6,080 matches
-
și în mișei,/ Și în două temniți large cu de-a sila să-i aduni,/ Să dai foc la pușcărie și la casa de nebuni! ” Victor Hugo în „Legende de Siecles”, redă felul în care Vlad Țepeș a întâmpinat armata sultanului Mahomed al II-lea venită să cucerească Țara Românească. Înaintând spre Târgoviște, oștenii armatei turcești au fost îngroziți de priveliștea oferită de Țepeș: case arse, câmpii pârjolite, fântâni cu apă otrăvită și o imensă pădure de cadavre. Îngroziți de mirosul
CAROLINA BALLET de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 328 din 24 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358964_a_360293]
-
Acasa > Orizont > Selectii > PLUGUȘORUL LUI C. TĂNASE Autor: Jianu Liviu Publicat în: Ediția nr. 343 din 09 decembrie 2011 Toate Articolele Autorului PLUGUȘORUL LUI C. TĂNASE Aho, aho, sultani și bei, Harem de Iude, nu femei, Eu vă urez, în Noul an, Nu sinecură, nici ciolan, Nici expediții la Bruxelles, La Washington, sau Seychelles, Ci-n lagărul de libertate, La cap, un pic de sănătate! Mâncați în loc de porc flambat
PLUGUŞORUL LUI C. TĂNASE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359554_a_360883]
-
splendide amante, Să îl studiați, asceți, pe Dante, În loc de chef la Cireșica, Să vă umflați, cu post, burtica, În loc de sinecuri-minune, Să faceți zilnic fapte bune, Și-n loc de case peste case, Să-l pomeniți pe C. Tănase! Aho, aho, sultani și bei, Nu mai mâncați atâția miei, Că se plătea cu leafă mică, Și mitraliatul Pingelică, Doar voi, când țara e datoare, Vă faceți leafa tot mai mare! Cum merge-un pensionar cu dricu, Cum se mai naște-un ăla
PLUGUŞORUL LUI C. TĂNASE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359554_a_360883]
-
Cum se mai naște-un ăla micu, Cum vă mai puneți la salar, Fanarul tot, în buzunar! Deștepti de proști, proști de deștepți, Nedrepți de drepți, drepți de nedrepți, Voi ați ajuns de pe pământ, În Raiul fără de cuvânt, Voi, toți, sultani și bei, în Rai, Și un popor, fără mălai - Aho, aho, sultani și bei, Harem de Iude, nu femei, Aleși să mintă doar, în cor, Nu pentru neam, ci punga lor, Aleși să scoată tot dator Și plugușorul din popor
PLUGUŞORUL LUI C. TĂNASE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359554_a_360883]
-
salar, Fanarul tot, în buzunar! Deștepti de proști, proști de deștepți, Nedrepți de drepți, drepți de nedrepți, Voi ați ajuns de pe pământ, În Raiul fără de cuvânt, Voi, toți, sultani și bei, în Rai, Și un popor, fără mălai - Aho, aho, sultani și bei, Harem de Iude, nu femei, Aleși să mintă doar, în cor, Nu pentru neam, ci punga lor, Aleși să scoată tot dator Și plugușorul din popor! Mai ziceți măi, pe românește, Nu englezit - cum se trăiește: Cum tot
PLUGUŞORUL LUI C. TĂNASE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359554_a_360883]
-
nici loc de muncă! Păi la așa paranghelie, Ce să mai faci tu, Românie? Când te-aliniază-n UE, NATO, Dator ți-l scoate și pe tato, Îți ia resursele, de tot, Te scoate hoț, și idiot, Și patrioții rămân ei, Ciocoi, sultani, emiri și bei! Aho, aho, și-aș mai ura, Să vă mănânce dragostea, Și ca să vă schimbați și traiul, Să vă mănânce, Iude, Raiul! Și v-am urat cele frumoase, La toți cu țara ... . C. TĂNASE! 9 decembrie 2011 Referință
PLUGUŞORUL LUI C. TĂNASE de JIANU LIVIU în ediţia nr. 343 din 09 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359554_a_360883]
-
scurt timp apare în documente ale vremii, exilat, nu se știe din ce motive, în insula Rodos și făcând negoț cu pietre prețioase. Pe la sfârșitul lui 1571 și începutul lui 1572, împrejurările îi devin favorabile, iar viitorul domn capătă sprijinul sultanului pentru accederea la domnie Moldovei. Intrarea sa în Moldova și urcarea pe tron se făcură fără emoții, predecesorul său, Bogdan, fiind deja plecat din țară. Și cum, evident, fostul domnitor n-avea de gând să renunțe cu una, cu două
