1,129 matches
-
o casă ciudată, cu verandă de sticlă. Am sunat cam stânjenite, căci cunoșteam prea bine obiceiurile maică-sii. Dar de data asta femeia aceea făcută numai din curbe era îmbrăcată relativ decent, într-un capot lucios, albăstrui, ornat cu flori sucite de crizantemă. Era de fapt un kimono, dar pe atunci nu cunoșteam cuvântul. Ne primi fără o vorbă pe toate în holul larg, cu plăci de gresie pe jos și cu un soi de tablouri din tablă și sârmă neagră
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
sticlă, ceva ce semăna a bujie. Vedeam un șir de cosași cu cămășile mototolite, transpirate, înaintînd cu pași mari în arie și scînteindu-și coasele în soare. Unul era gol până la brâu și am văzut pe omoplatul lui roșu, cu fire sucite de păr, un neg monstruos. Vedeam vapoare încremenite pe mări de smarald, lăsând în urmă, la fel de încremenită, dunga alburie a siajului. Pe bocaportul unuia, doi marinari își cârpeau ciorapii de bumbac. Vedeam iepuri polari lăsîndu-și măslinele pe zăpada poroasă și
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
și dulce, insuportabilă. Mă învîrteam atunci prin grădina pustie, rupeam cîte-o roșie și mușcam din ea sau îmbrățișam trunchiul cireșului amar, gîndindu-mă la Ester. Mergeam pe poteca îngustă dintre straturile de legume, ajungeam la camion și suiam în cabina încinsă. Suceam de volan, apăsam pe frâne și deodată îmi dădeau lacrimile. Coboram și mi-o puneam pe Gigi după gât și mergeam așa cu ea până în fundul curții, lângă gardul putred, înecat în bălării. Intram din nou în casă, la răcoare
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
triumf. Liliecii, derutați, nu mai nimereau să iasă mai repede, se încrucișau între ei, treceau prin fumul negru care se ridica spre tavan, se pârleau la flăcările vesele. Câțiva căzuseră pe podea și se târau pe aripi, chițcăind sfâșietor și sucind cu o ciudată repeziciune din capetele miniaturale. Dispăreau prin întunericul des din colțuri. Focul ne încălzea și ne îmbăta, stăteam și-l priveam ca hipnotizate. Ne ardea pleoapele și obrajii. Ne amețea cu mirosul de lemn și de fum. Lumea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
reverență și-apoi pufniră în râs. De la foișor până la magazie era destul loc bătătorit ca să ne putem juca în voie. Acum era acum. În câteva minute trebuia să născocesc un joc interesant. Toată răspunderea zilei acesteia îmi revenea mie. Îmi suceam și-mi răsuceam inelul pe deget. Ce-aș fi putut să fac cu el? Nu-mi venea în minte nimic. Am încercat să privesc prin el, cum făcuse Carmina cu perla, dar nu ieși nimic din asta. În slava cerului
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
altceva. Rupea ața cu dinții și mai mușca din pâine. M-am culcat, ghemuită în așternut, cu scoica minunat de dulce la pipăit sub pernă. Ardeam toată, în capul meu era un vârtej, simțurile mi se întorseseră înăuntru. M-am sucit și m-am răsucit, înfășurîndu-mă în cearceafuri, până am căzut într-o stare de delir întunecat, de somn cu fragmente de vise, mai mult vorbite decât văzute. Eram vorbită de cineva din afara mea, existam numai atâta timp cât acel cineva își rostea
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
specii de pești, printre care și fioroșii rechini și pisici de mare. În altă zonă focile, morsele și alte creaturi marine înoată lent, sau stau pe stânci și printre bolovani și te privesc, fie interesate, fie indiferente. Dragonul care te sucește și răsucește la 360 de grade, cu viteză amețitoare, văzut noaptea, pe un traseu de sute de metri Ca o curiozitate, în „Acvariul Sturionilor” se află o specie rară de sturioni fragili și alte specii de pești din fluviul Yang-tze
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
Dincuță era cu zece ani mai mare și-i ziceam Moșu. Avea un cuțit făcut de țigan. Tăia ca briciul. “Vițelu’ ne demască!” I-am pus mâna stângă după gât, mâna dreaptă i-am băgat-o în nări, i-am sucit capul și l-am tras. “Moșule, taie-i beregata! Ai grijă să nu mă tai și pe mine. L-am ținut strâns că n-a mai mișcat bietul vițel. I-a plăcut comandirului Arsenescu. A tăiat capul și picioarele de la
