3,677 matches
-
și darul de a nu avea caracter, lucru de altfel absolut necesar pentru a reuși în minunatele vremuri în care avem norocul să trăim. Despre toate astea într-o altă carte, căci nu le pot spune pe toate dintr-o suflare. Acum voi povesti numai despre oamenii care au luminat mai tare sau doar fugar cerul printre stelele căruia mi-a fost dat să mă plimb. PAGINĂ NOUĂ MIHAI BERECHET ― Auzi, îmi spune Berechet după ce așază tablaua cu dulceață pe masă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
este și ea, mă informează, cred teribil în stele, așijderea, nimic nu este întâmplător în lume, asta i-a pus capac. ― Adică? vrea să afle și îi explic: ― Am fost în urmă cu ceva ani... și îi turui dintr-o suflare tărășenia de la Operă unde - aici improvizez puternic - Brook m-a remarcat și mi-a spus că dacă ne este dat să ne revedem, s-ar putea să fie undeva pe malurile unei ape mari și murdare. ― Și? ― Păi Sena? ― Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
-o cineva după o vizită la spital la o persoană despre care știe că n-are nici o șansă de supraviețuire. Aveam poftă de o bere. Trebuia să dau și un telefon. Am intrat Într-o cafenea. Am băut dintr-o suflare jumătate din lichidul pe care mi-l comandasem, Înainte de a mă apuca să reflectez la ce anume Îl deosebea pe Porcușor de acea femeie cu care vorbisem la telefon. Porcușor nu era limpede de Înțeles, totul la persoana sa contrasta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
de la picioare i s-ar fi răsucit cuprinse de convulsii. — Ai văzut ce față ai? Nu prea pari să te simți bine. Eram pe punctul să-i spun tot, dar m-am stăpânit și am dat pe gât dintr-o suflare cele două Înghițituri de Tio Pepe rămase. — Ce părere ai dacă am merge la un restaurant unguresc? După ce am vorbit cu tine la telefon, am căutat un restaurant bun Într-o revistă, am sunat și am făcut rezervări. De la hotel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
eu clătinând din cap. — Miyashita! Nu cumva te-ai lăsat păcălit? — Hm, n-ar fi exclus, am mărturisit eu, cu o față pe care se putea citi o expresie de dezamăgire amestecată cu ușurare. Am dat pe gât dintr-o suflare paharul meu de bourbon cu gheață. Dar dacă nu cumva drogul nu-și făcea efectul asupra oamenilor obișnuiți, serioși, ca noi, sau dacă doza era insuficientă? Îmi treceau diverse gânduri prin cap, când Akemi mă Întrebă fluturându-și genele: — Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
mi-a zis. Mi-am apropiat și eu buzele, rugându-mă ca Maestrul să fie mereu plin de vigoare. După excursia aceea nu am mai vazut-o niciodată pe Keiko. Reiko termină de vorbit și dădu pe gât dintr-o suflare cocktailul puternic pe bază de vodcă, ca și cum ar fi Înghițit niște medicamente cu apă. În bar mai veniseră Încă două cupluri. O pereche de bătrâni care de-abia Înaintau, milimetru cu milimetru, sprijinindu-se unul de umărul celuilalt, și doi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
descoperi care este micul lor joc urât. Mașina parcată în fața noastră este condusă de unul dintre oamenii mei. Îl cheamă Korsch și el o să te ducă acasă. Ea dădu din cap: — Te rog să ai grijă, Bernie, zise ea fără suflare, capul căzându-i în față pe piept. — Te simți bine, Hildegard? Ea bâjbâi după mânerul portierei: — Cred că o să mi se facă rău. Căzu într-o parte spre caldarâm, vomitând în rigolă și pe mânecă, în timp ce-și opri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
și colo, bărbați cu chipuri împietrite munceau cu concentrare scăzută pentru a controla această diaspora arboricolă, arzând crengile uscate căzute din frasini, stejari, ulmi, fagi, sicomori, arțari, castani, tei și sălcii plângătoare, fumul cenușiu, înțepător, atârnând în aer precum ultima suflare a sufletelor pierdute. Numai că întotdeauna mai erau și altele, și încă și mai multe, astfel că grămezile care ardeau păreau să nu scadă niciodată, și, în timp ce stăteam și priveam tăciunii strălucitori din flăcări și respiram gazul fierbinte al morții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Când tu îmi zâmbești, eu tresalt. Cuvântul ți-e armă-n războiul tăcerii, Iubirea își caută drum din străfund, Contraste se pierd în griu-nserării. Când tu mă privești, eu m-ascund. Dorul de tine mă-nghite vorace, Trăiește în mine suflarea de vânt, Dansul iubirii în zbor se preface. Când tu îmi vorbești, eu ... cânt. 14 ianuarie 2017 Referință Bibliografică: CÂND TU / Lăcrămioara Stoica : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2345, Anul VII, 02 iunie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017
CÂND TU de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2345 din 02 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364347_a_365676]
-
