5,819 matches
-
a crea punți de legătură între procesul de evaluare și cel de supervizare. Sprijinul oferit comunității în perioada implementării unui proiect de dezvoltare comunitară se impune a fi adaptat nevoilor de suport mai mari sau mai mici identificate pe parcursul evaluării. Supervizarea trebuie să pună accent pe dimensiunile în care evaluatorul a identificat principalele puncte slabe, respectiv pe prevenirea sau diminuarea riscurilor anticipate de acesta. Evaluarea propunerilor de proiect vs evaluarea rezultatelor acestuia De-a lungul ciclului de viață al unui proiect
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
mod participativ - cu implicarea tuturor actorilor locali relevanți: beneficiari, inițiatori, parteneri, autorități locale etc. -, cele două procese de evaluare urmăresc, de fapt, aceeași țintă: creșterea capacității unei comunități de a iniția și gestiona un proces de dezvoltare locală. Capitolul 4 SUPERVIZAREA Lucian Marina Control, calitate, revizuire și asistență tehnică sunt termeni care, în mod curent, nu au proprietatea de a fi direct asociați familiei conceptelor de dezvoltare comunitară. Și în lucrările de referință ale dezvoltării comunitare, și în documentele-cadru ale unor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în mod curent, nu au proprietatea de a fi direct asociați familiei conceptelor de dezvoltare comunitară. Și în lucrările de referință ale dezvoltării comunitare, și în documentele-cadru ale unor programe naționale și internaționale sau chiar în biblioteci electronice de prestigiu, supervizarea nu este atrasă explicit sub aria de incidență a ceea ce Stoecker , referindu-se la procesele și produsele dezvoltării comunitare, numește plastic: building buildings („un șantier total”). Programele de dezvoltare ale Băncii Mondiale, în special cele participative - CDD (Dezvoltare condusă de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dezvoltării comunitare, numește plastic: building buildings („un șantier total”). Programele de dezvoltare ale Băncii Mondiale, în special cele participative - CDD (Dezvoltare condusă de comunitate), CBD (Dezvoltare fundamentată pe comunitate) sau CDF (Cadru comprehensiv de dezvoltare) au creat cadrul în care supervizarea se poate defini ca proces de susținere a dezvoltării comunitare prin supravegherea și asistarea celor care conduc procesele de implementare a unor proiecte comunitare. Plecând de la ipoteza unui rol important jucat de supervizare în dezvoltarea comunitară și fără pretenția de
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de dezvoltare) au creat cadrul în care supervizarea se poate defini ca proces de susținere a dezvoltării comunitare prin supravegherea și asistarea celor care conduc procesele de implementare a unor proiecte comunitare. Plecând de la ipoteza unui rol important jucat de supervizare în dezvoltarea comunitară și fără pretenția de a epuiza tema, intenționăm analiza și sinteza cadrului existent, care să furnizeze un dosar atractiv pentru cei care nu știu foarte multe despre supervizare, pentru practicieni și poate pentru viitoare cercetări. Materialul va
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
comunitare. Plecând de la ipoteza unui rol important jucat de supervizare în dezvoltarea comunitară și fără pretenția de a epuiza tema, intenționăm analiza și sinteza cadrului existent, care să furnizeze un dosar atractiv pentru cei care nu știu foarte multe despre supervizare, pentru practicieni și poate pentru viitoare cercetări. Materialul va fi organizat pentru a da răspuns următoarelor întrebări: Cum s-a realizat, ce se face în prezent și ce clase ale supervizării se pot identifica? Care sunt scopurile și finalitatea supervizării
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
atractiv pentru cei care nu știu foarte multe despre supervizare, pentru practicieni și poate pentru viitoare cercetări. Materialul va fi organizat pentru a da răspuns următoarelor întrebări: Cum s-a realizat, ce se face în prezent și ce clase ale supervizării se pot identifica? Care sunt scopurile și finalitatea supervizării (ce funcții are aceasta)? Cine are nevoie de acest proces (interesele actorilor participanți la cursul acțiunilor)? Ce efecte și rezultate are (slabe/puternice, pozitive/negative)? Ce riscuri și oportunități sunt implicate
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizare, pentru practicieni și poate pentru viitoare cercetări. Materialul va fi organizat pentru a da răspuns următoarelor întrebări: Cum s-a realizat, ce se face în prezent și ce clase ale supervizării se pot identifica? Care sunt scopurile și finalitatea supervizării (ce funcții are aceasta)? Cine are nevoie de acest proces (interesele actorilor participanți la cursul acțiunilor)? Ce efecte și rezultate are (slabe/puternice, pozitive/negative)? Ce riscuri și oportunități sunt implicate? Pentru a răspunde, vom cerceta conceptele, vom analiza rezultatele
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
