20,331 matches
-
arteziană și nu putem să nu ne imaginăm o scenă colosală cu dumneaei pășind timidă în budă cu aerul pe care îl avea Armstrong în timpul aselenizării. Probabil o fi studiat atent fiecare obiect din baie până când a depistat acel corp suspect, căruia nu i se putea da vreo interpretare rezonabilă. O fi apăsat pe niscai butoane, așteptându-se la cele mai îngrozitoare consecințe, asumându-și niște riscuri enorme, ajungând la concluzia că bideul, acel obiect trivial, pur utilitar, are în baia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
pot lua la întâmplare ori după criterii stabilite de fiecare gospodină sau gospodin în parte. Se toarnă o peliculă de ulei într-o tigaie. Se sparg ouăle și se răstoarnă în uleiul încins. Se observă cum gălbenușul se răspândește absolut suspect în tigaie. Totodată, în bucătărie se răspâdește și un miros de grajd igienizat de mântuială. Se constată cu promptitudine că ouăle put. În consecință, nu se recomandă digerarea, îngurgitarea lor, din cauză de boli stomacale grave. Nu se recomandă nici
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
-mea, seara, hai să te cinstesc! Eram speriat ca de bombe. Aveam de condus, nu-mi trebuia nici un rachiu...! Pusesem ceasul să sune la 6. Cum era poziția camerei, cum băteau luminile, naiba știe, cert e că ne-am trezit suspect de repede. N-am auzit ceasul și am văzut afară lumină. Hai, repede, strânge calabalâcul! Mă uit la ceas, parcă era șase și zece. Ce să mai bei cafea! Mi-am făcut o cafea cu apă rece. Ziceam că e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
ce-și așteptau răspunsuri. Mâncară fără să închege obișnuitul dialog, întotdeauna prezent la mesele lor. Mama desprinse o aripă din puiul nici pe jumătate mâncat și i-o întinse Simonei: Ție îți plăceau odată aripile... Rupând tăcerea, care putea deveni suspectă, având toate șansele să umbrească atmosfera, Simona răspunse: Multe îmi plăceau odată, mamă. Apoi schiță un zâmbet șters, fără nici o culoare. Mâncară într-o liniște desăvârșită. Nici unul dintre ei nu găsea parcă începutul cuvintelor care să spargă liniștea devenită presantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
mi-am adus aminte că am luat și aparatul de fotografiat. Am insistat să-i fac o fotografie În acel mirific decor de iarnă. Mirarea lui ajunsese la stupoare. Nu mă cunoștea, nu Înțelegea de ce fac toate acele lucruri... Devenisem suspectă. Am intuit neliniștea lui și am Încercat să-l liniștesc, povestindu-i tot felul de lucruri amuzante. După câteva ore de discuții și tatonări... am hotârât să petrecem sărbătorile Împreună. Nu mă așteptam să am parte de un Crăciun atât
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
Da, da, parcă începea să se dumirească. În clasa a cincea, în vacanța de vară fusese într-o tabără la munte. În prima seară, în dormitor, s-a stârnit o zarvă mare. Una dintr-a șaptea era "bolnavă". O boală suspectă, profesoara a luat-o sub protecția ei, era scutită de înviorare și nu mai făcea duș cu ele. Cele mici au început să cârcotească. "A umblat cu băieții, este o nerușinată". Se uita la fetele acelea străine, năpustite asupra "bolnavei
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
își suflecă fustele, bărbatul aruncă pălăria aceea socotind-o spurcată... - Dacă mai vreți să știți ceva, mă voi căzni să vă tălmăcesc și alte datini sau obiceiuri ale noastre ... - Nu, cel puțin acum... Deodată, se așternu între ei o tăcere suspectă. Era pentru a doua oară când bulibașa îl surprindea pe avocat că, deși era alături de el și îi vorbea de etnia sa, de pătimirile țiganilor și puținele bucurii pe care cerul se îndura să le coboare prin îngerii săi în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3123]
-
atașat militar în Austria, la Viena, timp de trei ani, de unde a ieșit la pensie cu grad de colonel. Oricum, are noroc, trăiește încă, militarii care au știut prea multe la Revoluție au fost încartiruiți la „subteran”, după exterminarea fizică suspectă din aer, apă sau pe pământ, și doar în cazurile fericite, izolați și ținuți la distanță. A rămas în amintirea familiei episodul de pomină din vara anului 1952, cu ocazia vizitei lui nanu Mișu de la București, unde urma Academia Militară
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
o lungă perioadă de timp. Tabloul ei, insinuat pe retina înfiorată de emoțiile și grozăviile trecutului, s-a transformat la maturitate întrun sentiment profund de însingurare, melancolie și ură. Din noaptea aceea, orice zgomot, fie el și subliminal, îmi părea suspect, mă înfricoșa, apucându-mă un tremur delirant de necontrolat în patul din dormitorul pustiit. Umbra legănată de vânt a liliacului din dreptul ferestrei, pe care o vedeam cu ochii închiși dincolo de perdea și draperie, mă înspăimânta, acaparatoare și hidoasă, provocându
