30,949 matches
-
medicului de familie cu antecedentele medicale ale persoanei respective. Neprezentarea se va sancționa cu o amendă cuprinsă între 500 000 și 3 000 000 de lei, aici neoperând - ca în circulație - regula „jumătății din minim“. Domnul Mircovici a ținut să sublinieze în egală măsură și obligația firmelor de a solicita tinerilor pe care îi angajează adeverința de recrutare sau livretul militar. Pentru fiecare caz în parte depistat în neregulă, societățile respective sunt pasibile de o amendă ce se cifrează de la 400
Agenda2003-15-03-6 () [Corola-journal/Journalistic/280887_a_282216]
-
La reușita spectacolului și-a dat concursul și trupa de majorete de la Liceul Sportiv „Banatul“. Tinerele îmbrăcate în galben și albastru, culorile „Agendei“, au animat spectacolul alături de artiștii consacrați. De la bun început, talentata actriță Adriana Trandafir a recitat câteva versuri subliniind faptul că totul începe cu iubire: „și viața, și dorul, egoismul, visul, optimismul, ura“ și că această emisiune se vrea un semn de iubire! În forma de zile mari care o caracterizează, actrița a știut să ajungă la sufletul spectatorilor
Agenda2003-13-03-supliment () [Corola-journal/Journalistic/280857_a_282186]
-
într-un sistem profesionist. La rându-i, congener cu sistemul, cronicarul specializat și veteran nu numai că închide ochii asupra anomaliei, dar se ferește pînă și să divulge numele coscenaristului fictiv pe care-și face datoria să-l scuze solidar: "subliniem încă o dată faptul că utilitatea ăteoretică a unui asemenea film este dincolo de orice discuție". Nu reiese despre care teorie utilitara pusă de cronicar între ghilimele e vorba, nici de ce este ea "dincolo de orice discuție". Solidarul comentator nu poate să nu
Falimentul cinematografiei buftene si sfîrsitul criticii cameleonice by Valerian Sava () [Corola-journal/Journalistic/17667_a_18992]
-
Stefana Totorcea Volumul lui Daniel Vighi, Între hanger și sofa. Literatura în epoca veche românească, ar trebui de fapt să sublinieze Epoca veche în literatura românească. Autorul își abordează obiectul de studiu mai degrabă din perspectiva istoriei mentalităților, oprindu-se nu atît asupra textelor propriu-zise, cît asupra contextului care le-a generat. Se știe că ingrata sarcina a celui care se
Critica si condeiul autorului de fictiune by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17678_a_19003]
-
drept că credința în soarta, in ce ți-e scris, este o trăsătură caracteristică a poporului nostru. Dar la fel și altor popoare... Rezultă că explicările de psihologie etnică în felul celor amintite nu sînt îndestulătoare. Avem la cei care subliniază fatalismul din Miorița o falsă înțelegere a semnificației... De altminteri, presupusa liniște în fața morții, în care atîția văd o trăsătură etnică românească, este dezmințita de o simplă observație: este suficient că cineva să asiste la o înmormîntare apuseana, pentru ca să-și
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
un tablou mendeleevian al elementelor de ordin personal, face să pară explozivă ideea. I se poate reproșa lui Johson că stăruie excesiv pe anecdota, pe defecte caracteriale, pe boli sau pe frustrări. Dar el procedează intenționat în acest fel, ca să sublinieze paradoxul central al cărții. Există o singură excepție notabilă: Orwell. El e singurul care a pus experiență înaintea ideilor. Intelectualul din el este un antiintelectual. Exemplul cel mai frapant este al lui Karl Marx. Johson culege, mai întîi, cu meticulozitate
Intelectualii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17689_a_19014]
-