puternice, pozitive/negative)? Ce riscuri și oportunități sunt implicate? Pentru a răspunde, vom cerceta conceptele, vom analiza rezultatele practicii, vor fi și trimiteri la unele investigații personale (calitative, de mică anvergură) și vom exemplifica cu practici relevante. Locul și rolul supervizării Dat fiind caracterul recent al dezvoltării comunitare și, mai ales, al supervizării ei, este util un scurt demers introductiv în istoria ideilor referitoare la locul și rolul supervizării în activitatea organizațională modernă. Supervizarea s-a consacrat în perioada modernă ca
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
vom cerceta conceptele, vom analiza rezultatele practicii, vor fi și trimiteri la unele investigații personale (calitative, de mică anvergură) și vom exemplifica cu practici relevante. Locul și rolul supervizării Dat fiind caracterul recent al dezvoltării comunitare și, mai ales, al supervizării ei, este util un scurt demers introductiv în istoria ideilor referitoare la locul și rolul supervizării în activitatea organizațională modernă. Supervizarea s-a consacrat în perioada modernă ca o activitate de supraveghere atentă și îndeaproape a fluxurilor productive (în special
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de mică anvergură) și vom exemplifica cu practici relevante. Locul și rolul supervizării Dat fiind caracterul recent al dezvoltării comunitare și, mai ales, al supervizării ei, este util un scurt demers introductiv în istoria ideilor referitoare la locul și rolul supervizării în activitatea organizațională modernă. Supervizarea s-a consacrat în perioada modernă ca o activitate de supraveghere atentă și îndeaproape a fluxurilor productive (în special din industrie). În procesele industriale timpurii, supervizarea era un instrument de creștere a eficienței muncii. Supervizarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
exemplifica cu practici relevante. Locul și rolul supervizării Dat fiind caracterul recent al dezvoltării comunitare și, mai ales, al supervizării ei, este util un scurt demers introductiv în istoria ideilor referitoare la locul și rolul supervizării în activitatea organizațională modernă. Supervizarea s-a consacrat în perioada modernă ca o activitate de supraveghere atentă și îndeaproape a fluxurilor productive (în special din industrie). În procesele industriale timpurii, supervizarea era un instrument de creștere a eficienței muncii. Supervizarea capătă importanță pe măsură ce teoreticienii și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
introductiv în istoria ideilor referitoare la locul și rolul supervizării în activitatea organizațională modernă. Supervizarea s-a consacrat în perioada modernă ca o activitate de supraveghere atentă și îndeaproape a fluxurilor productive (în special din industrie). În procesele industriale timpurii, supervizarea era un instrument de creștere a eficienței muncii. Supervizarea capătă importanță pe măsură ce teoreticienii și practicienii sunt de acord cu teza lui Adam Smith, conform căruia eficiența și productivitatea dictează diferențele dintre avuția națiunilor. Abordarea experimentală a relațiilor dintre productivitate și
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizării în activitatea organizațională modernă. Supervizarea s-a consacrat în perioada modernă ca o activitate de supraveghere atentă și îndeaproape a fluxurilor productive (în special din industrie). În procesele industriale timpurii, supervizarea era un instrument de creștere a eficienței muncii. Supervizarea capătă importanță pe măsură ce teoreticienii și practicienii sunt de acord cu teza lui Adam Smith, conform căruia eficiența și productivitatea dictează diferențele dintre avuția națiunilor. Abordarea experimentală a relațiilor dintre productivitate și supervizare devine o preocupare importantă a cercetătorilor din domeniul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
era un instrument de creștere a eficienței muncii. Supervizarea capătă importanță pe măsură ce teoreticienii și practicienii sunt de acord cu teza lui Adam Smith, conform căruia eficiența și productivitatea dictează diferențele dintre avuția națiunilor. Abordarea experimentală a relațiilor dintre productivitate și supervizare devine o preocupare importantă a cercetătorilor din domeniul sociouman pe parcursul secolui XX, atunci când se va trece la munca „pe bandă” și când problemele de organizare și de productivitate se vor impune cu acuitate în mediul concurențial industrial. Numeroase studii din
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
pe bandă” și când problemele de organizare și de productivitate se vor impune cu acuitate în mediul concurențial industrial. Numeroase studii din a doua jumătate a secolului XX vor căuta răspunsul la întrebări de genul: cum trebuie să se realizeze supervizarea (care este stilul ei), astfel încât să crească productivitatea? Cât de importantă este motivația și satisfacția celor supervizați pentru creșterea productivității? Ce rol joacă în relația dintre supervizare și productivitate factorii latenți, cum ar fi: personalitatea, cultura, apartenența socială și nivelul