provincia canadiană Quebec este o „insula francofona într-un ocean anglofon” (nu știu cine s-a exprimat atât de plastic) tot așa, limba română este o insulă de latinitate într-un ocean slav. Deci, pe 31 august este sărbătoare mare pentru toată suflarea românească. În rezonanță cu țara noastră de origine, si noi, românii rătăciți prin lumea largă, vom sărbători ZIUA LIMBII ROMÂNE! La Montreal, mai multe organizații românești vor sărbători acest eveniment în câteva locuri, fiecare după priceperea să, cu cele mai
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
sfânt La ceas de mare legământ.Ne cheamă Sfinxul din Bucegi, Simbol de voievozi și regi Ce-aici românii i-au avut Din cel mai depărtat trecut! Pe munții românești urcați Sub semnul magic din Carpați, Pecete-adâncă, din bătrâni Peste suflarea de români. Pecetea limbii românești Rostind măiestrele povești Cu Sânziene, Feti Frumoși ... Sau cântece cu viers duios Țesut la poale de Carpați Și-oriunde Țara are frați În lumea largă răspândiți. Care prin verb, ca legământ Rostit în cântec și
LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 971 din 28 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364352_a_365681]
-
de stea, ce-mi stă ca mărturie. Mi-e dor de mine să mă simt, cum mă simțeam cu tine, Topită într-un zâmbet frânt de-un suspin ce-ți aparține. Obrazul tău lângă al meu, nimic nu le desparte, Suflarea-ți, palid alizeu, căldura mi-o împarte. Și trupul tău, aș vrea acum, să mi-l apropii încă, Cuvântul și dorința ta să fie-a mea poruncă. Mi-e dor de tot ce a fost ieri și poate-o să
TE SIMT de LĂCRĂMIOARA STOICA în ediţia nr. 2241 din 18 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/364370_a_365699]
-
de 5,2 metri ce a fost apoi amenajată, la terminarea lucrărilor, ca golire de fund. Pregătirea terenului de fundație a constat dintr-un tratament de suprafață și unul de adâncime. Cel de suprafață a constat în curățirea, spălarea și suflarea cu aer a rocii și în plombarea fisurilor. Cel de adâncime a constat în injectări de legătură și consolidare. Și acum, să-ți răspund la întrebare. Structura barajului în arc, cu dublă curbură, a fost proiectată cu intenția de a
GREAUA MOŞTENIRE , HIDROCENTRALA DE PE ARGEŞ DE ION C.HIRU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 379 din 14 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361306_a_362635]
-
Își propunea nu „expuneri” care să ia fața, ci dialoguri de lucru cu oamenii, pentru a lua pulsul și a fi la curent...cel puțin asta era indicația sosită de la vârful vârfurilor! „Tiraja” vorbe, perorând „prețiozități” fără a slăbi deloc suflarea convingătoare a inflexiunii verbului din propoziții, dar cel mai des din fraze pompoase fără cap și fără coadă, era tare certat cu logica în ultimul timp (semn clar al derutei și lipsei de inspirație ideologică!?) pentru o minte pe fază
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
plec la plimbare să o evit. Traversez la pas părculețul, reperez locul în care acel bărbat de vârsta mea își dăduse sufletul. Mă opresc pe o bancă din apropiere. Din eter, cu ochii minții, revizualizez chipul acelui om, spasmele, ultima suflare... -Și dumneata te-ai lăsat de fumat?!...mă abordează și mă surprinde bărbatul care se așează lângă mine. Îl privesc direct, sunt contrariat, nu știam să fi fost urmărit...Îmi pare cunoscut, nu știu de unde să-l iau. Ei lasă
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
iasă din piept. -Haide!...și o văd prin perdeaua de lumină, goală și strălucitoare, îmi face semn cu o mână, cu cealaltă își descoperă chipul, trecând prin păr degetele superb șlefuite, haide să mergem, este timpul... îmi șoptește surâzând. Cu suflarea tăiată mă ridic, îmi impun calm, mă clintesc, tremur din toate fibrele, pășesc sfios, mă apropii de ecranul de lumină, ființa se retrage, abia o întrezăresc, o urmez, trec prin lumina albastră, mă privesc o fracțiune de secundă, sunt gol
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361431_a_362760]
-
organizate de primăria locală, cum era și cea numită „Fiii Satului”, atunci când toți cei împrăștiați prin toată țara reveneau în sat cu acest prilej. Formația era îmbrăcată în costum național și cânta pe scena căminului cultural din sat, pentru toată suflarea satului. Îi plăceau fetei aplauzele pe care le primea de la public. Se simțea deosebită, importantă și interesantă. Ana a început să învețe câte ceva despre viață mai ales de la sora mai mare, de la Eleonora. Când aceasta o lua cu ea la
ROMAN CAP. V de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363770_a_365099]
-
