1,062 matches
-
un truc de prestidigitație pentru a strecura drogul în băutura lui Marston - pentru uciderea celei de-a treia victime, urma să folosească un număr de-a lui Houdini, „Celula Chinezească de Tortură” - ventriloc - capabil să folosească lame și instrumente cu tăiș de orice dimensiuni - cunoaște „Oglinda în Flăcări”, un truc foarte periculos și rareori interpretat de iluzioniști Cirque Fantastique începea să se trezească la viață. Mai era doar o oră până la spectacolul din acea seară. Kara trecu de steagul cu Arlecchino
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2103_a_3428]
-
să târguiască“, două lucruri care-mi erau cu totul străine, până când m-am săturat să tot fiu singur și m-am oferit să ajut la „ajutat“. Când am pus mâna pe coada unei lopeți și am înfipt iar și iar tăișul în pământul argilos, am înțeles că acest ajutor era pur și simplu o trudă care dura ore în șir, până făceai bătături în palmă și te dureau șalele. În loc să sap cu Karl, băiatul grădinarului sau să „târguiesc“ cu Felix, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
Pe pânza albă mi-am așezat obiectele dezgropate, le-am rânduit în șiruri cronologice, am început cu epoca de piatră, reprezentată printr-o piesă de „podoabă“, pe care o găsisem abia de puțină vreme într-o zonă de construcții: un tăiș de cuțit din silex, vechi cât piramidele, galben ca mierea, cu o scoarță pietroasă pe partea exterioară și cu retușuri pe margini. După tăișul de cuțit - l-am separat de celelalte obiecte găsite ca să-i subliniez importanța - au urmat cioburi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de „podoabă“, pe care o găsisem abia de puțină vreme într-o zonă de construcții: un tăiș de cuțit din silex, vechi cât piramidele, galben ca mierea, cu o scoarță pietroasă pe partea exterioară și cu retușuri pe margini. După tăișul de cuțit - l-am separat de celelalte obiecte găsite ca să-i subliniez importanța - au urmat cioburi arse în negru și roșu, a căror argilă dădea la iveală o consistență grunjoasă grosolană, o bucată dintr-un țăruș de lemn, grăunțe carbonizate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
pe sub frunziș, în oglinda apei, apărea o lume de frunze, ramuri, pietre. Trebuia să cercetezi oglindirea propriului chip în acest contur tremurător, oscilant ca să poți recunoaște posibilele cioburi, pietre arse, oase, coarne, toporișca de piatră, pentru că acolo nimic nu avea tăiș și claritate. Și iar și iar se scoteau cioburi care promiteau un obiect prețios și nu erau decât pietre obișnuite - iar eu treceam cu bicicleta pe ulițele satului, căscam ochii după fete, îmi pierdeam timpul pe la colțul caselor sau în fața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
un birou, în spatele cărora creșteau zgârie-nori iluminați excesiv și o familie - tata și mama, cei doi fii - vorbeau despre diverse lucruri, Ochii lui cedează, ochii lui care erau de o precizie și o putere de pătrundere care mă străbăteau ca tăișul unui cuțit: Este un om și tocmai i se întâmplă ceva îngrozitor. Trecutul pe care îl căutasem cu Armin nu cunoștea cuvinte, din culturi nu mai rămăseseră decât unelte și cioburi și dacă vorbele totuși mă ajungeau din urmă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2294_a_3619]
-
de câte ori scăpa strachina dintre degetele-i încleștate. Și așa făcu unchiașul într-una din zile. Își așeză mâna stângă pe buturugă, cu palma în sus, cu dreapta prinse cum putu coada securii și cu o izbitură, își reteză patru degete. Tăișul fierului îi căzu de-a dreptul pe buricele închircite. Și așa se alese Moș Avram la mâna stângă cu patru degete ceva mai scurte dar drepte. Încercă apoi să-și îndrepte și degetele celeilalte mâni, dar stânga însângerată nu mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
eliminare numeroase probleme potențiale, și se potrivea foarte bine cu descrierea lirică făcută de Du Maurier iubirilor, speranțelor și temerilor din copilărie, eforturilor făcute la maturitate pentru regăsirea unei lumi pierdute a senzațiilor. Dădu peste o expresie, „durerea provocată de tăișul amintirilor fericite“, care Întrupa starea de spirit generală. Totul avea mult farmec și delicatețe, iar Henry nu avu nevoie să se prefacă, la finalul lecturii, pentru a-l felicita pe autor și a-l Îndemna să Își continue munca. Jusserand
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
