1,716 matches
-
Oh, da. I-am spus eu. A trebuit să-i spun. ă De ce? ă O să vă vină greu să înțelegeți. Nu l-ați cunoscut pe Stepan Sergheievici. Nu pe când trăia. și nu i-ați văzut niciodată ochii. Era ceva de netăgăduit în ochii aceia. O femeie care ar găsi ideea asta ridicolă, care ar râde dacă i-aș sugera așa ceva - chiar și o astfel de femeie când i-ar vedea ochii, ar începe să se minuneze. Cât de mult s-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
-
care s-a decis să-și facă apariția publică la expoziție. Își imaginează, fără Îndoială, supărarea tipilor cu bugetul cînd o să le prezinte, În plus față de costurile expoziției și ale călătoriei, și OSUPOR. Cu toate acestea, beneficiile publicitare sînt de netăgăduit. Toată lumea zîmbește, Mariana mai cu seamă, În timp ce studenții bat palma, discutînd plini de frenezie viitoarele lor burse În Suedia pentru a ajuta la construirea OSUPOR. După un tur de strîngeri de mînă și după ce se asigură că În fiecare mînă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Perpessicius față de specia hibridă a prozei poetice explică întru cîtva atitudinea sa favorabilă față de „bizareria incomprehensibilă” a unui prozopoem suprarealist precum „Moartea vie a Eleonorei” de Stephan Roll: „Altminteri (...) oricît lirismul acesta reclamă, de atîtea ori, un cifru, nu putem tăgădui că „Moartea vie a Eleonorei» este un poem de dragoste, trecut prin toate furcile caudine ale imaginilor și pe sub toate furcile caudine ale renunțărilor, portret și ramă desgropate cu anticipație dintr-un Pompei încă neacoperit de lavă” (Mențiuni critice III
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
rămân la ce zice lumea și la îndoielile mele. ― Bine... Cum vrei... II ― Lumea zice că n-ai fost la înălțime, Galilei. ― Pot fi la înălțime când n-ai de ales? ― Aveai de ales. ― Între rug și viață? ― Nu poți tăgădui că unii au avut forța să aleagă rugul. ― Nu tăgăduiesc, dar nu cred că e normal să fii pus în situația de a dovedi că ai o asemenea forță. Crezi că, dacă eu n-am avut-o, merit să fiu
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
Cum vrei... II ― Lumea zice că n-ai fost la înălțime, Galilei. ― Pot fi la înălțime când n-ai de ales? ― Aveai de ales. ― Între rug și viață? ― Nu poți tăgădui că unii au avut forța să aleagă rugul. ― Nu tăgăduiesc, dar nu cred că e normal să fii pus în situația de a dovedi că ai o asemenea forță. Crezi că, dacă eu n-am avut-o, merit să fiu disprețuit? ― De ce nu ești și acum egoist? ― Adică? ― De vreme ce ai
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
supraveghere, șapte psalmi. Nu aveam voie să ies și puțini căpătau îngăduința să mă viziteze. Cel puțin, acum, mă lasă să umblu pe colinele acestea, să-mi bucur ochii bătrâni de priveliștea verii, înainte de a orbi de tot. ― L-ai tăgăduit, vreo clipă, pe Dumnezeu? ― Nu, cum era să fac așa ceva? Am zis doar că rațiunea Domnului are rațiuni pe care rațiunea omului nu le cunoaște. Dacă am măsurat bolta înstelată cu un ochi, poate, prea rece, nu mi-am îngăduit
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
dea, prin mine, un exemplu care să arate tuturor cârtitorilor ce riscă ereticii. ― Așa, au reușit să dea un exemplu de supunere. Special au organizat un spectacol în care să fii văzut în genunchi După asta, nimeni nu mai putea tăgădui că Inchiziția e atotputernică. ― Pe mine nu mă interesează deloc să fiu un exemplu. Altceva mi-aș dori, dacă ar fi cu putință. ― Să nu mai existe tribunale? ― Nu sunt chiar atât de pretențios. M-aș mulțumi să am vederea
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
să dureze. Din ce în ce mai slab, dar niciodată dispărut de tot. Chiar și după mai multe zile, lotusul rămânea în grădină. Treceau luni și o albină se așeza pe locul unde înflorise lotusul, parfumul lui era din nou eliberat, efemer, dar de netăgăduit. Egiptul iubește lotusul pentru că nu moare niciodată. La fel se întâmplă cu oamenii care sunt iubiți. Astfel, un lucru atât de insignifiant precum un nume - două silabe, prima înaltă și clară, ultima, dulce și delicată - însumează nenumăratele zâmbete și lacrimi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2312_a_3637]
-