incapabil să-și asume vreo vină. Cruzimea și cinismul lui sînt pur infantile. Curățenia lui sufletească s-a dovedit o legendă. Nonconformismul lui era marcat de acelasi infantilism: a purtat toată viața șepci de elev și jachete menite a-i sublinia spontaneitatea de adolesent. Nu s-a maturizat niciodată, cu toată inteligență, cultura și geniul sau poetic. Cînd te gîndești că adolescentinul poet refuză credință și știință, ca factori de progres moral, și recomandă poezia, singura capabilă să-l asigure, după
Copii teribili by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17706_a_19031]
-
Dialog" va apărea mult mai sesizanta și caracteristică decît în altă parte." Convingere ce ni se pare îndreptățită... Coloana vertebrală a tuturor activităților lui I. Negoitescu din epoca exilului (că și din decursul întregii sale vieți, așa cum nu pregeta a sublinia și-n cursul discuțiilor cu subsemnatul) o alcătuia literatura română. Era un mod de a se regăsi într-o vocație, de-a-si conserva o identitate ("aș fi putut deveni cunoscut în Occident, îmi mărturisea, scriind despre autorii străini, dar i-
EPISTOLELE MARELUI EXPERT by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17710_a_19035]
-
Lyotard, Hassan și, respectiv, Fukuyama. Acestor concepte li se pot oricînd opune altele, fără îndoială, însă în fața unei bibliografii imense trebuie, firește, să te resemnezi, adică să alegi. Exhaustivul nu e, oricum, o ambiție postmodernă. De altfel, ceea ce țin să subliniez este faptul ca postmodernismul e abordat dintr-o perspectivă postmodernă și uneori chiar într-o manieră postmodernă. Un paralelism se lasă descoperit pe alocuri între tema însăși a cercetării și metodă pe care cercetătorul o adoptă. E destul să notez
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
culturii umane", trăgînd concluzia că marile genii ale omenirii n-au fost decît niște... naționaliști: Homer, Shakespeare, Goethe, Dante... Firește, Aderca se ridică împotriva unei atari procustianizări. Sensibilitatea să iudaica tinde a depăși limitele grupului, măcar principial generatoare de intoleranță, subliniind importanța personalității, ca singular "germen progresiv", în temeiul unui vitalism de sorginte nietzscheiană: "Căci numai prin desăvîrșirea indivizilor se produce desăvîrșirea societății. Supraenergia, germen progresiv, creează indivizi superiori din care va trebui să emane societatea cea nouă". Deci o răscumpărătoare
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17743_a_19068]
-
câtă automistificare, câtă heideggeriană "grosse Dummheit" (din partea unui emporté, a unui lesne inflamabil), se află în această oda (ce spre ironicul regret al criticului Perpessicius, nu-i e, încalte, închinata unui Ștefan cel Mare, bunăoară), nu este cazul să mai subliniez. Numai că autorul ei, al odei, avea, în ^47, o, pare-se mauvaise conscience conjuncturala. Palinodia-i ar fi fost aievea, credibilă în absolut, dacă aceasta mea culpă ar fi survenit sub... Antonescu, într-un, adică, alt climat decât acela
SERBAN FOARTA - "Poetul e captivul propriului său stil" by Remus Valeriu Giorgioni si Constantin Buiciuc () [Corola-journal/Journalistic/17731_a_19056]
-
Mefisto este "bufonul care neagă", "protestează", "răstoarnă" și, mai ales, "oprește pe loc" - celebrul "werweile doch, du bist șo schön" - și, oprind, stimulează. Astfel el devine un excelent tovarăș pentru om, predispus să trândăvească. Spirit steril - "stare prin excelență demonica", subliniază Mircea Eliade 9), stare prin excelență satanica ar fi spus Paul Tillich, citat de Blaga 10) - Mefisto "lucrează împotriva binelui, dar sfârșește prin a face binele". Această idee a lui Goethe, reluată - spune Mircea Eliade, fără nici un fel de altă
Geniu si demon by Ioana Lipovanu () [Corola-journal/Journalistic/17784_a_19109]
-
