763 matches
-
Muzeul Satului Bucovinean datează din anul 1900 și ilustrează arhitectura specifică populației din zona de podiș a Bucovinei. Piua este o construcție monocelulară de mici dimensiuni pentru baterea sumanelor. Această piuă era în funcțiune înc în anul 1985. Piua de sumane din Satu Mare a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare SV-II-m-B-05637. În perimetrul Muzeului Satului Bucovinean se află un și coșer (întâlnit în alte regiuni ale României sub denumirile de porumbar
Muzeul Satului Bucovinean () [Corola-website/Science/309181_a_310510]
-
independente sunt urmate de semnul exclamării ca semn de punctuație final. Dacă sunt exclamative, și cele folosite în interiorul propozițiilor, fie că au sau nu funcție sintactică, sunt urmate de semnul exclamării, fără ca acesta să fie final: "Eu atunci haț! de sumanul moșneagului"; "Vai! am greșit!" Dacă nu sunt exclamative, majoritatea interjecțiilor folosite fără funcție sintactică în propoziție sunt despărțite de restul acesteia prin virgulă/virgule sau cuprinse între linii de pauză: "Am greșit, vai!"; "Aici e, vai, mai rău"; Aici e
Interjecție () [Corola-website/Science/309903_a_311232]
-
să cultive vița de vie, livada, orice legume, cereale, cum să le păstreze, cum să le realizeze. Femeile aveau grijă să prelucreze lîna, inul, cînepa, să țese pînză, stofă, covoare, țoluri pentru a îmbrăca familia și casa. Pentru iarnă confecționau sumane, mantale, iar pentru vară îmbrăcămintea era din țesătură fină din in și cînepă. Pentru bărbați țeseau brîie din lînă. Din blănuri făceau cojoace, bondițe, căciuli. Din lînă toarsă femeile, fetele, împleteau broboade, îmbrăcăminte pentru iarnă. Încălțămintea o confecționau din piele
Băcioi, Chișinău () [Corola-website/Science/305126_a_306455]
-
Securității, a fost condamnat la 6 ani detenție grea și confiscarea averii personale. A fost eliberat la 3 mai 1956. După numai doi ani, la 9 mai 1958, a fost arestat din nou sub acuzația că a sprijinit activitatea organizației „Sumanele negre”. Era de fapt o confuzie de nume cu Ion Nistor. Colegiul Militar al Tribunalului Suprem l-a condamnat la muncă silnică pe viață. Pedeapsa i s-a comutat, cinic, la 25 de ani de temniță. Avea să fie închis
Dimitrie Nistor () [Corola-website/Science/314840_a_316169]
-
oale, exponate ceramice de Marginea, Rădăuți, Kuty, Păltinoasa și Dolhești), țesătoria (prelucrarea fibrelor vegetale de in și cânepă, prelucrarea lânii, procesul de colorare prin mijloace vegetale), sumănăritul și cojocăritul. Sunt expuse o serie de instalații tehnice populare: oloinițe, piua pentru sumane de la Rădăuți, râșniță și moară de mână, vânturătoare, piuă pentru desfăcat porumb, pive pentru frâu etc.