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
și sălbăticia itinerarului parcurs, cu un vaporaș închiriat de organizatori, pe brațul de la Tulcea până la Sulina. Acum nu m-ar încânta o excursie în deltă, ajunsă pe mâna unor administratori, numiți politic sau prin corupție, care o poluează cu privatizări suspecte și kitsch-uri imobiliare. Averea care ne-a fost confiscată de statul comunist, spre norocul nostru, a constat numai în cea înregistrată la Primărie, în registrul agricol, la numele tatei, Cotlarciuc Vladimir, adică : o bucătărie de vară îcăsoaia unde stătea
MEANDRELE DESTINULUI by SORIN-CONSTANTIN COTLARCIUC () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1596_a_2962]
-
răsucită și se uită Încrucișat (bietul de el are În apartament o mamă foarte bătrână, de de ani, care se trezește În toiul nopții și cântă fragmente de muzică religioasă, exasperându-i pe toți din casă). Domnul de la doi, slab, suspect de slab, care se poartă proaspăt bărbierit mai tot timpul și Își suge mereu obrajii când e Îngândurat, e “Scrumbia” (hi hi - hi, e Într-un maț individul ăsta... tre’ să treacă de două ori ca să-l vezi, spune deseori
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
sa la progresul omenirii... Somnul nu mai venea. Mi-am Întins privirea afară, urmărind o creangă de tei care lovea ușor fereastra Închisă ca și cum ar fi vrut să pătrundă Înăuntru. Azi a murit domnul Cantemir, administratorul blocului. Un tip slab, suspect de slab, care-și sugea mereu obrajii când devenea Îngândurat (i se spunea „Scrumbia”). Locuia În scară cu mine. Era administrator de când s-a dat În folosință clădirea asta cu trei scări și patru etaje. Se purta tot timpul proaspăt
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
zece, mai erau trei zile și atâtea ore... Trecuse mai mult de o jumătate de an de când Ina și Olga se întâlneau cu Alex, fără a ști că alesul lor e una și aceeași persoană. În aer plutea totuși ceva suspect. În felul de a fi, în comportamentul lor, intervenise o schimbare puțin sesizabilă pentru cineva din afară, dar cine le cunoștea cât de cât putea intui că de firul vieții celor două ființe se agățase o taină. Temerile trebuiau aduse
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3121]
-
Ina, în naivitatea ei, era convinsă că Olga se împăcase cu situația creată și că nimic nu le ar putea tulbura bunele relații restabilite între timp. Este un lucru verificat de viață că, întotdeauna înaintea furtunii, se remarcă o liniște suspectă. Când Ina îi mărturisi că este gravidă, că în curând va fi mamă și că Alex era în culmea fericirii, cupa cu răutăți ascunse vederii, în care turnase acumulările adunate în timp, se încărcă până la refuz. Ura Olgăi, care mocnea
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
nu găsește o îmbinare fericită a unor culori, apărea urzeala cu firele negre ale invidiei. * Olga găsi că depărtarea de Ina, mai ales acum, după ce găsise o modalitate de a se răzbuna în cel mai cumplit mod, ar putea deveni suspectă. Impresia generală trebuia să rămână aceea că între ele nu se schimbase nimic: că ea s-a împăcat cu situația creată și că Ina o putea considera aceeași persoană de încredere, o nedezmințită confidentă. - Ina, spuse Olga într-o zi
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
cortegiu parcă nu se mai termina, toate acestea și încă multe altele contribuiseră la umplerea paharului cu răul care îi șubrezise ființa, aducând-o încet, încet într-o stare de epavă. Acum, se afla într-un pat de spital, fiind suspectă de un diagnostic deocamdată neprecizat. Simptomele și crizele frecvente o conduceau însă cu gândul spre o boală necruțătoare. Fu nevoită să-și trimită fetița, pe Măriuța, la mama sa. Despărțirea de fetița ei scumpă o resimțise ca pe un început
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
și căuta de drum. Tanti Cliuța întârzia să spună ce dorește. Se tot învârtea: ba pe ici, ba pe colo. și se uita. Cel de dincolo de lumea care, ba intra, ba ieșea, era atent la eventualele furtișaguri. Femeia îi deveni suspectă. O întrebă: ce cauți? Ceva ce vreau să cumpăr. și nu găsești? Nu. Vino la mine și-mi spune ce dorești. Un pat cazon, o căciulă cazonă, de iarnă, și o pereche de ciorapi, tot de iarnă, groși și călduroși
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