chip teoriile virtualiștilor dar, mai ales, lenea lor notorie. - Uf! De ce nu mai am eu anii tinereții, precum și voința de luptător de atunci! ... Ce vremuri!... Călătoream în toate direcțiile, asumându-mi expedițiile cele mai dificile ... Eram tânăr și chipeș, toată suflarea Pământului mă respecta!... Într-o temerară expediție am salvat de la pieire o civilizație de pe o planetă îndepărtată, ai cărei locuitori nu mai știau să-și regleze atmosfera planetei!... Ehei, câte isprăvi din astea am făcut la viața mea!... Și ei
POVESTIRE SF de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1104 din 08 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363816_a_365145]
-
și, chiar când tema lirică are “glas de romanță “, o anumită tandrețe a tonului aureolează discursul, îmblânzindu-I suflul romantic:” O noapte cu stele, pe grinduri și ape/ Renaște tăcerea, iar luna încape/ În somnul cu vise din iarna croită/ Suflării tăioase de stepă, ursită ... “(Noiembrie în Deltă ). Semnul cel mai limpede că mai presus de obiectul confesiunii stau conștiința acesteia, reflexul retoric al mărturisirii, poetica amintirii este faptul că rememorarea, cel mai adesea, chiar prin asumarea convenției: “Băncile “sufletului se-
DORUL CA SENTIMENT AL ADUCERILOR AMINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 906 din 24 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364022_a_365351]
-
balsam al inimii. Nu-i noapte tot timpul există și zi, Eclipsă de Lună pe cerul senin, foșnet de lacrimi prinse pe frunze, săgeată alb-albastră prinsă-n Gemeni. Nu-i capăt de țară există hotar, Tradiție din neam în neam, Suflare de viață pe pământ, Apostoli ce cântă-n Corul Sfânt, Tablă de sah în alb și negru. Referință Bibliografică: Toamna... / Cristina Mariana Bălășoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2097, Anul VI, 27 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016
TOAMNA... de CRISTINA MARIANA BĂLĂȘOIU în ediţia nr. 2097 din 27 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362799_a_364128]
-
paște timpul, iarna o face fulg de nea și mai rămâne-n urmă o lacrimă, apoi trec norii ca și anii, nu vom mai fi nici noi, dar în adâncul firii trăiește-o lumânare ascunsă-ntr-o firidă, nestinsă de suflare, sub raza tremurată citesc în mine, scriu, „De ce-nțelegem rostul iubirii prea tîrziu?”. Ai ochi de fecioară frumoasă, iubito, cu părul șaten, lăsat pe umerii netezi ca zarea-n ținutul Goshen. Zâmbești ca un prunc înaintea descătușării din vis, zadarnic
INIMA RECE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1155 din 28 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362825_a_364154]
-
Dumnezeu pentru lucrarea împlinită în cei 90 de ani de viață dăruiți celui care, în ultimii 70 de ani a slujit cu credincioșie Evangheliei Domnului Isus Hristos. Gheorghe Petrușan, care este cetățean român și cetățean american, a mulțumit Creatorului divin pentru suflarea de viață și puterea credinței împlinită în cei 90 de ani de călătorie pe pământ dar a subliniat că, pentru el, „adevărata cetățenie pentru care am slujit Biserica, clipă de clipă, este cetățenia cerească a Împărăției lui Dumnezeu”. „Ghiță Petrușan
„VETERAN” NONAGENAR PE FRONTUL EVANGHELIEI de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362845_a_364174]
-
Cerasela Jerlăianu Publicat în: Ediția nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 Toate Articolele Autorului Mai strigă-mă o clipă Mă voi întoarce astăzi să sparg în felinare A lacrimii secundă din focul unui vis Să pot lăsa iubirii o ultimă suflare Să înflorească-n toamna cu muguri de cais. Că iată-n corbi stau aștri ca lacrimile sorții, Ca un torent de nouri scăldați în ape vechi, Și scuturând din aripi cer steaua stins-a morții Lăsând țipete oarbe de stele
MAI STRIGĂ-MĂ O CLIPĂ de MANUELA CERASELA JERLĂIANU în ediţia nr. 2202 din 10 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362898_a_364227]
-
gust din copilărie. În prima noapte nu puteam să dorm din cauza gemetelor pe care le scoteau ramurile prea încărcate de povară fructelor, dar mai ales din cauza zgomotelor dese pe care le făceau merele când loveau tablă, la cea mai mica suflare de vânt. Părinții ne duceau acolo în toiul verii și ne lăsau până în septembrie, cănd începea școală. Aduceau de-ale gurii, dar, odată terminate proviziile, masa se simplifica. În timp ce bunica și mătușa erau plecate la câmp ziua întreaga, mâncarea noastră
DIN CARTEA RAIUL IN CARE AM FOST de DORINA STOICA în ediţia nr. 1067 din 02 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362925_a_364254]
-
și vreau să mă îmbăt pentru ultima dată, vreau să mă fac mangă, mamă dragă, muică țară, că, dacă rămân treaz și de revelion, uit să mai plec; mai stau să-l ascult pe pleșuvul ăla cum își dă ultima suflare, să-l aud cum ne urează nouă să trăim bine, crăpa-i-ar neamu'! că nu-l mai satură dracu de avere și de preamărire! o să plec, măicuță, să nu fii supărată, ori cu mine, ori fără mine, tot un
SĂ NU-ŢI PARĂ RĂU... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363305_a_364634]