oprise pe mama ei. Fersen o atacă pe Yvonne fără delicatețe. - Există vreo legătură Între moartea gemenilor dumneavoastră În 1960 și paginile smulse din registrul bătrînului doctor Pérec? Yvonne Îl fulgeră cu privirea. - Asta nu privește nicidecum poliția. - Dar nu tăgăduiți legătura. Așadar e un răspuns. Fersen se Îndepărtă, lăsînd-o pe fosta brutăreasă să-și Închipuie cum Îi Înfige pe tăcute un cuțit În spate. Gwen, ajungînd lîngă maică-sa, văzu limpede că aceasta era furioasă. - Ce voia de la tine? - Nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
conving consiliul municipal să mă urmeze, ca să stăvilim megalomania celor din familia Kersaint. - Mă Îndoiesc foarte că localnicii vor mai avea chef să aleagă primar pe fiica unei ucigașe, răspunse el Întinzînd mîna. Mingea! - În pofida reușitei mele, nu mi-am tăgăduit niciodată originea modestă. SÎnt una dintre ai lor, PM, oamenii de aici știu asta. Tot așa cum știu că tu nu ești decît o paiață În mîinile tatălui tău! Flutură cu ferocitate mingea pe sub nasul lui. - Cățelușul vrea mingiuca? Hai, dă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
se simțea cu nimic implicată. - Gwen nu-ți va ierta asta niciodată. Niciodată! Preț de o secundă, Lucas simți că stăpînirea de sine a acelui monstru de răceală avea o fisură și că argumentul Mariei nimerise În plin. Yvonne nu tăgădui nimic, dar refuză să-și explice gestul. - O să fii cercetată pentru tentativă de crimă, Îi repetă Lucas. Iar dacă Pierric nu scapă cu viață, ai să fii judecată pentru omucidere. Scoase dosarul medical al Yvonnei. - Soțul dumitale, Hervé Leguellec, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
care a provocat-o și n-a avut timp s-o interogheze, ceea ce explică faptul că n-a omorît-o. Cum mai apoi ea a fost Încarcerată... - Așadar ucigașul credea că Yvonne poseda informația care-l interesa, continuă Lucas. Dar Marie tăgădui printr-un semn al capului. - Există ceva contradictoriu: ea ne spune că Arthus ar fi păstrat restul banilor, și totodată Îi acuză pe cei din familia Kersaint că sînt ucigașii. Deci, ei n-ar fi ucis pentru lingouri... - CÎnd e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Noaptea În care m-ai agresat la abație? Barca pe care ai furat-o? Busola pe care ai pus-o la bord? Anexa pe care ai ascuns-o la Morgat? Deschise gura să vorbească, dar ea Îl Întrerupse ferm. - Nu tăgădui! Avem dovezi! Păru dintr-odată foarte obosit. - Nu aveam de gînd să tăgăduiesc. Îmi jurasem chiar să-ți spun totul dacă mai aveam norocul să te revăd Într-o zi. Expresia de dezgust care se zugrăvi pe chipul ei Îl
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
-o? Busola pe care ai pus-o la bord? Anexa pe care ai ascuns-o la Morgat? Deschise gura să vorbească, dar ea Îl Întrerupse ferm. - Nu tăgădui! Avem dovezi! Păru dintr-odată foarte obosit. - Nu aveam de gînd să tăgăduiesc. Îmi jurasem chiar să-ți spun totul dacă mai aveam norocul să te revăd Într-o zi. Expresia de dezgust care se zugrăvi pe chipul ei Îl duru mai mult decît o palmă. - Și asta e tot? - N-am nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
sigur că-i așa? Sigur?! - se miră Aban. I-am iscodit mintea. Era un noian de vorbe care se Învălmășeau acolo, Îndărătul ochilor lui, iar el nu găsea Înțeles pentru acest cuvânt. - Sigur? - reuși el să pronunțe cu gura. - De netăgăduit. Care o să se petreacă orice ar fi. Care e așa și nu altfel. - Pfuuh, ce cuvânt ciudat. Aban și ai lui n-o să-l zică niciodată. Oftă și se ridică. Mai privi o dată la pielea Întinsă pe pământ și ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2280_a_3605]
-
am întors când am auzit câteva cuvinte familiare rostite de bunică-mea. Am rugat-o să le repete. Ea le-a repetat. Nu-mi plăcea când oamenii mari aveau dreptate, mai ales când avea dreptate bunică-mea, dar nu puteam tăgădui, acum spusese un adevăr: trebuia să-l vedem pe Platon. De altfel, nimeni nu-l uitase pe Platon, ne-am fi dus oricum să-l vizităm înainte de a pleca, însă cu cât stabileam și planificam din timp mai multe lucruri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
mod normal, s-ar fi auzit muzică dinăuntru și până jos, pe scări. Hugo avea niște gusturi atât de variate încât era imposibil de prevăzut ce fel de muzică ar fi fost, dar, până în acel moment, existența ei fusese de netăgăduit. Și el nu-și lăsa niciodată ușa deschisă. Am așteptat câteva momente înainte să trec pragul. Sub picioare, scândurile goale scârțâiau frecându-se unele de altele, sub lovitura blacheurilor de pe tocurile ghetelor mele. Oricum știa că trebuia să vin, pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