IOAN-VODĂ CEL VITEAZ – 440 DE ANI DE LA MIŞELESCU-I SFÂRŞIT de LIVIU GOGU în ediţia nr. 1522 din 02 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360699_a_362028]
-
cu domni, unii tirani mai dihai ca Regii. O tradiție monarhistă absolutistă dar eligibilă de peste o jumătate de mileniu urmat de o monarhie constituțională introdusă odată cu o constituție corespunzătoare în jurul anilor 1880. Dintr-o mică țărișoară slugă la doi stăpâni (sultanii turci și țarii ruși) România devine ca efect al războiul de independență (războiul Roso-Turc 1877-1878), dus sub Regele Carol I, un regat puternic. Politica coherentă dusă de parlamentul constituțional sub o bună îndrumare monarhică a lărgit granițele până în anul 1919
UN REGE FĂRĂ REGAT REPLICĂ! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1339 din 31 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360118_a_361447]
-
care caută o distracție superficială și atât. Și acum România Potrivit unei legende, primul român care ar fi cunoscut cafeaua, undeva la începutul secolului al XVI-lea, a fost logofătul Tăutu trimis cu o solie de Bogdan cel Orb la sultan. Logofătul a fost servit cu un preparat fierbinte, pe care neștiind cum să-l bea, l-a băut într-o clipă opărindu-și limba. Nu a trecut prea multă vreme până când românii din trecut au putut servi deja o cafea
INSTITUŢIA NUMITĂ CAFENEA de ADRIAN GRAUENFELS în ediţia nr. 1867 din 10 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/360142_a_361471]
-
1223, ceea ce va deschide drumul cuceririi litoralului nordic al Mării Negre. Hanatul întemeiat de el, Hoarda de Aur, își va extinde autoritatea și asupra Dobrogei.Una din primele mențiuni ale prezenței tătare în Dobrogea o găsim într-un document din timpul sultanului otoman Mahomed II și se referă la epoca lui Genghis (m. 1229), când șefului tătar Ebruzata i-a fost dăruit un domeniu în zonă. De numele lui Berke, urmașul lui Batu, sunt legate două evenimente importante: colonizarea în Dobrogea a
DOBROGEA-MODEL DE COLABORARE MULTIETNICĂ DE-A LUNGUL SECOLELOR -STUDIU DE CAZ: COMUNITATEA TURCO-TĂTARĂ ŞI CEA A LIPOVENILOR de GIGI STANCIU în ediţia nr. 735 din 04 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345194_a_346523]
-
nu au fost consemnate de istorie dar ele au avut loc, în mod sigur. Apoi șeful a scos o monedă de aramă, cea mai puțin valoroasă cu putință, și i-o înmână ceremonios subordonatului de parcă i-ar fi înmânat tezaurul sultanului, făcându-i și un semn ritualic care semnifica faptul că dacă nu-și ține gura își pierde capul. Acesta, știind că nu are rost să întindă coarda mai mult, băgă moneda în buzunar, încuviință tăcut jurământul tăcerii, și spuse: - În
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
scuze precum că ei trebuie să împlinească voia regelui și să discute chestiuni medicale cu acest eminent profesor doctor de la Vatican, îl ridicară pe Verdunel și plecară cu el din încăpere purtându-l de brațe ca pe un trimis al sultanului, spre o destinație deocamdată necunoscută. Urcară mai mult trepte și se opriră într-un turn sobru, mai bine spus sinistru, foarte adecvat unei discuții științifice. Cel care părea șeful grupului, un individ cu o față de criminal în serie, se apropie
UN OLTEAN LA CURTEA REGELUI SOARE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1446 din 16 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340390_a_341719]
-
Niciodată, preciza K. Marx, situația internațională nu a fost atât de favorabilă planurilor de cucerire ale țarismului ca în 1762, când marea curvă Ecaterina a II-a s-a urcat pe tron”. Rusia, printre multe altele, obține un „hatișerif” de la sultan, prin care i se permitea să se amestece în toate treburile principatelor, ea venind, de la Marx pornire, „întotdeauna cu armată multă și jefuitoare”. Dacă războiul dintre Franța și Rusia, în opinia marxiană, începea ceva mai devreme (prietenia dintre Napoleon și