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Titi, mă ierți că te-ntrerup, parcă s-a răcorit, nu vrei să pun o haină pe tine? Nu vreau să răcești! Sau: - Am să-ți cumpăr mâine alt guler. Văd eu cum te strânge. Ai să capeți tic, tot sucind capul. Aglae se informă amănunțit asupra familiei ei, punîndu-i chestiuni pe față, judecătorește: "Trăiesc părinții, cu ce se ocupă, frații unde-și au serviciul, ce școală a urmat, are ce-i trebuie în casă?" etc. Ana răspunse la toate simplu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
a Georgetei, care se ținea numai de o vanitate de fată cu viață neregulată, se spulberă. Georgeta începu să râdă cu lacrimi. - Felix, zise ea, orice om are un gărgăune. Eu, Georgeta,fată cu libertate de gândire și capabilă să sucesc capul la trei generali deodată, măritată cu un desenator? Dar e absurd. Felix, ești prietenul meu. Pe Stănică am să-l dau afară. Însă nu-l dădu, atât de nevinovat părea la față când intră pe ușă chiar în acea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de fabrici. Să dăm, ceara mă-si, un Eminescu. E tocmai ce-ți trebuie ție, un doctor. - Pe nevăzute nu pot să mă pronunț! zise cu comicăgravitate Lili. - Știi că-mi placi! Păi când l-oi vedea, pici jos. Ăla sucește mintea fetelor într-un minut (Stănică simți că se contrazice și atenuă), vreau să zic sucește fără să facă nimic, că e băiat serios. Primejdia e să nu vrea el, dar am încredere în gustul lui fin. Când te-o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
doctor. - Pe nevăzute nu pot să mă pronunț! zise cu comicăgravitate Lili. - Știi că-mi placi! Păi când l-oi vedea, pici jos. Ăla sucește mintea fetelor într-un minut (Stănică simți că se contrazice și atenuă), vreau să zic sucește fără să facă nimic, că e băiat serios. Primejdia e să nu vrea el, dar am încredere în gustul lui fin. Când te-o vedea, nu se poate să nu-i placi. Știi, băiatul ăsta e puțin sub conducerea mea
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu pălăria pe cap, Otilia în persoană își legăna moale mâinile pe deasupra claviaturii, îmbătată de sunete, subliniind câte o măsură cu pan, pan, pan. - Otilia! strigă aproape fără voie Felix. Sunetele muriră deodată, și taburetul, printr-o mișcare bruscă, se suci pe axă înfățișind-o pe Otilia stând turcește. - Felix! răspunse fata și sări în picioare. Tânărul se apropie exaltat de ea, și Otilia întinse brațele spre el. Când mâinile îi atinseră umerii, fata se opri puțin intimidată de timiditatea lui Felix
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
tine. Și iar bluze și rochii, moaruri, și ripsuri, și saten lucios, și voal-jorjet, și taioare de stofă englezească, bune, dinainte de război, și pardesie de camilhar, și pasmanterii, și danteluri - uite-așa maldăre de cârpe. Și ea pe toate le sucea, le răsucea, le-ntorcea, ce nu scotea din ele ! Haine lu Tudor, tocma pe măsură, cămăși de noapte, șorțuri de bucătărie, costume de baie ; într-o vreme, îi făcuse Ivonei și pantaloni : pantaloni peșior - așa le zicea p-atuncea. Tot
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
mai fac două parale ! Ce mai știu ei ce însemnează dragostea ? Și nici bărbații noștri nu au mai fost bărbați, cum erau cei de altădată ! Care știau să aprecieze femeia ! Dați dracului erau ! Știau cum s-o-ntoarcă, s-o sucească, s-o amețească, s o... Ha-ha-ha, ce hazlie ești, madam Delcă ! Mai vino și pe la mine când ai vreme ! Mai stăm de vorbă ca acum, mai... Și de ce spui că a pus Ivona fotografia aici ? — Păi io știu ! A dat
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
la zdup, că ți-am crăpat capul, voi lucra la suprafață, mai bine adică. Ce zici, te astîmperi și-ți vezi de treabă, să nu pierdem ziua aici, sau mătur un pic pe jos cu tine? Probabil că i-a sucit mîna cam tare, altfel nu se explică icnetul de durere al femeii. Întreaga suflare a amuțit. Minerul i-a dat un genunchi în spate, trimițînd-o cu fruntea în perete. Apoi s-a repezit, a prins-o de braț și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
jos: ușa, vizorul. Imită glasul afectat al unui poponar: — E deschis. În cameră se strecură un băiat drăguț. Jack exclamă: — Căcat! Era Timmy Valburn, alias Moochie Mouse - „gagica“ lui Billy Dieterling. — Timmy, ce paștele mă-tii cauți aici? Valburn se suci moale pe o parte, unduindu-și șoldul, fără urmă de frică. — Bobby mi-e prieten. Nu consumă narcotice, dacă pentru asta ai venit. Și nu e puțin cam mult În afara jurisdicției tale? Jack Închise ușa: — Christine Bergeron, Daryl Bergeron, Sharon
