1,110 matches
-
Reapar - în articularea unei impecabile logici a absurdului de tip ionescian și suprarealist, sau în logica fantasticului, specifică lui Daniil Harms, atît de îndrăgit de autoare, - obiectele și simbolurile unei lumi inconfundabile, în care ființele se dezmembrează, se dezarticulează sub tăișul unor traume nemărturisite, sub presiunea unei violențe invizibile, pentru a se recompune aleatoriu și totuși semnificativ în spațiul imponderabil dintre poezie și vis, sub impulsul unor "întîmplări" care se lasă "povestite". În Camera cu oglinzi, primul dintre cele aproape 90
Marea dereticată, șosetele închiriate și Doamna Untură by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/12502_a_13827]
-
lei); André LaCoque, Paul Ricoeur - Cum să înțelegem Biblia (Ed. Polirom, 229 000 lei); Luca Pițu - Temele deocheate ale timpului nostru (Ed. Paralela 45, 150 000 lei). l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Vă recomandăm l Sabia cu două tăișuri Monografia dedicată dinastiei Grimaldi a fost editată cu ocazia comemorării a 20 de ani de la dispariția prințesei Grace de Monaco. Ca prințesă, Grace Kelly a reușit să ducă principatul Monaco pe culmi nemaiîntâlnite de strălucire și sofisticare. După moartea ei
Agenda2003-2-03-20 () [Corola-journal/Journalistic/280572_a_281901]
-
negru și alb, rău și bun, înăuntru și afară, conținător și conținut, întuneric și lumină. Dar o asemenea simplitate nu exclude deloc complexitatea. Opoziția aici/acolo este, într-adevăr articulată în jurul a două situații limită, în jurul pragurilor care sînt precum tăișul lamei între două extreme. La marginea pădurii locuiește bietul tăietor de lemne, tatăl lui Hänsel și Gretel. În liniștea nopții aud copiii pe părinți cum vorbesc lîngă foc despre părăsirea lor ("Degețel auzi tot ce spuseseră, fiindcă înțelegînd din pat
Alain Montandon: Despre ambivalența pragurilor by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/16956_a_18281]
-
somnul binefăcător înving trupul oricărei ființe umane de bună credință, susnumita stafie căpăta forma unui gigantic păianjen pervers, ce țese, cu hărnicie nepereche, în cele patru colțuri ale orizontului, holde peste holde de ștreanguri viclene, cu sfoara mai ascuțită decât tăișul celor mai lustruite pumnale. Stafia Securității, căci despre ea vorbim, se hrănește, mai e nevoie s-o spunem, din tăcerea noastră și din lipsa noastră de reacție, ca vampirii din poveștile arhicunoscute cu iz de ev mediu, cu sînge omenesc
Stafia securității by Nicolae Tone () [Corola-journal/Journalistic/16658_a_17983]
-
Girard: "Sistemul judiciar și sacrificial au deci în final aceeași funcție, dar sistemul judiciar este mai eficient. El nu poate exista decît asociat cu o putere politică într-adevăr puternică. Ca toate progresele tehnice, el constituie o armă cu dublu tăiș, de opresiune și de eliberare, și tocmai astfel apare el primitivilor a căror privire, în acest punct, este fără îndoială mai obiectivă decît a noastră". Așa încît, în pofida aspectului său de eficiență, sistemul judiciar e și unul opresiv. în chip
Arghezi prin grila Girard by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9182_a_10507]
-
și el că e cu neputință să biruim gândurile trupești atât timp cât suntem îndestulați de pâine, apă și somn: Nu e cu putință să biruim gândurile rele legate de stârniri trupești, sau este foarte greu. Unii le numesc săbii cu două tăișuri împotriva noastră. Nu poate fi odihnă din partea lor, câtă vreme e săturare de pâine, apă și somn și suntem aproape de lucruri care ne stârnesc prin simțuri<footnote Sf. Isaac Sirul, Cuvinte către singuratici, partea a II-a, recent descoperită, cuv.
