1,062 matches
-
pedepsit; periculos; piatră; picioare scurte; plictisitoare; plîns; politician; poantă; prefăcătorie; prefăcut; prins; promisiune; prost; provocare; ranchiună; răbdare; răutăciune; rece; regret; revoltă; roșu; ruinare; rușinare; rușinoasă; scîrbă; scop; scuze; secrete; slăbiciune; soluție; stricăciune; strîmbă; surplus; șapcă; șiretlic; șmecherie; știri; știu; tîlhar; tîmpenie; peste tot; trist; trișa; trișare; țeapă; urîțenie; utilă; V. Ponta; vanitate; vas; viclenie; Victor Ponta; vină; viperă; visător; vorbe; vreme; zeu; zid (1); 780/276/85/191/1 minte: creier (139); deștept (70); inteligență (41); cap (37); ageră (30); gîndire
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
Parlament (5); stat (5); vorbă (5); dezgust (4); înșelătorie (4); lege (4); mincinoși (4); partide (4); politicieni (4); proastă (4); proști (4); alegeri (3); drept (3); legi (3); murdar (3); nimic (3); plictiseală (3); politician (3); primar (3); știri (3); tîmpenie (3); urît (3); urîtă (3); Voronin (3); nimic bun (2); business (2); curvă (2); dezbatere (2); dezinteres (2); doctrină (2); dreptate (2); gălăgie (2); Ghimpu (2); guvernare (2); interese (2); Iohannis (2); înșelăciune (2); joc (2); justiție (2); manipulare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nici pe departe primul bărbat din viața mea, dar în cariera de gospodină a fost cu certitudine bărbatul de referință.) Am ajuns acasă chiar veseli, timpul pierdut prin blocajele interminabile din intersecții îl foloseam de regulă ca să ne povestim reciproc tâmpeniile făcute de colegi pe la birou. Și, slavă Domnului, în acea seară avusesem ce povesti... Când ne-am văzut în sfârșit în dormitorul nostru, am trecut la ședința de seară ca să ne stabilim programul. Duceam o viață obișnuită, cu nimic diferită
[Corola-publishinghouse/Science/2076_a_3401]
-
îi apare în italiană, dar la o editură pe care, spune el, o detestă. Îi amintește de „ideile” lui Ă cuvântul îl pune el însuși între ghilimele Ă de altădată. Apoi comentează: „Orice ai face, de trecut nu scapi. Ce tâmpenie!” (8februarie 1972 Ă 179). Preferă, oricum, să-și uite trecutul, pe care și-l disprețuiește. Nu înțelege de ce în țara în care s-a născut trecutul îi este mai important decât propria ființă, adică decât prezentul. Cei prinși în această
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
să nu fie făcut, există reversul născut nu din neputință, ci din convingere. Refuză Ă teoretic Ă orice fel de exhibiționism, dar știe că eului Ă a se citi vanității, gloriei, celebrității Ă nu i te poți sustrage. „E o tâmpenie să pretinzi că renunți la eu, la amorul-propriu, la vanitate și la orgoliu: toate acestea nu pot fi depășite, iar de îndată ce-ți închipui că le-ai depășit, cazi într-un șir nesfârșit de minciuni. Eul este incurabil. Să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
luptat atât pentru cucerirea Indiferenței și a detașării, după ce a făcut eforturi teribile pentru a se retrage din lume, după ce și-a spus eul unei denunțări nemiloase, Cioran constată că tot ce înseamnă construcție se datorează eului. Mărturisește: „E o tâmpenie să pretinzi că renunți la eu, la amorul-propriu, la vanitate și la orgoliu: toate acestea nu pot fi depășite, iar de îndată ce-ți închipui că le-ai depășit, cazi într-un șir nesfârșit de minciuni. Eul este incurabil. Să
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
măcinat de boli, „ființă plăpândă și extrem de vulnerabilă” (II, 293), a gândit teoria supraomului. Ce-i drept, există momente în care teoria aceasta, a supraomului, i se pare expresia unui entuziasm fals: „Nietzsche s-a lansat cu supraomul Ă o tâmpenie. E de-a dreptul o pată pe reputația lui. Când te gândești că un spirit capabil de elanuri cinice de o rară anvergură s-a putut lăsa ispitit de o viziune atât de neghioabă!” (III, 299). Oricum, ca pe o
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
altă idee mai normală ni ți-a putut veni? Ilie: (ferm, amenințător) E o idee cît se poate de normală. Și, cu timpul, o să-ți dai seama de asta. Mina: O fi normală în capul tău. În capul meu e tîmpenie. Sînt atîtea lucruri de făcut și dumnealui i s-a făcut de cavou! Doamne iartă-mă, în loc să mă ducă la mare, că n-am fost de nu știu cîți ani, dumnealui mă duce la cimitir... Să fiu mulțumită după ce... Eu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