ale înfloririi lui debordante și ale expansiunii pătimașe către alte trupuri. Iată doar două exemple: ăNici nu-și terminase bine Dieudonné întrebarea că un șuierat ascuțit de glonț îi reteza vorbele. Apoi se lasă din nou liniștea, ca pentru a sublinia răspunsul. "Vezi, îi zise Augustin lui Dieudonné, nu era sfîrșitul lumii". Dar Dieudonné nu mai zise nimic, își lasă doar cască să cadă pe umărul lui Augustin. Cască era umpluta cu vîrf de o materie albicioasa și moale, aburinda, care
Seductia violentă by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17780_a_19105]
-
ea m-a înșelat/ dar ea a fugit cu podoabele mele veștede/ și nimeni niciodată n-o să afle urmele ei" - Romanța). Astfel, poeta da frîu liber lamentației, dar are grijă să și-o pună între ghilimele, sau să și-o sublinieze în mod exagerat ("Ză-dăr-ni-ci-eee/ o, zădărnicie..."). Asemenea "tertipuri", chiar dacă ar putea însemna doar simplă autoironie - deci mai puțin decît asumarea unei ipostaze/ măști -, sînt suficiente pentru a crea sugestia unei detașări a eului de propria voce. În Poveste, ca și
A privi, a scrie by Stefana Totorcea () [Corola-journal/Journalistic/17830_a_19155]
-
muzicii. În primul caz este vorba despre perioada de trecere dintre Renașterea culminanta și Baroc; deși își intitulează chiar un capitol "Secolul manierist, Cinquecento" autoarea nu este convinsă de valabilitatea acestui perimetru temporal. După ce parcurge argumentele pro și contra periodizării - subliniind că nu este posibilă o suprapunere cronologică cu predominantă esteticii manieriste din alte domenii ale artei ci sunt doar preluări de elemente tehnice și de limbaj, de atitudini creatoare punctuale - ea conchide că "o perioadă manierista nu poate fi fixată
Ceea ce nu este evident by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17898_a_19223]
-
că Groza, care îi jurase fidelitate, își va respecta jurămîntul. L-a sfătuit, în consecință, pe suveran că "alegerea lui Groza era cea mai convenabilă". Această mărturisire este cea dinții despre acest episod și dl Adrian Niculescu are dreptate să sublinieze importantă ei istorică. Și încă un fapt extrem de important. Cum se știe, în decembrie 1945 a avut loc, la Moscova, conferința miniștrilor de Externe ai țărilor aliate. Atunci s-a decis organizarea alegerilor "libere" în România și includerea în guvern
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
colegi de acolo, la Alba-Iulia, la adunarea generală a"Astrei (16/28017/29 august 1866), unde a ascultat discursul despre unificarea ortografiei limbii române al lui I. Cipariu, pe care poetul l-a amintit mai tîrziu în Curierul de Iași, subliniind printre scrierile acestuia și "dizertații istorice ținute la adunările generale ale Asociației Transilvane." "Un al doilea fapt de folclor, - scria Perpessicius - ce ține de toamna vieneză din 1869, e ambianța societăților studențești, cu ecourile, pe care adunările generale, anuale, ale
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
spus că fuga de sclavie nu poate fi demnitate, că demnitatea mea este a sclavului care își păstrează iubirea de semeni și o lumină interioară alta decît a raporturilor sociale. Dar relatînd această confesiune a lui Petru Dumitriu vreau să subliniez că nu numai privilegiile i-au îndemnat pe unii intelectuali să se supună terorii comuniste, ci și acest sentiment respingător al sclaviei, a trăi după cum ți se poruncește, în turma nedefinită. De fapt, și la nivelul superior intelectualii erau supuși
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
un milimetru, la îndeplinirea mandatului propriu și la apărarea intereselor naționale ale statului și poporului polonez. Chiar dacă de multe ori polonezii au fost singuri în fața Europei, ei nu au făcut jocul Bruxelles-ului, dorind să promoveze puncte de vedere care subliniază demnitatea excepțională atât a defunctului președinte, cât și a țării pe care el a condus-o până de curând. Nu am urmărit, în mod special, activitatea pe plan intern a președintelui Lech Kaczynski și, deci, nu aș putea să fac