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
până la 1835, adică încă șase ani după terminarea războiului și Pacea de la Adrianopol, în care muscalii, ca „învingători”, au dispus cum au vrut de Principatele Române, care ajunseră marfă de târg între otomani și „curtea protectoare”: „Orloff, în numele țarului, propune sultanului să cumpere cele două provincii, oferindu-i 36.000.000 fr.”. Printre altele fie spus, Marx observa: „Războaiele Rusiei împotriva Turciei au loc întotdeauna atunci când la granița de apus a Rusiei domnește pacea și când Europa este ocupată, într-un
Cum s-au comportat rușii și ungurii / Karl Marx despre români () [Corola-blog/BlogPost/339980_a_341309]
-
un lac intern („mare nostrum”) turcesc. În anul 1484, printr-un atac-surpriză combinat dinspre uscat și Mare, aceste cetăți au fost luate cu asalt de către turci. Despre importanța Chiliei și Cetății Albe pentru Poartă, ne vorbește și faptul că însuși sultanul a condus operațiunile militare[vii]. După cum am mai menționat, navigația în această epocă a fost una de cabotaj, adică de-a lungul țărmului. Flotele comerciale și militare erau alcătuite mai ales din galere care foloseau forța robilor-vîslași, pînzele jucînd un
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
o tentativă cucerire a Moldovei, asediindu-i cetatea de scaun, Suceava. După alungarea polonezilor și realipirea Pocuției, Ștefan cel Mare a înțeles că este mai bine să se împace cu situația și a „închinat” țara turcilor, adică a recunoscut suzeranitatea sultanului, prestîndu-i obligațiile de vasal[viii] în schimbul protecției militare și a unei cvasiindependențe interne și externe. După fiecare tentativă nereușită de recuperare a porților sale maritime, Moldova se mai răsplătea cu încă o regiune sau punct de importanță strategică, ele fiind
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
a Palancăi (pe locul unei mai vechi întărituri din lemn[xi] ridicate de moldoveni); pe limba de nisip din fața Oceakovului a fost ridicată cetatea Kinburn etc. În jurul acestor cetăți, ca un adevărat brîu de protecție, se întindeau pămînturi cedate de către sultan vasalilor săi tătari nu numai pentru a-și paște vitele, dar și în calitate de bază de atac împotriva ghiaurilor (numele dat de turci creștinilor - n. a.). Între anii 1593-1617, în stepa Bugeacului se stabilesc tătarii nogai din Crimeea. Marile puteri ale timpului
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
la Marea Neagră prin intermediul Moldovei. În timpul tratativelor de pace de la Karlowitz, Polonia a cerut Imperiului Otoman ca acesta să părăsească Bugeacul și să-i cedeze dacă nu întreaga Moldovă, atunci „măcar”... Bucovina. Turcia a respins pretențiile poloneze, motivînd prin faptul că sultanul nu are nici un fel de drepturi asupra teritoriului vasalului său și nu putea să cedeze Poloniei ceea ce nu-i aparținea. Păcat că asemenea argumente nu au fost invocate de turci în anii 1775 ți 1812 cînd au permis ca din
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
ALIAS BASARABIA, PÎNĂ LA RĂZBOIUL RUSO-TURC DIN ANII 1806-1812 Importanța geopolitică Basarabiei a fost întotdeauna apreciată la justa valoare de către domnitorii Moldovei. Astfel, Ștefan cel Mare, în anul 1477, prin ambasadorul său la Veneția, sublinia: „...Căci sînt sigur că turcul (sultanul - n. a.) însăși va veni împotriva mea pentru cele două locuri ale mele, Chilia și Moncastro (Cetatea Albă), care îi sînt foarte cu supărare... . Și Înălțimea Ta te poți gîndi că aceste două locuri sînt toată Moldova”[xiii]. Nu în zadar
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