mare, iar averile se adunau repede și voluminoase. În ani puțini proprietățile funciare au însumat mai bine de două mii de hectare. Acestora li s-au adăugat ferme de vite, oi, pește, către Dunăre. Afacerile străluceau, iar averile creșteau cu repeziciune, suspectă, ai zice. Totul corect, totul cu profit enorm! Numărul nevoiașilor cărora le asigura hrana și traiul a trecut de două mii. Devenise un fel de tată și mamă a orașului. Fiecare găsea la el o ușă deschisă, un sprijin fără șpagă
Hachiţe : schiţe şi povestiri ocrotite de promoroaca dragostei pentru viaţă by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1196_a_1932]
-
ce se raportează la împerechere și la actul sexual. O superstiție spune că, dacă auzi pe cineva strănutând, trebuie să întrerupi ce voiai să întreprinzi, de teama unui destin potrivnic. E justificarea pe care o dădeau femeile iraniene în legătură cu sarcinile suspecte: băile publice fiind deschise alternativ ambelor sexe, poluarea apei din piscine de către bărbați putea fi o încercare de explicare a acestui fenomen. Spirite care vizitează locuri obscure Într-adevăr, copilul ar fi fost unicul moștenitor al pretinsului său tată. Nefiind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1882_a_3207]
-
Și vreau să reamintesc doar cîteva ciudățenii apărute pe traseul piesei către public, traseu bine vegheat de oamenii de ordine ai cenzurii. Dincolo de cenzorii obtuzi, ursuzi, fricoși, mai catolici decît Papa, existau și inspectori - centrali, ori locali - care dezvoltau cu „suspecții” relații de prietenie : teatrul dădea o masă, omul centrului Închidea ochii. Alteori, se putea vorbi chiar de complicitate! ( fiindcă și culturnicii Îl urau, În sinea lor, pe Ceaușescu!). Mai exista o solidaritate sală/scenă. S-au văzut cenzori/diletanți sau
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
e mereu pîndit de ghinion. Nu putea rezista multă vreme În limita normalității. Egofilia-i cerea să redemonstreze, Într-una, oriunde s-ar afla, că el e un caz. A fost. Din copilăria Începută la Soroca, pînă la finalul Încă suspect, petrecut, cam devreme, În Capitala Franței. Autorul nu iubește nuanțele : Între alb și negru nu mai există gri. Unii-s buni, alții răi. Nu se sfiește să-i numească, și pe unii, și pe ceilalți. Are o sinceritate dezarmantă : uneori
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
citi memoriile „sovietologului” (cum se autointi tulează) Furdui, sincer să fiu, nu știam că numele lui Stalin - Djugașvili - s-ar traduce prin...fiul evreicei! (djuga = evreică). Hm...Culmea ironiei! Mai Întîlnim, În viața-i meandrată, cu suișuri & coborîșuri ce alternau suspect de des, cu clipe de glorie și momente de spaimă, cu prosperitate și calicie, cu beții prelungi și abstinențe efemere, cu femei de lume care - din carte rezultă că - doar trec pe lîngă autor, cu roluri im portante și figurații
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]
-
descălecă de pe pervaz înapoi în cameră. Ei, nu chiar ca Dragoș-Vodă, cel care, cu o inventivitate excepțională, avea să-și numească țara după numele unei cățele decedate prin înecare, după ce se mai și luptase cu un zimbru, oricum, în condiții suspecte. Parcă-i și văd: Dragoș-Vodă și a lui ceată, toți voinici cu ceafa lată, în jurul unui ditamai focul de tabără în care frigeau bourul asasin, cum închinau la pahare, care de vin, care de tescovină, după puteri și plăcere, zicând
Eu, gândacul by Anton Marin [Corola-publishinghouse/Imaginative/1431_a_2673]
-
și rezistenți prin cultură, scriitori și gazetari, George W. Bush și George Pădure, Adrian Năstase și Traian Băsescu, Michael Guest și "dl Corneliu Vadim Tudor" (politețea formală e ucigătoare, la Dorin Tudoran) defileză prin această lume de hârtie care are suspect de multe trăsături comune cu cea reală. Absurdistan e un teritoriu al absurdului, firește; dar se prezintă așa fiindcă România - personajul principal și cadrul în care evoluează toate celelalte - este o țară a simulacrelor. Judecata morală nu are în ce
În țara simulacrelor by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9161_a_10486]
-
apreciat În ce condiții a intrat sub administrație românească, păstrînd totuși bazele militare americane pe teritoriul ei. Vizita efectuată de Richard Nixon În România, primirea lui deosebit de călduroasă, regizată de regimul comunist de la București, ca și prietenia mai mult decît suspectă cu Nicolae Ceaușescu, par să aibă o legătură directă cu afacerile obscure legate de această insulă și, mai ales, cu ceea ce s-a numit Experimentul Armaggedon. Să nu uităm că, În anul precedent, generalul De Gaulle venise special la București
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]