nu luăm un copil? Mina: Un copil nu e totuna cu copilul meu. Ilie: Bine, știu... Dar ne-ar scăpa de singurătate, de plictiseală, de toate necazurile noastre. Mina: Un copil nu poate ține loc la toate. Ilie: (furios) Dar tîmpenia asta, obsesia asta din colț calul nostru verde ține loc la toate? Răspunde! De ce taci? Mina: Tu ai adus calul aici! Și l-ai lăsat să se impună. Ilie: Nu l-am lăsat eu. Viața l-a lăsat. Mina: Viața
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
mama... Mi-a adus și-un psihiatru... Ea vine, într-adevăr, ca la spital... ca la spitalul de nebuni... Mona: (incomodă) Octav, totuși, de ce ții tu să stai aici... Toți cred că stai aici ca să fii mai aproape de... Octav: Ce tîmpenie?! Nu-i chip să spui ceva... să faci ceva care sparge "superba" și anonima normalitate, că devii bizar, straniu... nebun! Nu cumva ai stat și tu de vorbă cu psihiatrul? Mona: Dar eu nu cred asta. Octav: Dar ce crezi
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
iar am dat de tine... Gh. P. unu:...Cam prin ce mormânt...? Gh. P. doi: (privind în album) Stai că-ți spun..., îți spun imediat... (îi dă albumul) Gh. P. unu: (privind în album) A, da, îmi amintesc..., mamă, ce tîmpenie de piesă..., și ce tîmpenie de rol...; singura calitate a rolului ăsta era că era principal..., avea text mult... enorm de mult...! Gh. P. doi: Mai știi ceva din el? Gh. P. unu: Mai știu pe dracu! Știu că era
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Gh. P. unu:...Cam prin ce mormânt...? Gh. P. doi: (privind în album) Stai că-ți spun..., îți spun imediat... (îi dă albumul) Gh. P. unu: (privind în album) A, da, îmi amintesc..., mamă, ce tîmpenie de piesă..., și ce tîmpenie de rol...; singura calitate a rolului ăsta era că era principal..., avea text mult... enorm de mult...! Gh. P. doi: Mai știi ceva din el? Gh. P. unu: Mai știu pe dracu! Știu că era o piesă partinică... Gh. P.
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
pe moațe cu hîrtie din Scînteia, tot n-ai făcut nici un rău? Tot nevinovat ești? Gh. P. unu: (descumpănit)...Tot... (în lipsă de altceva, oarecum pe de rost)...N-am făcut poliție politică... Gh. P. doi: Du-te dracului cu tîmpenia asta, cu poliția ta politică, sau economică, sau științifică, sau dracu' mai știe ce fel de poliție! Gh. P. unu: Dar așa este! N-am făcut nici un rău..., nici o crimă! Gh. P. doi: Dacă n-ai făcut nici o crimă, hai
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
deasupra scenei: e locul Supraveghetorului; la ridicarea cortinei, cele cinci personaje sînt exact în formația în care se aflau la intrare; observăm cum fiecare dă buletinul și semnează într-un registru, după care se așază la mese) Dosar nr.: Ce tîmpenie! De ani de zile dă buletinul ia buletinul ia buletinul dă buletinul... Într-o zi o să-i dau buletinul neveste-mi... pun pariu că n-o să observe. Obiectiv nr.: Asta e regula... n-ai ce face... Plutonierul: Zi mersi că
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
loc ca pe un receptor de telefon) Era să-i spun "rămîi sănătos... Doamne!" (către Obiectiv nr.) Mi-a mai spus că tu... în afară de faptul că te piși pe tine, ești cam jigodie... Obiectiv nr.: Du-te, măi, dracului! Ce tîmpenii! Sursa dublă: (lîngă masa plecatului) Bravo, tăticu', ce bine ai făcut că ai murit... Ai scăpat de toate... și de întrebări, și de răspunsuri, și de sala de lectură a dosarelor..., și de ia buletinul na buletinul, și de supraveghetor
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
Auzi, cică băiatul tău... a vrut să fugă în Iugoslavia..., da, da, aud... și că l-au prins... și ca să scape de condamnare tu ai acceptat să-ți torni colegii... Dosar nr.: Hai sictir, criminalule...! De unde ai mai scos și tîmpeniile astea? Plutonierul:... Nu eu... spiritul... Dosar nr.: (zgîlțîind masa, căreia îi cade un picior, apoi încă unul) Bă mortule, te bag în mă-ta... mai bine spune tu cum ai scăpat cînd te-au prins cu valută la aeroport... îți
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
a început să citească...; mi-a spus că numitul, adică eu, am spus următoarele: "Vedeți, la înmormîntarea lui Brejnev au fost invitații toți conducătorii statelor socialiste, numai pe ăsta nu l-au invitat... S-au săturat și ei de toate tîmpeniile lui Ceaușescu" Sursa dublă: (după o pauză) Da... și? Trimisul lui Dumnezeu: Lăsați-l în pace pe cel ce mărturisește! Sursa dublă: Și dacă ce ne spune el nouă e o povestioară de adormit copiii? Trimisul lui Dumnezeu: E cu
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
