1,195 matches
-
praștie; prins; cu pușca; rage; remarcă; remorcă; repede; retrage; roabă; rob; sală de forță; săgeți; scapă; scoală; seacă; sfoara; de sfoară; sfori; sforile; la sine; smucește; soartă; soluții; la sorți; sparge; speranță; stai; stare; strînge; sudoare; suferință; sus; mai sus; suspans; sustrage; de tine; tîrg; tîrîie; totul; trage; a trage de timp; la turta lui; trăgaci; trînti; ținta; țintește; ucide; umple; ureche; cu urechea; urni; vine; vînătorul; vorbă; vrabie; vrea; vrere; zăvor; zbate; zgomot (1); 771/301/94/207/0 traistă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
oraș; orașe; oricînd; oriunde și oricînd; pasăre; pat; pe lună; pendulare; permanență; plăcut; plec; plecat; propagare; radio; rapid; rază; raze; rîu; rodie; romantism; sat; satelit; sateliți; sărută; scurte; secret; sinusoidal; soare; solar; sonorități; Spania; stai; stă; Suceava; Suedia; sunt; sus; suspans; în școală; șoc; știe; tară; topos; treabă; țara; țintă; ultraviolete; unde; unii; ușurință; ne vedem; va veni; verde; voi fi; voturi; vreau; zgomot; где (1); 767/199/58/141/0 ură: răutate (70); dușman (56); dușmănie (56); invidie (42); iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înștiințare (3); nou (3); uimire (3); a afla (2); aflare (2); bucuros (2); bune (2); dorință (2); emoție (2); gînd (2); groasă (2); informații (2); mesager (2); necaz (2); nerăbdare (2); ceva nou (2); poveste (2); sfat (2); surprindere (2); suspans (2); tragedie (2); trist (2); vesel (2); vestit (2); -; academie; adevărată; a afla ceva; aflată; amăgire; amețită; amintire; anunțare; mult așteptată; așteptări; auz; blană; bombă; bucurii; buna; bunătate; care e bună; căldură; ce; ceva; cînepă; colindă; comunicare; corespondență; croșetă; culori
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
observă filosoful, ni se propune problematica traiectului intervalului luminii, astfel încât se poate vorbi despre „mașina viziunii” ca despre „mașina vitezei absolute” prin extrapolarea tematicii preferate de filosof: În mod efectiv, dacă foto-cinematografia se înscrie încă în timpul extensiv și favorizează, prin suspans, așteptarea și atenția, video-infografia în timp real se înscrie deja în timpul intensiv și favorizează, prin surpriză, neașteptatul și neatenția (Virilio, 1992, p. 152Ă. Ceea ce pentru Deleuze și Guattari reprezintă nomadism, ca strategie opusă sedendarismului, pentru Virilio reprezintă dezorientare și dispariție
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
BRAVO, "actorilor"!) Ce cred eu că nu mi-a reușit? atmosfera a fost una inhibată (citind feedbackul coechipierilor), deși intenția mea era de a o destinde deși firul discuțiilor l-am gândit logic, se pare că am lăsat uneori în suspans anumite lucruri, aruncate în ringul dezbaterilor (A pleca de la o întâlnire, în care ești bombardat cu "artileria grea" și problemele par a fi lămurite, înseamnă că nu mai ai la ce medita asta am învățat pe parcursul întâlnirilor, dar eu poate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
mai precis să o numim pseudo-analiză filmica, iar, fiindcă imaginile autorului pot fi completate copios de imaginația cititorului, această analiză va fi prudență și minimala, căutând evidente. Vom începe cu episodul din culoarul filarmonicii. Episodul debutează că un film de suspans: într-un coridor pustiu al Filarmonicii, Antim își consumă angoasa presentimentului unei întâlniri, fără ca să primim vreo altă explicație. Gesturile sugerează imaginea întregului corp al lui Antim cât și o parte de coridor, prin urmare putem considera un plan de
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
și încetinise pasul, așteptând din clipă în clipa să se audă strigat din spate. Dar necunoscută șovăia. Atunci își rezema cutia violoncelului de peretele coridorului și, alene, începu să-și caute batistă. Începu prin a-și descheia laborios pardesiul."8 Suspansul este sporit prin faptul ca vocea Mariei se aude hors-camp. Fiindcă nu o cunoaștem încă pe Maria, vocea ei "limpede și robustă" sporește neliniștea și curiozitatea. Autorul ne descrie în continuare reacțiile mimate ale lui Antim: "[voce hors câmp] Maestre
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Să nu crezi că-mi tremura mâna, spuse, încercând să zâmbească. [voce hors câmp] Sunteți obosit, maestre... E și oboseala, dar e și altceva. Mi s-a părut că am mai zărit undeva figură asta, figură dumitale, vreau să spun..." Suspansul nu își mai are rostul, așa că e timpul ca Maria să intre în cadru. Dialogul va continua între o tânără instrumentista îndrăgostită de artă, încercând să convingă, îngrozită de gândul că i se va refuza îndrumarea și maestrul care pune
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