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
sau cultura acesteia în numeroasele și de altfel prestigioasele dicționare, lucrări de sinteză sau studii comparate, care au îmbogățit substanțial zestrea informațională, atât pentru marele public, cât și pentru diverse categorii de specialiști. Așa cum am mai avut prilejul de a sublinia, atitudinea celor enunțați mai sus, cu foarte puține și nesemnificative excepții, a rămas neschimbată și după 1990. Urmărind constant aparițiile editoriale, în special din mediile anglo-saxone, ale ultimilor 20 de ani, putem afirma, fără teama de a greși foarte tare
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
revoluția din 1848". Se afirma ritos că "Eminescu nu suferă despotismul lui Titu Maiorescu și nu aprobă sentințele lui "ocrotitoare". În momentele de necaz, poetul își da sama de starea de inferioritate în care îl țineau junimiștii". De asemenea, se sublinia faptul de o scăzută relevanță, însă pus sub lupă, că Ion Creangă, după ce și-a tipărit cvasiintegral opera în "conservatoarea" publicație Convorbiri literare, către sfîrșitul vieții "colaborează la revista progresistă Contemporanul". Enciclopedia Literatura și arta Moldovei, vol. I (1985), ca
Contemporani cu Eminescu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17208_a_18533]
-
conducătorilor Partidului Național Țărănesc, odată cu prigoana împotriva tineretului studios. "Mulți fuseseră exmatriculați din Universitate fără să li se justifice un motiv oarecare." Se trăia "într-o măcinare de nervi și de energii de neînchipuit" scrie Beldeanu Tânărul dar lucidul Beldeanu subliniază în amintirile sale faptul că țărăniștii pierduseră lupta din cauza naivității lor, crezând în așa-zisa Convenție de pace care le promiseseră alegeri libere "garantate"! Ignorând însă faptul că România acelor ani se afla sub ocupație rusească. " Credeam că acest guvern
Restituirea unui adevăr istoric by Eugenia Tudor-Anton () [Corola-journal/Journalistic/17227_a_18552]
-
editat de d-nii M. Diaconu și Dan Zamfirescu, aș spune, încă o dată, că e o foarte bună introducere în metafizică, începînd, firește, prin a o defini, socotind-o "acea viziune de ansamblu, acea viziune totală a existenței care este metafizica", subliniind că "metafizica nu duce la mîntuire, cum ar duce, de pildă, experiența religioasă; ea duce numai la împăcare". Sau, în altă parte: "Domnilor, metafizica este, în ultimă analiză, știința care se ocupă cu studiul transcendenței. Această transcendență însemnează, propriu-zis, exact
Un curs de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17265_a_18590]
-
mărturie". Astfel solitudinea e o "stare generală", repetabilă cu fiecare "caz" nou, topindu-se în inobservabil, în anonimat, în nonexistență, pentru a fi detașată, individualizată de poeții care se succed (evocarea nonexistenței e aci doar un mod satiric de-a sublinia durerea - simptom al vieții pulsînd cu putere în rana pe care o produce însingurarea): "Un om singur pe stradă nu este însinguratul din casa lui,/ masca soldatului disperat pe cîmpia de funingine, adusă/ ca un trofeu, piele de jivină rară
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
întrebări percutante și răspunsuri prompte, cănd lent cu alunecări și ocolișuri, explicații și de o parte și de alta. Sunt atinse o sumă de probleme asupra cărora artistul a reflectat îndelung oferind concluziile unei experiențe bogate. Despre lied, de pildă, subliniază obligativitatea punerii în relație cu poezia, face comentarii stilistice nuanțate (de exemplu înrudirea dintre Schubert și Wolf trecând peste Schumann și Brahms) și mai ales accentuează însemnătatea unei atitudini interioare smerite în fața imensității acestei lumi: "Acel cântăreț care pretinde a
O oglindă fidelă by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17306_a_18631]