritate ieșită din comun. Autorii Înșiși, obiect de studiu psihiatric prin Întregul comportament, ilustrează tragic paroxismul unei bisexualități ce depășește etapa sublimării (În text scris), spre a deveni realitate trăită, chiar dacă În mod diferit, de fiecare. La prima vedere, antifeminismul patologic al lui Weininger nu pare a avea legătură cu exaltarea nu mai puțin patologică a femininului de către Schreber. Și totuși, problema
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
de până după al doilea război mondial, pederastia dandy-lor se stilizează abil, nu afișată cu ostentație. Altul e spațiul public În care ei se oferă ochiului, ce-i drept, cu o anume oblicitate: pagina de carte, tabloul, teatrul, filmul. Despre sublimarea homosexualității dandy-lor scriitori sau artiști s-au publicat zeci de pagini. Nu aceasta ne interesează Însă. Am vrea doar să sugerăm succint cât de elaborată le e strategia seducției. Arsenal tc "Arsenal " Spre a cuceri, dandy-ul face apel la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
fost odată în Anatolia) au și o dimensiune mult mai profundă, ce depășește contextele evocate. Derizoriul nu este deșertăciunea deșertăciunilor din morala creștină, nu este trăit dramatic și escatologic. El nu este nici absurdul modernilor, care devine un soi de sublimare - și mîntuire - a derizoriului prin estetizare solemnă. Derizoriul este mai degrabă orizontul „culturilor minore”, vitale și frustrate în același timp. Caragiale a pus în scenă derizoriul, și nu absurdul, iar Ionescu a devenit autor al absurdului doar la Paris, sub
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
foarte curioasă, pentru că, "la noi, în Cayman, lucrurile stau cu totul altfel"... Am râs copios și i-am prezentat teoria lui Freud, mecanismele de apărare prin care Eul se protejează împotriva presiunilor exercitate de Sine și Supraeu, așezând accentul pe sublimare. "Știi, Antu, sublimarea este o formă de apărare prin care un impuls reprimat este descărcat într-o formă socială. Instinctul sexual este sublimat prin dans, muzică, poezie..." Antu nu este un oarecine. El este văzut de ai săi, indigenii din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
la noi, în Cayman, lucrurile stau cu totul altfel"... Am râs copios și i-am prezentat teoria lui Freud, mecanismele de apărare prin care Eul se protejează împotriva presiunilor exercitate de Sine și Supraeu, așezând accentul pe sublimare. "Știi, Antu, sublimarea este o formă de apărare prin care un impuls reprimat este descărcat într-o formă socială. Instinctul sexual este sublimat prin dans, muzică, poezie..." Antu nu este un oarecine. El este văzut de ai săi, indigenii din Little Cayman, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
Zburam? / eram aproape de marginea Infinitului, fiindcă zburând ne zidim ca într-o cathedrală de aer. În felul acesta, eul creator își asumă statutul de posesor al unei mistici: mistica mea / slujește Iubirii, iar sentimentul, scris cu inițială majusculă, e esențializare, sublimare a tot ce e viața, chiar o nouă naștere, poate cea deplină. Și, totuși, mereu în așteptare, procesul de făurire e necontenit, tinzând spre o lume-ntreagă / ne-mai văzută-n forme și-armonii. Dacă E timpul cel ce ne
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
creând fondul, care poate contura un complex numit de poeți „arta de a iubi”. Oare Ovidiu, autor al operei poetice Ars amandi (Arta de a iubi), nu înțelegea prin artă mai mult decât meșteșug sau tehnică? Adică, un fel de sublimare a instinctului, transfigurarea organicului în fericirea dăruirii generoase până la identificarea cu ființa morală (și fizică!) a partenerului. Dincolo de trăirea strict personală a senzației, a plăcerii secrete ce inundă cele două trupuri îmbrățișate, petrecerea în doi „se justi 25 fică” prin
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
aflu Însă cine sînteți dumneavoastră, spusei... ați izbucnit cu totul neprevizibil. Drept răspuns Îmi prinse din nou umerii cu mîinile și mă sărută bezmetic, că nu mai Înțelesei nimic... - Nu mai Întrebați, șopti. Glasul, și chiar frumusețea Îi veneau din sublimări, și-mi adusei aminte brusc de tînăra femeie din tren, din vara anului 1946, În iulie, atunci, adică de ea cînd stăteam amîndoi alături, În compartimentul Încins de căldură, fără să ne cunoaștem. Nu știam nimic unul despre celălalt, eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
rațiune și imaginație, mai ales că noi toți nu suntem, poate, decît În Închipuirea lui Dumnezeu. Vorbea despre o sumedenie de lucruri, cu predilecție despre marii eroi - exemple de viață, spunea ea - din literaturile lumii, pe care le considera ca sublimări ale spiritului. În timpul acesta, privind-o, mi-adusei aminte de ea, cea din vara anului 1946, cînd Îmi fusese vecină necunoscută de călătorie În compartimentul de tren, cu revista franceză de modă pe care-o răsfoia, de curiozitatea mea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