lui William Archer era unul dintre cele mai favorabile, după cum constată Henry. Vedea În spectacol „mâna unui dramaturg Înnăscut“, dar comentariile cu privire la „dialogul fermecător și ordonat, măgulitor pentru ureche atunci când nu sună dramatic de adevărat“ constituiau un compliment cu două tăișuri. Aproape toți criticii observaseră nefericitul costum al lui Compton și, uneori, păreau să fi văzut mai mult haina decât piesa. „Motivul pentru care, la exterior, Christopher Newman trebuia acoperit Într-un veșmânt ciocolatiu, căptușit cu albastru ca cerul rămâne un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
urmă întrebarea dacă o trezire din somnul său adânc era de temut sau de dorit. Era dus pe targa cu roți de-a lungul unui coridor pe ai cărui pereți atârnau arme din Evul Mediu: halebarde, arbalete, securi cu două tăișuri, săgeți, ghioage și săbii strânse snop, și muschete, care ar fi putut data din vremea tulburată de războaie a lui Grimmelshausen; ce a putut să inventeze omul pentru a interacționa cu semenii lui în vremuri schimbătoare. M-am uitat în urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de cantină, cu singura libertate de a permite tîmpeniei să-și risipească inconștiența. Cei care visează magie, să pună mîna pe puterea lumii ca să mai dea confort beției lor. Să mă facă să încetez a gîndi. Chiar spune: „-Dragă V., tăișul ce atîrnă deasupra capetelor noastre nu-i decît oțelul propriei noastre gîndiri. Tu iar vrei s-ajungi în zone închise? Hai, mai degrabă să nu mai vorbim de cei fără de har cărora sinuciderea le-a reușit și-au încheiat problema
CELSIUS: 41,1˚. In: Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
a uitat la el cuprinsă de o panică tăcută, dar era limpede că el analizase situația și ingenioasa lui propunere a fost: „Poate e vreun film bun la cinematograf“. Cel mai apropiat și mai mare era Odeon, unde rula filmul Tăișul gol cu Gary Cooper și Deborah Kerr. Părinții mei au aruncat o privire titlului și au plecat mai departe, deși eu zăboveam acolo atras de parfumul exotic al plăcerilor interzise sugerate de titlu și intrigat de un anunț pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
numai câteva secunde când auzi țipătul unei femei în spatele lui. — Păzea! Pentru Dumnezeu, păzea! Se răsuci și văzu armura care ținea securea prăbușindu-se încet peste el. Țipând speriat, se aruncă în față, doar cu jumătate de secundă înainte ca tăișul venerabilei arme să se înfigă cu un zgomot sec exact în locul în care îngenunchiase el — Ești teafăr? spuse femeia venid spre el. — Cred că da, spuse Michael, care se lovise cu capul de balustradă. Încercă să se ridice și nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
Privirile lor urmară degetul lui tremurător. Mark Winshaw era prăbușit lângă zid. La început, Michael a crezut că avea mâinile legate la spate: apoi și-a dat seama că trupul îi fusese îngrozitor mutilat. Securea care lipsea din armură, cu tăișul roșu și lipicios, fusese lăsată pe tăblia mesei de biliard; și ieșind hidos din cele două buzunare ale mesei, membrele retezate ale lui Mark. Pentru a completa macabra glumă, un mesaj fusese mâzgălit cu sânge pe perete. ADIO, ARME! Capitolul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
a solidarității între Cler și principe, tocmai pentru că acel Cler a fost ales de principele însuși. Mare și înspăimîntătoare lecție! Era totuși cult, era totuși pios, era totuși eroic acel Cler cutezător care, fără să se umilească, a căzut sub tăișul ghilotinei; și, totuși, nu a putut să facă nimic pentru acea națiune care nu era insensibilă nici la vocea creștinismului, nici față de generozitatea virtuții. Marile calități nu au fost de ajuns; Galicanismul l-a dus la pierzare, căci el propovăduia
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
sau creator, aflat În interiorul nostru, dincolo de puterea de a-l insufla prin predare și rețete sau de a-l prezice prin știință. Încercările de a oferi rețete sau de a stabili formule cu privire la practică sau desfătare sunt Întotdeauna cu doua tăișuri, deoarece Întrebarea se pune nu atât dacă ele ar putea să Îmbogățească experiența normală a acelui lucru abstract, bărbatul sau femeia de rând, cât convingerea că ele trebuie cumva să vatăme cealaltă componentă esențială a procesului, contribuția artistului În această
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1911_a_3236]
-
Eliberatoare miezul!... Cei doi flăcăi, năimiți de dimineață, apărură atunci, clătinându-se de povară. Mama mea! amândoi împing, de-a bușilea, câte un pepene falnic, care numai nu grohăie, în veșmântul lui, verde-lăcuit. Primul dintre cei doi pepeni palpită sub tăișul iute al baionetei, împrumutată de la Marin Tărniceru, miezul roșu, catifelat răsfrânse iscusite miresme și gurile se podidiră de apă, astfel încât nici Nicanor nu putu să nu cuvânteze, ceea ce nu ar fi voit, ca sub o irepresibilă toană: Parcă e adierea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