al altora. În complicațiile și opacizările vieții, indiferența capătă ușor toate formele necuviinței ca sinteză a mai multor vicii,-așa cum o definește pe aceasta din urmă La Bruyère în Caracterele: "ca înfumurare prostească, ca necunoaștere a îndatoririlor, ca trândăvie, tâmpenie, ca distracție cinică, ca dispreț al celorlalți și ca invidie" [XI, 8]. Căci, indiferentul nu-i ia în seamă pe ceilalți, dar poate avea în același timp toate defectele acestora. Oricum, este fapt de observație curentă că indiferentul nu va
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
că-i ceva pă 27 ori a Lui, ori a Ei, da' uitai! Cum dracu' de uitai?! Că eu nu uit, tovarășe Secretar! Și ziua dumneavoastră o știu, că văzurăți că în fiecare an "poc!", o felicitare de la mine!... Lasă tîmpeniile! Mă interesează ce prezintă teatrul dumitale de Ziua Tovarășului... Tovarășe secretar, aici stăm bine: taman pe 27 avem o premieră cu titlu adecvat TÎLHARUL. Omul partidului, înlemni: în prima secundă, se gîndi la ăi de-ascultă. Apoi, îl privi lung
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
despre mamă, despre ceilalți copii, să se plîngă cum făcea de obicei, chestiile obișnuite, sau să-i spună c-o să-i fie dor de el cît o să fie plecat sau să producă vreun moment pe care-l credea tată-fiu, oricum, tîmpenii din astea. Mai bine că n-a spus nimic. Un suspin înăbușit i-a umplut gura, oprindu-l. În schimb, i-a mai turnat în pahar și i-a oferit încă o țigară. Ia și te-mbracă, i-a poruncit
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
fost toți copiii, de când îi lumea și pământul, măcar să zică cine ce-a zice". Autocaracterizarea, cu nuanțele ei ironice, conturează personalitatea eroului. Nică e "cel mai bun de hârjoană" și "slăvit de leneș ", învățătura părându-i-se "complet meșteșug de tâmpenie". Mai întâi a învățat la Humulești, într-o școală care se afla în curtea bisericii, unde se adunau "o mulțime de băieți și fete la școală, între care eram și eu, băiet prizărit, rușinos și fricos și de umbra mea
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
dansează", invers decât se întâmplă în celelalte dansuri populare, care sunt extrovertite și euforice, cu tente vădite de erotism vesel. "Tangoul este (...) fenomenul cel mai întunecat care a existat vreodată în vreun dans popular și numai un gringo poate comite tâmpenia de a discuta sau a se distra în timp ce dansează un tangou"168. Un napolitan care dansează tarantela se distrează, portenul, cănd dansează tango, o face ca să mediteze la soarta să, care în general este grea, sau ca să se gândească la
[Corola-publishinghouse/Science/1473_a_2771]
-
însă, Creangă insistă asupra metodelor de predare din seminar, metode ce implică învățatul mecanic și recitarea elementelor de gramatică românească sau a unor lucrări întregi de comentarii ale Bibliei, fapte ce îl fac pe narator să exclame: „cumplit meșteșug de tâmpenie, Doamne ferește!Departe de supravegherea părinților și locuind împreună cu unii colegi și cu gazda lor, Pavel ciubotarul, tânărul duce o viață boemă, și se lasă introdus în cultura cârciumii. Naratorul schițează portretele prietenilor săi, pe baza abilităților sau atitudinilor lor definitorii
Lumea lt;poveştilorgt; lui Creangă by Brînduşa-Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1634_a_2971]
-
De ce nu încetați să fumați după ce ați văzut un clip antifumat? Reacția și autoeficiența A fi telespectator astăzi: regresiunea spre afect Într-o zi, deschizând televizorul, găsim o emisiune și ne vine să exclamăm: „Cum pot să spună astfel de tâmpenii!” e dificil de spus de ce, dar sentimentul există, brut și inexplicabil. Respingem sau primim cu brațele deschise, dintr-o pornire spontană. Astfel de impulsuri se pot manifesta față de orice obiect: un prezentator care ne enervează, sau, dimpotrivă, un nou format
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
propriu idealurile luminoase ale comunismului și socialismului!”. Ceilalți convivi începuseră să arunce în jur priviri jenate. Aveau și de ce. Plecase unul și venise altul cu traista plină de „idealuri luminoase”. N-am mai stat să văd și să aud atâtea tâmpenii spuse cu mare viteză. Am plecat spre casă. În apropiere de fostul hotel al „partidului” (UCA, acum Europa) l-am văzut pe plutonierul de miliție Stroe care tocmai se pregătea să doboare recordul mondial la alergare cu cascheta în mână
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]