a pierdut. El intuiește că narat poate genera semnificații simbolice care, descifrate sau intuite, pot provoca o revelație.18 Povestea să despre ce s-ar fi putut întâmpla ("Dumnezeule, câte nu s-ar fi putut întâmpla!" exclama) conține procedee ale suspansului fantastic din povestirile cu fantome, iar podul plin de vechituri al vechii case boierești a generălesei este un decor romantic potrivit 19. Secvență din filmul Eu sunt Adam reconstituie evenimentele din această perspectivă, fantomele morților familiei Generălesei fiind domiciliate printre
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
cea mai accesibilă, îndeosebi la nivel emoțional, jonglând cu umor și inimi franțe cu o deosebită siguranță și claritate. Filmul rupe barierele caracteristicilor stagnante pe care mulți le asociază cu filmele de epocă, fiind plin de răsturnări de situație și suspans real, asemeni unui thriller. Pe când producătorul filmului a subliniat faptul că filmul trebuie să fie cât mai pe înțelesul publicului modern, scenarista a explicat că Austen e la fel de ușor de înțeles în oricare alt secol. Scenariul se abate de la român
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
profund irațională a vieții. Pentru Schopenhauer, omul milos și lucid prin antonomasie este acela care a învățat să spună "nu" lumii, si nu egoismului pe care i-l dictează voința. În urma acestui proces de autonegare individuală, voința rămâne atunci "în suspans", iar această favorizează paralizarea durerii din lume3. De altfel, Cioran se simte chemat a recenza iraționalitatea vieții, chemare ce îl transformă într-un "specialist al intolerabilului 4. Situată, ca și moartea, în afară rigorii intelective de vreme ce despre ambele se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
îi va fi cu neputință". Între Iov și Shylock, Jidovul Rătăcitor afișează o nesfârșită lehamite, o revoltă abisală și o nebănuită vigoare vindicativă. Pe tot parcursul romanului, Jean d'Ormesson se poartă ca un vrăjitor stilist, dând miraculoase probe de suspans, oralitate, dar și de monolog interior (vezi istorisirea lui Simon din Cirene). Dincolo de fastuoase voluptăți livrești, reperabile și în opera unor M. Yourcenar, U. Eco, M. Pavič, va predomina totuși duhul picaresc și romanesc al protagonistului, ceea ce nu exclude evlavia
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de hiperrealism al relatării, bazate pe un scenariu alegoric.Subminat de iminența unui final, a fatalității ce a stigmatizat comunități celebre în istorie prin viciul contra naturii și dumnezeirii. Cheia de boltă a romanului construit după strategia amânării și a suspansului, este deținută totuși de Autor, voce ce se desprinde din recitalul celorlalte voci, subsumându-și-le și asumându-și rolul de stăpân absolut și liber să decidă distrugerea stațiunii și moartea Magistratului în urma puciului condus, vai, de Suplinitor și Croitor
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
scenă", care includ situații, conflicte, conversații, reacții-tip etc. Teatralizarea vieții cotidiene derivă din ideea de joc, disimulata, metamorfozata în funcție de performanță socială a individului. Că într-o adevărată piesă de teatru, montată de un bun regizor, sunt de nelipsit jocul, suspansul, coregrafia, decorul, culisele, publicul, tot ce ține de artă exprimării. Scenele sunt jocuri interpersonale, care au următoarele caracteristici: 4. se desfășoară în spații închise/deschise, bine delimitate, care se configurează că un sistem în spațiul parizian; 5. se derulează într-
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
325. Devenind tot mai Pariziana, Hélène Grandjean se lasă tot mai mult așteptată: "Elle semblait mettre un raffinement à retarder l'heure du second rendez-vous" [Zola, Une page d'amour, p.318]. Așteptarea creează în intrigă un puternic efect de suspans. În așteptarea iubitei sale, care nici nu are de gând să vină, în gară, credulul Frantz trece prin toate chinurile 326. Scenă răpirii De remarcat că pentru femeia pariziana, răpirea este un clișeu 327 romantic care nu o mai tentează
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
enigmatic bulversează interlocutorul, Pariziana devine un model prin manieră condescendenta de a accepta și manieră politicoasa de a refuza. Ea știe când să spună "da", când să spună "nu". Limbajul Parizienei nu abundă în explicații, el ține de momentele de suspans și de tensiune ale discursului 367. Zâmbetul politicos însoțește și dezorientează. Un anumit joc în relațiile umane se manifestă și în limbaj. Teatralizarea vorbirii Parizienei se exprimă prin tonalitate, dialoguri intime, tentația declamării, cochetăria refuzului, emotivitatea (pe care n-o
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
o tematică pe cît de nouă, pe atît de puțin atractivă pentru publicul american al veacului al XIX-lea. Monstrul acvatic "Moby Dick" devine, pentru Melville, o metaforă extrem de complicată și aproape deloc un prilej de povești marinărești, pline de suspans, așa cum și-ar fi dorit multitudinea de (posibili) cititori veniți din tradiția lui Chase ori din cea a lui Reynolds. Nu trebuie să ne mire, prin urmare, faptul că romanul Moby Dick a constituit un răsunător eșec de piață, la