ani ("Ei, 59 nu-s chiar 60", se aude rîsul lui Iordan). M-am născut printre vărsători și am un deficit de imaginar cînd rămîn mult timp departe de-o apă. Poate că are dreptate Gaston Bachelard: apa curgătoare e "sublimarea mîngîierii". Cred în Apa Ta, Doamne, cred în apa primordială, neîncepută, așa cum cred în apa "lină" a lui Blaga, în apa "moale" a lui Pillat, în apa "adormită" a lui Macedonski. Am băut din apa "dulce și rece" a fîntînii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
care se supune pe parcurs: Înotul (la limita rezistenței fizice), erosul, muntele, textul Însuși. Totul pe viață și pe moarte, contribuind esențial la constituirea eului propriu. Cred că aici trebuie căutat sensul adevărat al autenticității la Marin Mincu, ca o sublimare „textuală“ a faptului primar de viață. În sfârșit, tonul se menține tot timpul grav până la tragism, limitat numai de aspectul parodic, datorat viziunii intertextuale la nivelul Întregului. Un Marin Mincu romancier era greu de anticipat cu ani În urmă. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
repetată a unui „arhetip“ al iubirii lui M. („Eu nu o iubesc decât pe E.“ etc., p. 382); e vorba despre E., colegă În anii de școală („Mă obsedează E.“ etc., p. 410) și văzând - poate - În moartea Aurei o sublimare erotică („puteam să alunec: bluza sfâșiată, piatra, sânul aderând amoros la stânca muntelui dur; nu-mi trebuia decât o clipă de amețeală“ etc. din ultima scrisoare către M., p. 436; vezi și toată simbolistica muntelui). Cântărind plusurile și minusurile, romanul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Japonez JIS-R-7601, paragraful 6.6.2., bazat pe lot mediu. c. "Materiale fibroase sau filamentare" anorganice având toate caracteristicile următoare: 1. Un "modul specific" ce depășește 2,54 x 10^6m; și 2. O temperatură de topire, înmuiere, descompunere sau sublimare ce depășește 1.922 K (1.649°C) în mediu inert; Notă: 1C010.c. nu supune controlului: 1. Fibrele de alumina policristaline, discontinui, multifazice, sub formă de fibre tăiate sau cu matrice neregulata conținând 3% în greutate sau mai mult
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
greutate sau mai mult siliciu, cu un modul specific mai mic de 10 x 10^6 m; 2. Fibrele din molibden și aliaj de molibden; 3. Fibrele de bor; 4. Fibrele ceramice discontinui având punctul de topire, înmuiere, descompunere sau sublimare mai mic de 2.043 K (1.770°C) în mediu inert. d. "Materiale fibroase sau filamentare": 1. Compuse din oricare din următoarele: a. Polieterimide supuse controlului prin 1C008.a.; sau b. Materiale supuse controlului prin 1C008.b. la 1C008
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171459_a_172788]
-
împlinirile familiale și profesionale datorate în exclusivitate sieși, numeroase nedreptăți și privațiuni, pe care fie le-a înfruntat cu demnitate, fie le-a ignorat cu discretă și amară eleganță, ori le-a depășit cu modestia și pudoarea înțeleptului încrezător până la sublimare în forța rațiunii. Născut la 1 mai 1931, în Dondoșanii Sorocăi, din ținutul moldav de peste Prut, Leonid Boicu a avut parte de o copilărie și adolescență dramatice, consumate sub semnul gravelor primejdii, transformate curând în chinuri și suferințe, generate de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
trupul său rămâne baricadat de interdicții. Psihanaliza nu este decât o spoială înșelătoare, dedesubtul căreia se mențin straturile mai profunde ale educației ei rigoriste. "Cascada" de cuvinte abstracte și intelectuale, "ca reichian și jungian, adlerian, discipol al lui Karen Horney, sublimare, gestalt, fixații, desprinderea de a face la closet", pe care tânăra o revarsă asupra lui Stingo în timpul confesiunii sale nu este decât un cache-sexe vrednic de plâns. Logoreea sa maladivă nu este altceva decât travestirea în cuvinte a tăcerii puritane
by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
repetat, înspre înapoi reprezintă un fel de a transforma insatisfacțiile în grandoare. Coborîrea pe verticala istoriei oferă un traseu structurant care conduce la negarea neplăcerii de a aparține unei culturi periferice. Greutatea nu stă în contradicție, cît în contrastul între sublimarea timpurilor revolute ale epocilor de aur și ale paradisurilor pierdute și denigrarea prezentului, perceput ca degradare sau ca decadentă. NOSTALGII Istoria românilor este, așadar, profund conservatoare în privința valorilor trecutului. Trecutul este nostalgia, mai degrabă decît modelul, nostalgia a ceea ce ar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sublimată. Satul este locul legăturii între dreptul istoric și dreptul natural, imanent, al națiunii. Cultul țăranului antrenează la rîndul său atașamentul pentru folclor, considerat expresia fundamentală a geniului național, precum și atașamentul la religia ortodoxă, considerată expresia spiritualității populare. Această dublă sublimare presupune și o orchestrație politică: după 1848, fiecare nou regim s-a adresat țărănimii, răsfățată de legiuitori în 1864, 1920, 1945 și 1991. Țărănimea este cîntată ca fiind pură, sufletul ei simplu este un refugiu salvator al românismului. Și cu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
