5,777 matches
-
de a se echilibra în raport cu un program care poate fi stabil (fix) sau apt de reorganizări (sinonim cu autoconducere). După Golu și Dicu (1972), autoreglajul este „un ansamblu de acțiuni (transformări) aplicate de către un subsistem (numit mecanism de reglare) altui subsistem (numit obiect al reglării) în interiorul unuia și aceluiași sistem”. Autoreglajul presupune complementaritatea funcțiilor de comandă și control. Structurile operaționale ale reglării și autoreglajului cuprind următoarele elemente: a) mecanismul ce elaborează semnalele de autoreglaj în baza unei evaluări dintre actual și
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
lor, putem identifica: factori așa-zis organici (fizici, chimici, biologici, geografici), care au în vedere o mare varietate de circumstanțe - calitatea sănătății părinților și a copilului, condițiile de viață ale gravidei, alimentația, factorii climaterici etc.; factori socioculturali - se constituie din subsisteme care au o importanță deosebită în dezvoltarea copilului: mediul familial, mediul școlar, mediul profesional, colectivele de copii și condițiile economice și culturale generale. FACTORI ASOCIAȚI AI ÎNVĂȚĂRII - Ca fenomen psiho-comportamental, învățarea trebuie privită în unitate și dependență de elementele caracteristice
Dicționar de kinetoterapie by Constantin Albu, Alois Gherguț, Mihai C. Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1932_a_3257]
-
Aum, a fost sentimentul acela de anxietate care a persistat: „Problemele fundamenale, care au apărut în urma atacului, nu au fost rezolvate!“ Cei care se situează în afara sistemului principal al societății japoneze (în special tinerii) nu își găsesc refugiu într-un subsistem eficient sau într-o rețea sigură. Lucrul acesta nu s-a schimbat după atac. Atâta timp cât în societatea noastră va exista această gravă scăpare, ce poate fi asemănată cu o gaură neagră, chiar dacă vom distruge grupul cultului Aum, alte grupări cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2279_a_3604]
-
a) o primă parte se referă la modalitatea și la capacitatea propriului sistem de a implementa informații în mediul exterior și de a recepta informații de la acesta; b) a doua parte se referă la diferite modalități de percepție ale tuturor subsistemelor mediului exterior, pre-cum și la toate modalitățile de a comunica ale acestor subsisteme. În ceea ce privește prima parte, se observă că analiza se focalizează pe capacitățile propriului sistem, acesta dezvoltînd, în timp, o manieră proprie de abordare a diferitelor problematici, ce cuprinde
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
de a implementa informații în mediul exterior și de a recepta informații de la acesta; b) a doua parte se referă la diferite modalități de percepție ale tuturor subsistemelor mediului exterior, pre-cum și la toate modalitățile de a comunica ale acestor subsisteme. În ceea ce privește prima parte, se observă că analiza se focalizează pe capacitățile propriului sistem, acesta dezvoltînd, în timp, o manieră proprie de abordare a diferitelor problematici, ce cuprinde atît promovarea propriilor interese, cît și analiza informațiilor referitoare la interesele altor sisteme
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
mediului exterior. Există și tehnici de a implementa anumite opinii ale propriului sistem în întreg mediul exterior, văzut ca un tot unitar, ca ceva difuz și în același timp foarte mare, caz în care nu ne focalizăm pe nici unul dintre subsistemele mediului exterior. În asemenea situații, ceea ce emană propriul sistem trebuie să fie ceva foarte distinctiv "greu" pentru propriul sistem. Aceste nuanțe distinctive sînt, în general, trenduri majore de fond ale sistemului propriu. În ceea ce privește a doua parte, ea se referă, practic
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
parte, ea se referă, practic, la celelalte sisteme ale mediului înconjurător sau chiar la tot mediul înconjurător în ansamblul său și la modalitățile acestora de a acționa asupra pro-priului sistem. Este foarte important de analizat maniera de acțiune a fiecărui subsistem în parte pentru că, empatizînd cu aceasta, propriul sistem își mulează propriile acțiuni pe matricea acestei maniere. Consilierul PR va avea, în acest caz, datoria de a menține un echilibru între maniera proprie și manierele celorlalte sisteme cu care sistemul său
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
faze sau etape intermediare, în drumul spre atingerea țelului propus. 3. Țelurile trebuie să fie la îndemîna tuturor vîrfurilor sistemului sau, altfel spus, la ele trebuie să aibă acces cît mai ușor aceste vîrfuri. Acest criteriu ușurează convergența acțiunilor tuturor subsistemelor componente ale sistemului, ca tot unitar, convergență care are un efect benefic pentru atingerea țelurilor propuse. 4. Țelurile trebuie astfel create și formulate, încît ele să poată fi măsurate în orice moment, în orice fază. Acest criteriu al măsurării dă
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
gradul de aplicabilitate al strategiei și nu o anumită stare a sistemului. Datorită controalelor, pe parcursul derulării acțiunii planificate, consilierul PR poate identifica anumite sectoare mai slabe, putînd interveni pentru redresarea acestora, sau poate să acționeze flexibil, redimensionîndu-și strategia în funcție de aceste subsisteme care merg mai puțin bine. Orice flexibilitate trebuie să meargă doar pînă la un anumit punct, sub care consilierul PR nu are voie să coboare și, de aceea, se recomandă redimensionarea doar între anumite cote. Dacă flexibilitatea e prea mare