Muzeul de Etnografie „Samuil și Eugenia Ioneț” din Rădăuți () [Corola-website/Science/314825_a_316154]
-
Cain” - „Abel”) și Sf. Prooroc Iona și Chitul(„Ioan (a) proroc”). Registrul II cuprinde (de la sud la nord) scenele: Daniil în groapa leilor („În groapa...pasaj șters - n.n., F.D.), portretul unui bărbat distins și cucernic în costum de epocă, cu suman lung și cu mâinile la piept, Sf. Prooroc Ilie, ținând hățurile în mână, într-un car tras de doi cai, iar alături Proorocul Elisei, ținând, deasupra capului, cojocul, portretul altui bărbat distins si cucernic, într-o ținută identică, cu mâna
Biserica Nașterea Maicii Domnului din Homorog () [Corola-website/Science/319471_a_320800]
-
dezvoltarea capitalismului industrial și în această parte a țării. La 8 noiembrie 1841 prima „moară" de hârtie (prima, de altfel, de acest fel) din Moldova este deschisă de Gheorghe Asachi, iar din 1852 aici a funcționat fabrica de postav și sumane Grulich. Apar apoi fabrici de cherestea, săpun, chibrituri, bere și mori. În 1864 la numele de Piatra se adaugă cuvântul Neamț, măsura necesară pentru a deosebi orașul de Piatra din județul Olt. 15 februarie 1885 este asociat cu construirea căii
Piatra Neamț () [Corola-website/Science/296700_a_298029]
-
cu mult realism. Cei doi bătrâni poartă plete lungi, cămașă albă până la genunchi, un brâu lat la mijloc și cioareci albi. Cămășile nu au guler, ci doar străvechiul șnur negru. Unul din ei poartă pe umeri sumăniță scurtă, celalalt un suman ceva mai lung. În tindă nu se mai distinge aproape nimic din ceea ce a fost odinioară reprezentarea „Judecății de apoi”, cu morar, cârciumar, funcționari necinstiți etc. Doar „Moartea” personificată prin „Sf. Cristofor” se mai poate vedea pe peretele de sud
Biserica de lemn din Surduc, Bihor () [Corola-website/Science/319187_a_320516]
-
de la Regimentul de Gardă din Sinaia să fie învinuiți că ascunseseră armament pentru conservare, în vederea începerii unei lupte armate de respingere a trupelor sovietice la 15 ani de munca silnică la intervenția directă a Moscovei și acordul regelui în procesul „Sumanelor Negre”. În grupul militar au fost incluși următorii: generalii Aurel Aldea, fost ministru de Interne, și George Kintescu, fost director general al Serviciului Secret al Armatei,Constantin Eftimiu, fost ministru de Lucrări Publice și Comunicație, care, într-un memoriu adresat
Victor-Ionel Sassu () [Corola-website/Science/318835_a_320164]
-
Crăciunului și ziua de Sf. Ion. Costumul popular folosit pentru ziua de Ajunul Crăciunului este unul special: feciorii poartă pentru prima dată căciula cu vâstră și bâta de cetaș. Ca și particularitate, Ceata din Lisa colindă îmbrăcată în recăl, un suman de lână negru, lung și foarte călduros. Desigur, cioarecii fac parte din costumul popular, precum și cizmele înalte din piele. Vătaful mare poartă două banderole tricolore încrucișate peste piept, iar restul cetașilor doar câte una, care coboară de pe umărul stâng pe
Ceata de Feciori din Lisa () [Corola-website/Science/321503_a_322832]
-
în slujba străinilor dușmani ai țării și regimului. Într-un moment când a fost lăsat singur în cameră, cu toate că la ușa erau gardieni, câteva credincioase din sat au pătruns în casă, l-au îmbrăcat pe părinte în haine țărănești, cu suman și chiar cu batic si l-au scos printre aceștia scăpându-l spre drumul Aleușului. Și-a continuat misiunea în «subteran», adică în mod clandestin, săvârșind Sfinte Liturghii în casele unor creștini devotați, de regulă noaptea, cu geamurile acoperite la
Ilie Borz () [Corola-website/Science/317439_a_318768]
-
Simbolistica unității naționale era prezentă peste tot: oamenii veneau îmbrăcați în portul tradițional românesc de sărbătoare, cu steaguri tricolore, cântând, însuflețiți de bucurie, după cum arată mărturiile epocii. „Mulțimea imensă urcă drumul spre Cetățuie printre șirurile de țărani români înveșmântați în sumanele de pătură albă și cu căciulile oștenilor lui Mihai Viteazul. Poporul trece pe sub poarta lui Mihai Viteazul și se adună pe Câmpul lui Horea. De pe opt tribune, cuvântătorii explică poporului măreția vremurilor pe care le trăiesc. Într-o atmosferă înălțătoare
1 Decembrie Ziua Naţională a României () [Corola-website/Journalistic/296338_a_297667]
-
în cale, ieniceri plini de îngâmfare, obișnuiți cu războiul și cu biruința... Ștefan se încumetă să ducă în fața unei oștiri atât de puternice, mai mult muncitorii pământului strămoșesc: oameni de sapă și de plug, care aveau drept podoabă minteanul și sumanul zilelor de sărbătoare. -„Cu Dumnezeu înainte, dragii mei oșteni, căci de la Dânsul numai, va putea să ne vină mântuirea!” strigă Ștefan voinicilor săi. Și iute și neastâmpărat cum era, sări cel dintâi în mijlocul turcilor. Și-atunci, minune! S-au clătinat
Postul lui ?tefan cel Mare ?i Sf?nt [Corola-other/Imaginative/83497_a_84822]