spațiu pentru mașini, de spațiu pentru vite... Copacii îl deranjau, îl copleșeau, îl sufocau și nu găsea altceva de făcut decât să-i doboare. Indianul, nu; indianul conviețuia cu selva, i se supunea ei și se adapta la realitatea de netăgăduit că, în fond, selva era întotdeauna mai puternică. Pentru ca să o domine, trebuia să o ucidă, să o facă una cu pământul, să o ardă până la rădăcină, transformând-o în deșert. Cel mai desăvârșit îngrășământ creat de chimie nu va fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
și funcționari, Santa Marta reprezenta o treaptă obligatorie a primilor ani de carieră sau un „semi-exil“ pentru plata greșelilor. Pentru călugării fără vocație de misionari, Santa Marta era o penitență în plus pe lumea asta, iar pentru soldați, dovada de netăgăduit că Fecioara nu ascultase rugăciunile mamelor și logodnicelor lor, care în „Ziua de Tragere la Sorți a Destinației“ veniseră la biserică într-o încercare disperată de a-și salva ființele iubite de la infernul serviciului militar pe „munte“. În Vizavi, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dindărăt, hotărât să aștepte răbdător să-i ofere vreun rest de mâncare. — Mai bine pleci, îl sfătui el cu voce joasă. Dacă-ți dau ce o să mi se servească aici, poți muri otrăvit... Cățelul dădu vesel din coadă, dovadă de netăgăduit că nu înțelegea engleza, și continuă să aștepte până când apăru metisul cu o farfurie de grăsime înnegrită în care pluteau două duzini de boabe de fasole și trei pielicele de maimuță. Aici se termină prietenia dintre om și câine, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Alice nu a răspuns nimic. —Deci? Era limpede. Cornwall dorea să afle concluzia. Nu știu ce să zic, mamă. Dar Alice își dădea seama că era pe punctul să cedeze. Lăsând orice altceva la o parte, nunta avea un potențial comic de netăgăduit. —Sally nu putea să-și aleagă un moment mai prost, a continuat ea făcând o ultimă și firavă încercare de împotrivire. — Asta e și părerea lui Frances, draga mea. Ei, deci când să te așteptăm la aeroport? Capitolul 3tc " Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
lui Iisus... Nu mă poate duce Dumnezeu în ispită!... - Iartă-mă, Doamne, sunt ultimul dintre păcătoși, cel mai păcătos. Și-n minte îi veni noaptea aceea Biblică, de neuitat a Sf. Apostol Petru când șade printre slujitorii lui Caiafa și tăgăduiește de trei ori că ar fi dintre tovarășii lui Iisus... Până a cântat cocoșul. Atunci, Petru își aduse aminte de Cuvântul lui Iisus, care zisese că: ”Mai înainte de a cânta cocosul, te vei lepăda de mine de trei ori!” Și
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
tângui el. -Rând pe rând, fiecare urcă Golgota de veacuri... Fiecare străbate aceleași chinuri!.. îi șopti un gând. Fiecare află deznădăjduita speranță a veacurilor... Fiecare își alătură pașii celor ce au fost și au luptat înaintea lui împotriva morții, au tăgăduit moartea și au murit. Nu folosește la nimic să te tângui. A murit și gata. Fiecăruia îi vine rândul... Asta-i viața!”, îi șopti rar gândul. Se pomeni rememorând, pentru a câta oară, ziua aceea de neuitat, de în urmă
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
cu ultrasunete, puneai receptorul la ureche și... gata! Nu putea să scape nimeni; Încă era un monopol, susținea anticarul, doar americanii puteau face asta. Da, ei aruncaseră și bomba la Hiroșima, ajunseseră pe Lună Ătot anticarul venise cu argumente de netăgăduit că era vorba doar de un bluf, rușii ajunseseră acolo, dar nu mai putuseră să se Întoarcă). Asta cu telefonul era epocală, zicea: ieftin, curat; sigur, mai era ceva de pus la punct, Berg explicase ce, dar Thomas nu fusese
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
oare, nu se referă la acest adevăr atunci când subliniază că, pentru împărăție, anumiți oameni nu ezită să se castreze din punct de vedere moral. Însă nu îi este dat oricui... continuă el. [...] este necesar să mai insistăm asupra faptului de netăgăduit că atât căsătoria, cât și celibatul necesită o depășire, și tocmai aceasta este, până la urmă, cea care alimentează valoarea profundă a fiecăreia dintre cele două stări de viață». «A percepe propria prezență în lume într-un mod totalmente istoric înseamnă
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]