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
direcțiile, contribuind la crearea unei unități între membrii sistemului. Această funcție se poate extrapola și la nivelul diferitelor sectoare ale sistemului, iar circulația informației, prin intermediul ziarului sistemului, de la un sector la altul și invers, contribuie la consolidarea legăturilor între diferitele subsisteme ale sistemului și, prin aceasta, la crearea unei unități în cadrul totului unitar, aspect deosebit de important în promovarea unei imagini pozitive a sistemului. Ziarul sistemului are și un rol de infotainment, și anume trebuie să promoveze informații care să-i relaxeze
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
punți de legătură, prin intermediul cărora membrii sistemului ajung să se cu-noască mai bine. Instrumentele cu care se realizează aceste punți, prin intermediul ziarului sistemului, sînt următoarele: diferite rapoarte și descrieri ale activității membrilor sistemului, din diferite sectoare ale acestuia; portrete ale subsistemelor sau membrilor acestora; prezentarea conducerii sistemului și umanizarea membrilor acestuia, prin apropierea de subalterni; știri despre diferitele evenimente din interiorul sistemului sau evenimente din exterior care pot avea o legătură cu propriul sistem; rubrică cu cei care au trecut în
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
cu scopul de a crea lobby dar, în aceste cazuri, ele trebuie să aibă un caracter mai mult privat. 4. Manifestări sub forma unei prezentări: Prezentările au rolul de a implementa, la nivelul mentalului colectiv al sistemului, diferite in-formații despre: subsisteme; noi direcții de dezvoltare a sistemului; noi produse; realizări de orice fel etc. Și în cazul acestor manifestări de prezentare, după discursurile celor care prezintă sau explică o anumită pro-blemă se recomandă discuții libere, unde oricare dintre membrii prezenți să
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
comunicarea intrasistemică un rol foarte important îl are promovarea și menținerea unei imagini pozitive a sistemului îl are comunicarea intersistemică, sau cea cu mediul exterior în ansamblul său. Mediul exterior, în mod normal, va fi împărțit în diferite sisteme sau subsisteme, în funcție de apropierea sau depărtarea de propriul sistem. Prin apropiere se înțelege și distanța efectivă, dar și sfera de cointeresare a celorlalte sisteme. Fiecare sistem, în această idee, va fi preocupat de sistemele cele mai apropiate lui, sau de sistemele cu
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
imaginii sistemului. Corporate culture. Conceptul de "corporate culture" cuprinde o parte imaterială constituită din norme, valori, atitudini, dorințe, idei etc., care stă la baza creării părții materiale și anume produse și servicii ale sistemului. Cultura instituțională se realizează prin două subsisteme: primul cuprinzînd tradiții, mituri și ritualuri, iar cel de-al doilea cuprinzînd o ierarhie, împreună cu un set de reguli formale. Tradiția, miturile și ritualurile sînt folosite de consilierul PR al sistemului cu un scop major, și anume acela de a
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
la întărirea ideii de "Noi". Simțămîntul de "Noi" oferă unitate și putere sistemului. Există o serie întreagă de acțiuni și tipuri de întruniri pe care le-am descris în această carte, care contribuie semnificativ la crearea ideii de "Noi". În ceea ce privește subsistemul formal și rolul său în formarea culturii sistemice, putem spune că acesta oferă organizare și funcționare sistemului. Nici un sistem nu poate promova o cultură proprie, necesară creării unei imagini pozitive, fără a funcționa. Subsistemul formal va crea în jurul său o
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
la crearea ideii de "Noi". În ceea ce privește subsistemul formal și rolul său în formarea culturii sistemice, putem spune că acesta oferă organizare și funcționare sistemului. Nici un sistem nu poate promova o cultură proprie, necesară creării unei imagini pozitive, fără a funcționa. Subsistemul formal va crea în jurul său o serie întreagă de subsisteme informale, în care relațiile interpersonale se vor desfășura în baza unor parametri informali, cum ar fi: încrederea reciprocă, toleranța, respectarea personalității, socializare etc. Toate aceste elemente contribuie la crearea unei
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
său în formarea culturii sistemice, putem spune că acesta oferă organizare și funcționare sistemului. Nici un sistem nu poate promova o cultură proprie, necesară creării unei imagini pozitive, fără a funcționa. Subsistemul formal va crea în jurul său o serie întreagă de subsisteme informale, în care relațiile interpersonale se vor desfășura în baza unor parametri informali, cum ar fi: încrederea reciprocă, toleranța, respectarea personalității, socializare etc. Toate aceste elemente contribuie la crearea unei culturi intrainstituționale care, în mod voit sau involuntar va fi
by Flaviu Călin Rus [Corola-publishinghouse/Science/1035_a_2543]
-