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
XX vor căuta răspunsul la întrebări de genul: cum trebuie să se realizeze supervizarea (care este stilul ei), astfel încât să crească productivitatea? Cât de importantă este motivația și satisfacția celor supervizați pentru creșterea productivității? Ce rol joacă în relația dintre supervizare și productivitate factorii latenți, cum ar fi: personalitatea, cultura, apartenența socială și nivelul de educație al celor supervizați? S-au realizat statistici și s-au produs experimentări ale influențelor pe care diverse variabile latente le-ar avea asupra supervizării. Analiza
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
dintre supervizare și productivitate factorii latenți, cum ar fi: personalitatea, cultura, apartenența socială și nivelul de educație al celor supervizați? S-au realizat statistici și s-au produs experimentări ale influențelor pe care diverse variabile latente le-ar avea asupra supervizării. Analiza unor cercetări realizate în perioada de expansiune industrială postbelică (în caseta de mai jos sunt examinate ipotezele și concluziile a două studii de acest gen) reliefează faptul că legătura dintre supervizare și productivitatea muncii este mediată de anumiți factori
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
care diverse variabile latente le-ar avea asupra supervizării. Analiza unor cercetări realizate în perioada de expansiune industrială postbelică (în caseta de mai jos sunt examinate ipotezele și concluziile a două studii de acest gen) reliefează faptul că legătura dintre supervizare și productivitatea muncii este mediată de anumiți factori latenți, ce țin de personalitate, dar și de structuri sociale. Practicianul poate reține de aici că stilul de supervizare ar putea crește sau, dimpotrivă, ar putea reduce eficiența activităților supravegheate. Studii despre
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
și concluziile a două studii de acest gen) reliefează faptul că legătura dintre supervizare și productivitatea muncii este mediată de anumiți factori latenți, ce țin de personalitate, dar și de structuri sociale. Practicianul poate reține de aici că stilul de supervizare ar putea crește sau, dimpotrivă, ar putea reduce eficiența activităților supravegheate. Studii despre relația dintre supervizare și productivitate Day și Hamblin (1964 cf Hopper, 1965) arată că majoritatea experimentelor de laborator au găsit o strânsă corelație între stilul de supervizare
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
muncii este mediată de anumiți factori latenți, ce țin de personalitate, dar și de structuri sociale. Practicianul poate reține de aici că stilul de supervizare ar putea crește sau, dimpotrivă, ar putea reduce eficiența activităților supravegheate. Studii despre relația dintre supervizare și productivitate Day și Hamblin (1964 cf Hopper, 1965) arată că majoritatea experimentelor de laborator au găsit o strânsă corelație între stilul de supervizare și variabilele dependente, cum ar fi productivitatea și satisfacția în muncă. Experimentele care au dus la
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
supervizare ar putea crește sau, dimpotrivă, ar putea reduce eficiența activităților supravegheate. Studii despre relația dintre supervizare și productivitate Day și Hamblin (1964 cf Hopper, 1965) arată că majoritatea experimentelor de laborator au găsit o strânsă corelație între stilul de supervizare și variabilele dependente, cum ar fi productivitatea și satisfacția în muncă. Experimentele care au dus la rezultate contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
fi productivitatea și satisfacția în muncă. Experimentele care au dus la rezultate contrare, sunt explicate de cei doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții. Supervizarea generală implică existența
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
doi prin introducerea unei variabilei latente: „self esteem a supervizaților”. Pentru experimentele lor, Day și Hamblin vorbesc despre două continuumuri de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții. Supervizarea generală implică existența unui număr moderat de specificații și verificări, în condițiile în care și ultimul dintre supervizați știe ce are
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de stiluri ale supervizare. Primul stil se întinde între „închis” și „anomic”, celălalt este de la „punitiv” la „nonpunitiv”. Stilul de supervizare închis este descris printr-o specificare rigidă a rolurilor subordonaților, ei nemaiputând să le completeze, să adauge alte atribuții. Supervizarea generală implică existența unui număr moderat de specificații și verificări, în condițiile în care și ultimul dintre supervizați știe ce are de făcut. În supervizarea generală, ceea ce face supervizorul este incert, rolul lui este minor și putem aprecia că supervizorul are
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]