Revista Teologică by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/165_a_275]
-
laudă la Sfântul Mucenic Lucian, II, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 291) „Mucenicii călcau pe jăratec ca pe Țărână, se uitau la mări și la valuri ca la livezi înflorite, alergau spre tăișul sabiei ca la diademe și cununi, și-și băteau joc de orice pedeapsă, nu numai prin aceea că o îndurau cu curaj, ci și prin aceea că o primeau cu plăcere și cu multă dragoste”. (Sf. Ioan Gură de Aur
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
dar tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile de slove, Iar în somnul lor, matrozii Trec prin sabie irozii. Un poet în cart de câine Duce navă către mâine, Cu tăișul cârmei crapă Noaptea coborâtă-n apă, Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând pe-Afrodita zeie! Poezii Dora Groza REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
de ironia replicilor inspirate; cînd rebel, atins de spiritul de frondă al intelectualului revoltat, cînd împăcat cu soarta și pătruns de convingerea că istoria se face singură, peste capul nostru. Cînd orgolios pînă la lezarea vanității cînd e atins de tăișul celei mai mici maliții, cînd plecat sub umbra unei umilințe de ordin metafizic. Cînd păcătos pînă la demonie, încălcînd norme și sfidînd sensibilități mondene, cînd ascetic și interiorizat, ca sub imperiul unei revelații cristice. Cînd tradiționalist și adept al creșterii
Condotierul by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4855_a_6180]
-
dar tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile de slove, Iar în somnul lor, matrozii Trec prin sabie irozii. Un poet în cart de câine Duce navă către mâine, Cu tăișul cârmei crapă Noaptea coborâtă-n apă, Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând pe-Afrodita zeie! Poezii Dora Groza REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
poetic e plin de frumuseți și blând precum numele ei, prodromic (premergător, deschizător de căi noi) pe deasupra și apocaliptic (dezvăluitor) în același timp pulsând de noi mesagii, ca și ziua ei de naștere, 25 martie, și ascuțit, aș spune, precum tăișul spadei cel strașnic al libertății lui Solomos. Eleganța vesului ei e pur românească și completează bogăția sentimentelor poetei și claritatea gândirilor ei. Undeva, Cocteau spune: “La Picaso nu există nici o grimasă, nici o caricatură. Există ten siune. Descoperirea vine înaintea cercetării
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Ceas așteptat pe apă cărei tiberiade în lumina de misterii dat mi-a fost și-mi este să pescuiesc semnele și taină? tăișul de văzduh înfiorat spinteca un pește albăstriu coboară inserări târzii în întâmpinarea cinei ceasul așteaptă frângerea pâinii
Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10880_a_12205]
-
apele văzului vin ochi oglindiți în fără-de-moarte o lumină ciudată desrăstignește zburătoarea din amintiri Lilieci prin pupila serii mărginind lumina și umbrele trec răstimpi de cumpănă prinși în așteptare în turle târzii liliecii se scutură de somnul zilniciei despicând cu tăișuri de zbor dezlegat crângul adânc la nopții Nici o rană semnul incandescent întru neuitare crestat pe frunte să fie pedeapsa ascunselor treceri rana lăsată de aripa necruțătoare a vremelniciei? nici un drum îngeresc nu piere'n gol nici o rană nu-și găsește
Alexandru lungu by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/10194_a_11519]
-
unele sunete mai greu, e drept, Dar e însuflețit de o tainică ardoare, Fiu al unui creștin și al unei musulmance, Rod al Occidentului și al Orientului, Sortit să împace lumea ce vine, sper, nu s-o incendieze. Nu în tăișul sabiei, în cântec va fi puterea sa... Armonia pe care o aude el, Eu nu o aud, poate tu? Doarme-n așternutul petuniilor, În straturile de mușcate din balcoanele Caselor de țară din Alpi, din Tirol, El, răsfățatul rozelor din
David by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6162_a_7487]
-
forfecînd hățișuri de coridoare înguste unde lumina e o cusătură în trecere pe acolo și pîrîie șfichiuie sleită în vîlvătăi lingușitoare și doar un murmur răzbate „mă voi îngropa în poezie ca o secure a războiului la mare adîncime acolo tăișul nu mai poate fi ocolit"' una din acele clădiri cu o cruzime mocnită de aisberg depozitare fără scrupule ale unei subtile amenințări torcînd înăbușit undeva în fundal dar pentru așa ceva trebuie să te obișnuiești să adăstezi dincoace de porți ca și cum
Poezie by Dan Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/6179_a_7504]
-