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
de doar câțiva metri pătrați, și că de jur-împrejur e vidul pur, prăpastia absolută. Ești condamnat la neclintire. 6) În sfârșit, lupta cu un câine fioros. El sare, îl prinzi din aer de cap și cu o mișcare scurtă îi sucești gâtul. Lucrul pare nespus de simplu și lupta se încheie întotdeauna așa: el zace, mort, la picioarele tale. Toate visele acestea sânt repet, recurente: le visezi de mai multe ori într-o viață, cu o frecvență mai mare într-o
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
buric răii de vrăjitori excomunicîndu-i din Haiti și risipîndu-i peste Lima și ei. imorali cum erau, ca niște diavoli Împielițați, Începură să-i tulbure pe bărbați, Îi făcură să se foiască neliniștiți pe scaune, să asude, silindu-i să-și sucească gîturile pentru a urmări tremurul nebunesc al dansatoarei din buric, care parcă nu se mai putea opri, luînd-o Înaintea bateristului și mîinile lui care biciuiau tobele. În bătaia lor dezlănțuită pătrunseseră În taina Întunecoasă a vieții nocturne și acum? subțiri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
ieri? Redescoperiți magia. În mintea ei prindea contur o imagine: ea gâfâia de dorință, cu pântecele umflat de plăcere, cu spatele întins pe nisip... Nisip? Nu, stai așa puțin, ăla nu era Dylan, ăla era Jean-Pierre, francezul seducător care-i sucise mințile și cu care își pierduse virginitatea. Doamne, oftă ea, fusese genial. Avea optsprezece ani și lucra într-un hotel pe Riviera Franceză, iar el era cel mai sexy bărbat pe care pusese ochii în viața ei. Ea avea standarde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
Molly încă o înghețată, aceasta a început tămbălăul. Se purta de parcă avea o criză epileptică, rostogolindu-se pe podea, dându-se cu capul de plăcile de marmură, scâncind și urlând. Clodagh a încercat să o ridice, dar Molly s-a sucit ca o caracatiță. —Te urăsc! a urlat ea. Deși era rușinată, s-a forțat să vorbească pe un ton calm, spunându-i lui Molly că o a doua înghețată îi va da o durere de stomac și promițându-i că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2243_a_3568]
-
să torn un documentar despre regiunea Haute-Provence pe peliculă de 16 mm. Trebuia să fac un film și nu să mă Învîrt În jurul unei fete, acesta a fost pentru mine adevăratul to be or not to be. O adolescentă Îmi sucea mințile În timp ce eu mă răsuceam În jurul rotondei de la Simiane, care n-a ajuns să joace În viața mea rolul Capelei Sixtine În viața părinților mei. În vreme ce filmam rotonda aia misterioasă, Îmi spuneam că eu nu văzusem niciodată, nu dezmierdasem niciodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
apariții. Locvacitatea lui se reduse la un geamăt Înăbușit. Între timp, cei doi bătăuși, despre care am presupus că nu erau altceva decît doi agenți din Brigada Criminală, ne Înșfăcaseră de ceafă și de Încheietura mîinii drepte, gata să ne sucească brațul la cea mai mică Încercare de a ne mișca. Cum văd, după fața surprinsă pe care o faci, credeai că ți-am pierdut urma de mult, nu? Doar n-ai crezut, presupun, că un căcat uscat ca tine avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2276_a_3601]
-
fii căsătorit? Dacă ar fi căsătoriți probabil că s-ar urî. — Probabil. Dar cum e omul? Ce fel de tip este? L-ai cunoscut? Duncan uitase felul ăsta de-a fi al lui Fraser, cînd prindea un subiect și-l sucea și-l Învîrtea doar din plăcerea de a-l diseca. Răspunse mai fără tragere de inimă. — E un fel de comis voiajor, asta-i tot ce știu. Îi aduce conserve de carne. Tone, tot timpul. Nu le poate lua acasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
tot mai acut. Suspiciunea că ar putea face ceva rău, bine umezită în aburii de alcool, i se conturează tot mai clar în minte. Treptat, în timp ce se face tot mai cald, Privett-Clampe îl convinge pe Clive să nu se mai sucească atât și să citească mai mult, cu voce tare. Spre uimirea sa, după o viață fără lectură, maiorul se trezește aplecându-se acum asupra cuvântul scris. Desigur, el n-are nici o treabă cu nonsensurile sforăitoare și anoste (Tolstoi cât cuprinde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]