începe să se afirme, pentru a evoca nașterea omului european... CAPITOLUL IV Rezistență și filiații europene Ortodoxie, Reformă și Contrareformă Căutarea unui sens, voluntarismul aplicat definiției unui stil impun valorizarea unei unități, a unei moșteniri și a păstrării acestei moșteniri. Sublimarea referinței bizantine implică o luminare monocromă a istoriei culturale a Țării Românești, a Moldovei și a Transilvaniei. Or, istoricii ezită. Care ar fi trama centrală a unei istorii semnificative, a unei istorii planificate? Bizanțul reprezintă o cale captivantă, dar Bizanțul
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
identitare înglobează imagini contrare. Autoportretul amestecă siguranța întemeiată pe un reperaj datorat originilor cu o fragilitate venită din constatarea dificultăților prezente și a întrebărilor adresate viitorului. Dacă trecutul sublimat îi ajută pe moldo-valahii din elite să se reprezinte, contrastul acestei sublimări a realităților contemporane, de dependență, introduce o deviere. Imaginile pe care elitele luminate le impun propriei națiuni sînt corectate de imaginile pe care călătorii și eseiștii occidentali le vehiculează în privința Europei de Est. Informațiile se luminează recioproc și se susțin
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
lucrările naționale sînt prea puține la număr, chiar și cele privitoare la Țara Românească, fiindcă valahii, mereu prinși cu războiul, n-au avut niciodată timp pentru a cultiva scrierile". Se prefigurează deja figura eroului războinic care va fi avansată ca sublimare a acțiunii în fața pretențiilor modelelor de filosofie politică, venite din străinătate. În primul capitol al cărții sale, consacrat "timpului îndepărtat al Daciei", Kogălniceanu îi prezintă pe daci "ca pe poporul cel mai războinic, cel mai curajos și cel mai liber
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
se face fără rezerve, însă argumentele care o justifică iasă să se întrevadă cîteva contradicții sau cel puțin cîteva distorsiuni în privința izvoarelor de inspirație ale filosofiei politice de la Gîndirea: cum se împacă latinitatea cu autohtonismul și ortodoxia? Cum se împacă sublimarea autohtonismului românesc cu celebrarea germanismului? În privința relației dintre Biserică și fascism, răspunsul este dat de Crainic într-un text din martie 1937 asupra fascismului italian. Fascismul a restaurat nu numai cesaro-papismul medieval, ci și catolicismul ca funcție spirituală fundamentală a
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Stalin și nu se poate despărți de această filiație foarte grea decît întorcîndu-se la valorile sale naționale, la o moștenire recompusă pornind de la o selecție a lucrărilor celor dinainte. Apoi, pasiunile se confruntă: a fi comunist și naționalist este o sublimare a comunismului în varianta sa românească, o manieră globală de cucerire. Comunistului nu-i scapă nimic. Pe de altă parte, în optica perdanților revoluției, a intra în comunism păstrînd moștenirea naționalistă pentru a o redefini după normalitatea dorită de conducerea
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
sfîrșitul deceniului șapte pentru creația sa, ale cărei titluri de succes, Rostirea filosofică românească și Sentimentul românesc al ființei, apar în 1970 și respectiv 1978. Noica este perceput adesea ca promotorul unei filosofii care se înscrie într-o ambianță de sublimare a națiunii, de indigenism și de antioccidentalism. El redă existență filosofică specificului românesc compromis de activiști și propune o ontologie a României raportîndu-se la limbajul său, la particularitățile acestei limbi în felul ei de a formula existența, ființa. Noica ar
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și mânuțele și brațele ei albe și goale pân’ în umeri se 'ntinseră spre dânsul și el le inundă cu sărutări” Nuanța de tristețe fermecătoare, de dulce chin pe care o presupune ipostaza terestră a feminității se pierde însă odată cu sublimarea iubirii care are loc pe parcursul textului. Sentimentul erotic este practic dematerializat complet în Sărmanul Dionis. El este, în această fază a creației eminesciene, mai mult o aspirație, un sentiment profund spiritualizat. „Atât de puternic este acest sentiment la eroul eminescian
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]