în familie și Naș în federație!). Procesele din activitate sportivă au ca obiect -analiza structurală a probelor sportive, -analiza evoluției probelor sportive, -analiza funcțională a probelor sportive, -analiza deviațională a culturii sportive. Societatea (sportivă, concretă) și personalitatea (sportivă, concretă) sunt subsisteme autonome ale acțiunii sociale. Societatea este un tip particular de sistem social (al acțiunii), iar personalitatea sportivă este o parte a mediului (environment-ului sportiv) său. Societatea sportivă și personalitatea au o anumită autonomie, relativă. Societatea sportivă controlează sistemul personalității sportive
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
se relevă cum același sens, aceeași valoare sau același aspect intern al culturii sportive, poate fi materializat în vehicule (purtători) de materiale diferite (relația între stimuli și dopping), în momente diverse. Sistemul social sportiv este un ansamblu ce cuprinde trei subsisteme: subsistemul organismului, suport (material) al comportamentului; subsistemul personalității și subsistemul cultural. Sistemul social sportiv, ca sistem al acțiunii îndeplinește patru funcții majore: a) de adaptare (a organismului); b) de integrare (a individului în mediul social); c) de realizare a scopului
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
relevă cum același sens, aceeași valoare sau același aspect intern al culturii sportive, poate fi materializat în vehicule (purtători) de materiale diferite (relația între stimuli și dopping), în momente diverse. Sistemul social sportiv este un ansamblu ce cuprinde trei subsisteme: subsistemul organismului, suport (material) al comportamentului; subsistemul personalității și subsistemul cultural. Sistemul social sportiv, ca sistem al acțiunii îndeplinește patru funcții majore: a) de adaptare (a organismului); b) de integrare (a individului în mediul social); c) de realizare a scopului (personalități
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
sau același aspect intern al culturii sportive, poate fi materializat în vehicule (purtători) de materiale diferite (relația între stimuli și dopping), în momente diverse. Sistemul social sportiv este un ansamblu ce cuprinde trei subsisteme: subsistemul organismului, suport (material) al comportamentului; subsistemul personalității și subsistemul cultural. Sistemul social sportiv, ca sistem al acțiunii îndeplinește patru funcții majore: a) de adaptare (a organismului); b) de integrare (a individului în mediul social); c) de realizare a scopului (personalități umane conștiente de valoarea fizică și
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
intern al culturii sportive, poate fi materializat în vehicule (purtători) de materiale diferite (relația între stimuli și dopping), în momente diverse. Sistemul social sportiv este un ansamblu ce cuprinde trei subsisteme: subsistemul organismului, suport (material) al comportamentului; subsistemul personalității și subsistemul cultural. Sistemul social sportiv, ca sistem al acțiunii îndeplinește patru funcții majore: a) de adaptare (a organismului); b) de integrare (a individului în mediul social); c) de realizare a scopului (personalități umane conștiente de valoarea fizică și psihică); d) de
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
contemporană: răstimpul de patru ani, pace, răsplată), dar în același timp, structura sistemului sportiv trebuie să se adapteze atunci când circumstanțele o cer (deosebirea din Olimpiada Grecească și Olimpiada contemporană). Menținerea integrității și menținerea funcționalității sistemului sportiv se poate realiza prin intermediul subsistemelor sportive, acestea fiind realizate: fie de indivizi singuri, fie de diade (exemplu antrenor-sportiv, soț-soție), fie de grupuri sociale; cu mai importante subsisteme sportive: subsistemul vârstei (juniori/seniori), subsistemul sexului (masculin/feminin), subsistemul paternal și subsistemul fratriilor. Sistemul sportiv dispune în
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
deosebirea din Olimpiada Grecească și Olimpiada contemporană). Menținerea integrității și menținerea funcționalității sistemului sportiv se poate realiza prin intermediul subsistemelor sportive, acestea fiind realizate: fie de indivizi singuri, fie de diade (exemplu antrenor-sportiv, soț-soție), fie de grupuri sociale; cu mai importante subsisteme sportive: subsistemul vârstei (juniori/seniori), subsistemul sexului (masculin/feminin), subsistemul paternal și subsistemul fratriilor. Sistemul sportiv dispune în spațiu de un echilibru sistemic în relație cu publicul: un spațiu de joc/arenă; un spațiu de participare la spectacolul sportiv/gradene
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]
-
Olimpiada Grecească și Olimpiada contemporană). Menținerea integrității și menținerea funcționalității sistemului sportiv se poate realiza prin intermediul subsistemelor sportive, acestea fiind realizate: fie de indivizi singuri, fie de diade (exemplu antrenor-sportiv, soț-soție), fie de grupuri sociale; cu mai importante subsisteme sportive: subsistemul vârstei (juniori/seniori), subsistemul sexului (masculin/feminin), subsistemul paternal și subsistemul fratriilor. Sistemul sportiv dispune în spațiu de un echilibru sistemic în relație cu publicul: un spațiu de joc/arenă; un spațiu de participare la spectacolul sportiv/gradene; un spațiu
DIALOG ÎNTRE SPORT ŞI SOCIETATE by Mihai Radu IACOB, Ioan IACOB () [Corola-publishinghouse/Science/100989_a_102281]