care îi sînt foarte cu supărare... . Și Înălțimea Ta te poți gîndi că aceste două locuri sînt toată Moldova”[xiii]. Nu în zadar se spune, că „Gura păcătosului adevăr grăiește!”. Iată cum aprecia importanța geostrategică a Chiliei și Cetății Albe sultanul Baiazid al II-lea - „ ...ajunseserăm la o cetate a lui Ștefan, zisă și Chilia, care e cheie și poartă pentru toată Țara Moldovei și Ungariei și a Țării de la Dunăre (Muntenia - n. a.) și „ ...cu numele de Cetatea Albă care e
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
izbitoare, la fel ca și folosirea în vorbirea curentă a unor regionalisme și o pronunție absolute endemică. [vi] În Țările Românești ei erau cunoscuți sub denumirea de lotri, de la latinescul „latrones” (hoți, tîlhari). [vii] Armatele turcești erau conduse personal de către sultan numai în cazuri extraordinare. De obicei, conducerea era încredințată Marelui Vezir, chiar dacă sultanul se afla cu oastea. Astfel, în cazul unei nereușite, toată răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și „fața”. Victoria, însă, era atribuită în întregime sultanului, contribuind la creșterea
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
o pronunție absolute endemică. [vi] În Țările Românești ei erau cunoscuți sub denumirea de lotri, de la latinescul „latrones” (hoți, tîlhari). [vii] Armatele turcești erau conduse personal de către sultan numai în cazuri extraordinare. De obicei, conducerea era încredințată Marelui Vezir, chiar dacă sultanul se afla cu oastea. Astfel, în cazul unei nereușite, toată răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și „fața”. Victoria, însă, era atribuită în întregime sultanului, contribuind la creșterea prestigiului acestuia. [viii] Este vorba de plata unui tribut anual (haraci) și obligația
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
de la latinescul „latrones” (hoți, tîlhari). [vii] Armatele turcești erau conduse personal de către sultan numai în cazuri extraordinare. De obicei, conducerea era încredințată Marelui Vezir, chiar dacă sultanul se afla cu oastea. Astfel, în cazul unei nereușite, toată răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și „fața”. Victoria, însă, era atribuită în întregime sultanului, contribuind la creșterea prestigiului acestuia. [viii] Este vorba de plata unui tribut anual (haraci) și obligația de a ajuta cu armată , provizii, transport și furaje oastea sultanului. [ix] Regiuni de o
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
conduse personal de către sultan numai în cazuri extraordinare. De obicei, conducerea era încredințată Marelui Vezir, chiar dacă sultanul se afla cu oastea. Astfel, în cazul unei nereușite, toată răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și „fața”. Victoria, însă, era atribuită în întregime sultanului, contribuind la creșterea prestigiului acestuia. [viii] Este vorba de plata unui tribut anual (haraci) și obligația de a ajuta cu armată , provizii, transport și furaje oastea sultanului. [ix] Regiuni de o importanță strategică anexate de Poartă de la vasalii săi. Ele
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]
-
răspunderea o purta vezirul, sultanul păstrîndu-și „fața”. Victoria, însă, era atribuită în întregime sultanului, contribuind la creșterea prestigiului acestuia. [viii] Este vorba de plata unui tribut anual (haraci) și obligația de a ajuta cu armată , provizii, transport și furaje oastea sultanului. [ix] Regiuni de o importanță strategică anexate de Poartă de la vasalii săi. Ele constau din cetăți și porturi care erau trecute sub administrația directă a Porții. Populația locală (raiaua sau turma) continua, din punct de vedere jurisdicțional, să se supună
Geopolitica Bugeacului [partea a IV-a] () [Corola-blog/BlogPost/339952_a_341281]