dar tălpile n-au mai luat nici o formă, nici o culoare, pământul nu le-a mai descântat. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume Dureri mult mai clintite decât iubirea, dar gleznele mele, în larma bătăliei, au bănuit tăișul spadei de argint. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume neliniști mai pustiite decât visul, dar coapsele cerului- dinaștii înserate, mocneau deșarte rătăciri în luna plină. Aș fi vrut să-ți spun că sunt pe lume inimi
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
Marinării pun la prora Cap-compas pe aurora; Dorurile de fecioare Vin din stele căzătoare, Visele-adunate-n prove Sparg furtunile de slove, Iar în somnul lor, matrozii Trec prin sabie irozii. Un poet în cart de câine Duce navă către mâine, Cu tăișul cârmei crapă Noaptea coborâtă-n apă, Adunând stelele-n turme, Bacii pier fără de urme, Cade-n val Calea Lactee, Născând pe-Afrodita zeie! Poezii Dora Groza REFUZUL LUI ICAR Semănate-n primăveri, Zilele răsar din ieri, Ofilite-acum dau vama Timpului care
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
psalmiștii/ au acces" (Anul 40). Cînd experimentează cruzimile (se întîmplă să aibă și asemenea ispite!), autorul Lucianogramelor nu le poate susține pînă la capăt. Le lipsește de funcționalitate. Corespunzătoare, aparent, scopului lor, acestea se înfățișează aidoma săbiilor de scrima, cu tăișul bont: "Eu sînt domnișoara Teroare,/ femeia cu cele mai lungi picioare!" (Pe furiș). Sau: "Tu, scoate-mă din întristare/ cu dinții nopților impare,/ tu, sororală, amazoana/ adu-mi colac de-nmormîntare/ orbită principeselor avare" (Lucianogramă 8), unde pornirea vehemență se pietrifica
"Un patetic jignit" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17796_a_19121]
-
Mihăieș Mare bucurie mare: fabrică de dejecții a lui Dan Diaconescu a fost închisă! La unison, politicieni, ziariști, personalități publice s-au grăbit să aplaude falimentarea OTV prin decret al Consiliului Național al Audiovizualului.Motivele invocate sunt mai implacabile decât tăișul ghilotinei: antisemitism, xenofobie, calomnie. Nimic de zis. în existenta-i de vreun an și ceva, OTV a întrecut în materie de abjecție, perversitate și prost gust tot ce am văzut, citit și auzit de doisprezece ani încoace. Imaginația diabolica a
Antisemitismul fara antisemiti by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14762_a_16087]
-
Te-am căutat Elena Marin Alexe Te-am căutat la poarta soarelui, în sclipiri de lumină, diamant cernut printre gene. pierdut pe-o colină. Te-am căutat la poarta vânturilor, în briza șoptind fierbinte pe tăiș de uragan, mii de cuvinte.... Te-am căutat la poarta apelor, în brațe încleștate de spumă tulburată și alunecoasă apă, pierdută-n furtună. Te-am căutat la marginea pământului, cotropind munți si văi. Te-am găsit pe cruce iubind până la
Te-am c?utat by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83241_a_84566]
-
această carte nu sunt întrebările fără răspuns, absurdul credibilității vulgului în liderii lui corupți până în măduva oaselor, ci puterea autorului de a analiza și sintetiza. Lectura cărții te înalță deasupra circului politic, cu autorii lui iluzioniști, ce cad adesea în tăișurile propriilor săbii otrăvite. Dar în același timp cazi într-o deznădejde copleșitoare. Toate idealurile de dreptate, toate speranțele de perfecțiune ce ți-au trecut prin minte se prăbușesc în infernul imposibilității. Unde să fugi de pe pământ? Nu vei găsi nicăieri
Constantin Huşanu by Reflecţii la reflecţii. Pe portativul anilor () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91645_a_93032]
-
Elena Marin Alexe Rămân adeseori purtată de gând, prin nebănuite unghere, până ce timpul acceptă întoarcerea în eternitate, iar temerile momentului se apleacă tacit, învinse sub pașii umbrelor de liniște aparentă. Duhul meu trist, atins de tăișul durerii, se va vindeca sub razele Iubirii sacre. Degetul Lui va îmbina accente pe veșnicia din mine, acoperind țipătul. Clipe suave, desprinse din senin, dau satisfacție sufletului să atingă cele mai înalte trepte spre alte galaxii învăluite de liniște. Descopăr
Adeseori by Elena Marin Alexe () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83375_a_84700]
-
oamenii își ridicau sticlele ochilor și dinții rânjiți spre el. Dar nu bucuria, ci mânia era cea care le anima ridurile fețelor. Urlete și grohăituri sălbatice se ridicau până la Bătrân din satele din vale. Sătenii agitau prin aer topoarele cu tăiș dublu și coadă scurtă. Privea uimit acest joc ciudat: țăranii se ordonau în cercuri concentrice care urcau dealul în vârful căruia se afla el. Nu încăpea nici o îndoială; el era motivul mâniei lor și lui îi erau destinate sunetele nearticulate
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]