această periculoasă sfădălie și el știa că de la el li se trage astfel se alătură celor doi încăierați, din care țâșnea focul mâniei și al nepăsării de rușinea celor din jur Și pe dată, am văzut scăpărând, în mâna lui, tăiș alb de cuțit, al cărui fulger ne-a împietrit de grozăvia celor ce urma să se întâmple Deci Daniel Mărăcinescu odată a înălțat el cuțitul, apoi l-a trecut ca trăsnetul printre cei doi și spre a lor mare mirare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
Totuși nu altfel, ci potolit și cuviincios, protestă în tonurile aceluiași tors de felină: Tată, oare bine faci punând strămoșeasca noastră pravilă la îndemâna străinului de la Tărâmul Săratelor Mări? Mie-mi pare această ispravă la fel de primejdioasă cu faptul de a pune tăiș iute de armă în palma nevinovată a unui prunc! Rotindu-și cu solemnitate vârtelnița lui de pene colorate prin văzduhul vernil al poienii de pădure, Aborigenul surâse către neagra lucire a ochilor Fetei. Îi spuse cu blândețe: Copilă, fără de rost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
platoului de paradă un semicerc de soldați care se deforma din mers, după vectori preciși. Această mulțime de uniforme se alungi altminteri, ținând-o așa, întruna, devenind tot mai mult un solid meterez de furnici, de pureci-săritori și de sclipitoare tăișuri. Acest meterez, masiv ca un fronton de fortăreață, se deplasa cu totul spre tribuna de onoare și cu cât distanța se micșora, solul dedesubt începu să trepideze, tot mai tare și mai tare, la fel ca podina de gheață a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
-i spună mai multe. Alo, domnule Rădulescu? Mă auziți? Mai sunteți la aparat? În receptor se aud pocnituri puternice, ca și cum cineva bate în furca telefonului. Împietrit, Marius ascultă tăcut. Cuvintele lui moș Ilie rănesc dureros, asemeni unei lame trecută cu tăișul subțire peste carnea vie a unei rosături de bocanc. Are gura uscată și nu reușește să articuleze nici un sunet. Cu inima prinsă parcă într-o menghină, înghite în gol de mai multe ori. Reușește cu greutate să își vină în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
nu mai eram magistrat), Îmi pare rău că mi-e dat să vă cunosc Într-o asemenea Împrejurare. Vorbirea lui părea sinceră, poate chiar era În clipa aceea, glasul suna ca o bunăvoință, dar după cîteva minute deveni ferm, cu tăișuri, fața Îi era ușor severă. Începusem să pricep Înaintea cui mă aflu. E adevărat, n-am fost supus nici unei molestări, numai că frazarea trecuse de zona politeții Într-o marginalitate abia precaută, și-mi păru rău, nu pentru mine ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
a hotărî cestiuni a cărora rezolvare va determina pe de-a pururea soarta nației românești în genere, a statului român îndeosebi. Cele trei mari întrebări: cestiunea Basarabiei, acordarea de drepturi politice evreilor, anexarea Dobrogei, atârnă ca o sabie cu trei tăișuri asupra noastră, și va depinde de la înțelepciunea noastră de a le face inofensive în marginile putinței. Știm foarte bine, pentru noi și între noi, întîi că Basarabia ce ni se ia e o parte străveche a țării Moldovei și c-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
scriu gazetele, de aceea el nu le mai dă nici o crezare. Jurnalistica noastră are mult de mulțumit talentelor ovreiești; tocmai pe acest teren dibăcia versatilă și ascuțimea spiritului evreiesc au aflat un câmp fertil. Dar și aci rezultatul are două tăișuri. Boerne cel dintâi a introdus în jurnalistica noastră acel ton propriu și nerușinat care critică patria așa, ca de din afară, fără tăișuri un fel de respect, ca și când batjocura Germaniei n-ar împunge în. adâncul inimei pe oricare german. Preocupați
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
dibăcia versatilă și ascuțimea spiritului evreiesc au aflat un câmp fertil. Dar și aci rezultatul are două tăișuri. Boerne cel dintâi a introdus în jurnalistica noastră acel ton propriu și nerușinat care critică patria așa, ca de din afară, fără tăișuri un fel de respect, ca și când batjocura Germaniei n-ar împunge în. adâncul inimei pe oricare german. Preocupați parcă de [o] mulțime de treburi, se vâră ca nenorocirea mereu înainte și nu se sfiesc de a vorbi și judeca cu ton
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]