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Polirom), Murakami are toate șansele să repurteze un succes imens de piață aici cu ultimul lui roman 19Q4 / 19Q4 -, o alegorie epică fasci nantă, unde se suprapun liricul cu fantasticul și parabolicul, intertextualitatea cu substratul ideologic subtil și erosul cu suspansul și horror-ul simbolic. Personal, cred că 19Q4 (2009) rămîne cel mai bun roman al lui Murakami, ce preia idei și strategii din texte anterioare, combinîndu-le însă în moduri neașteptate, absolut remarcabile. Bunăoară, pro blema căutării (identității, sensului, adevărului, etc
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
mii de euro sunt un câștig sigur, dar are o șansă din trei să plece cu 200 de mii de euro și două șanse din trei să plece cu sume mai mici. Ce va alege? Momentul deschiderii cutiei constituie un suspans de o rară intensitate. Fără îndoială mecanismul tensiunii psihologice se manifestă în acel moment și reprezintă cheia succesului emisiunii. Candidatul alege în general să accepte propunerea prezentatorului, preferând un câștig sigur, punând capăt astfel unei tensiuni nervoase devenită apăsătoare. Așteptăm
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
avanpremierele care preced serile sportive. Aceste anunțuri au rolul de a stârni curiozitatea telespectatorului și de a-l convinge să-și petreacă restul serii în fața televizorului. Reușesc să facă asta prezentând întâlnirea ca o confruntare furtunoasă, un spectacol incomparabil, culmea suspansului. Imaginile sunt alese în consecință: prim-planuri asupra jucătorilor, lovituri impresionante, nimic nu este precupețit pentru a îi arăta telespectatorului perspectiva unei întâlniri istorice. Montajul imaginilor și a vocii în off a făcut adesea să pară că este vorba despre
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se întâmplă ca și cum ar fi absolut necesar ca privitul anumitor filme să fie însoțit de un gest automat al umplerii burții. Cum poate fi explicată această tendință? Studii în psihologie și fiziologie arată că situațiile care provoacă stres (de exemplu, suspansul de nesuportat al anumitor filme precum „Seven” sau „Tăcerea mieilor”) creează nevoia de hidrați de carbon pe care îi găsim mai ales în paste, în cartofi și în produse de patiserie. Psihologul Rob Markus a provocat stres unor voluntari punându
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
descoperi că e cel care a violat-o la începutul romanului. Cuiul lui Cehov... Cert e că Djian sparge frazele cu luciditate și curiozitate, pentru a vedea ce e înăuntru, pentru a pune mîna pe mecanismul nașterii cuvîntului. Maestru al suspansului, incomparabil povestitor, dar imprevizibil prin modul în care se reinventează în fiecare nou roman, derutant prin tabuurile pe care le încalcă (cum ar fi, în cazul de față, să se strecoare în sufletul și gîndurile unei femei de 50 de
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
pentru prima dată, asumîndu-și riscuri pe care le evitase în aventurile sale anterioare. Un aer de Philippe Roth, dar cu mituri și tabuuri luate fin în răspăr și cu o subtilă psihologie desfășurată în elipse, ce întreține o atmosferă de suspans de cea mai bună calitate. Singura grijă majoră a profesorului pare a fi aceea de a-și ține aventurile departe de ochii neîngăduitori ai confraților universitari, dar și de ai surorii sale, Marianne, cu care întreține o relație fuzională, deși
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
dar, prin aceasta, nu mai puțin seducătoare) pe care o simte lectorul în fața unui spectacol terifiant este subliniată explicit în eseul On the Pleasure Derived from Objects of Terror (1773), în care autoarea avansează următoarea ipoteză cu substrat paradoxal: "Durerea suspansului și dorința irezistibilă de a ne satisface curiozitatea, odată ce aceasta a fost trezită, explică nerăbdarea noastră de a parcurge până la capăt o aventură, deși simțim o durere reală pe parcurs" (Sandner 2004: 32) Ea conchide într-o notă de exaltare
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
a compozitorului polonez Krzysztof Penderecki pornește de la encefalogramele unor psihopați și dezvoltă astfel una dintre cele mai tulburătoare atmosfere imaginabile. În proza terorii propriu-zisă, de orice natură ar fi aceasta, atmosfera este relaționată în mod obligatoriu cu elementele care coagulează suspansul și, implicit, credibilitatea țesăturii narative în psihicul lectorului. Există, așadar, două chipuri distincte de fundamentare a suspansului epic: edificarea stării de tensiune grație unui crescendo al intrigii, cum procedează Joseph Sheridan Le Fanu, sau bulversarea completă a cititorului prin plonjarea
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]