1,240 matches
-
1620) și izvoarele sale. Culturile din centrul și vestul Europei au inculcat cărturarilor noștri imperativul dezvoltării culturii și literaturii în limba română. Unul dintre rezultate a fost traducerea Cronicii universale a lui Constantin Manasses. Analizând mai întâi copia slavo-română, apoi tălmăcirea prescurtată a lui Mihail Moxa, care introduce și trei scrieri bizantine, M. identifică fragmentele adăugate de călugărul român din cronicile lui Simeon Magistrul și Logofătul și din cea a lui Zonaras. Sunt contribuții care adâncesc cunoașterea multor aspecte și probleme
MIHAILA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288124_a_289453]
-
între 1 martie și 15 octombrie 1889, cu o întrerupere între 1 iunie și 1 septembrie. Director: H. Theodoroff. Editorialul primului număr semnalează primejdia pe care o ascunde avalanșa traducerilor făcute doar pentru profit material. M. anunță că va publica tălmăciri de calitate din literatura străină, „orice scriere originală”, precum și contribuții de istorie sau informații culturale. Beletristica tipărită este însă cu mult sub nivelul promisiunilor. Colaborează Christu Șt. Reveneanu, Wladimir Barca-Karbotti, I. Christescu și I. Theodoroff. Se traduc pagini din Georges
MINERVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288160_a_289489]
-
religioase, așa cum o dovedesc și manuscrisele păstrate, datate între 1769 și 1805. Multe dintre scrierile utile inițierii în cultul creștin au fost tipărite la Blaj în perioada 1796-1802, în genere sub titlul Theologhie dogmatică și moralicească... Între manuscrise, cele mai multe sunt tălmăciri din sfinții Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur, Grigorie Teologul, din Thomas a Kempis ș.a. Dar cea mai importantă este traducerea Bibliei, apărută la Blaj, în 1795. M. a simțit că limbajul traducătorilor Bibliei de la București (1688) trebuie împrospătat
MICU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288108_a_289437]
-
Simu, Petre Dulfu, Zaharia Boiu, iar cu proză V. Ranta-Buticescu, C. Szatmary, T. Simtion. Un grup de intelectuali transilvăneni (Anton Pop, Iacob Onea, Marioara Bosga ș.a.) trimite culegeri de folclor din jurul Năsăudului, din Bihor, din zona Aradului. Se publică și tălmăciri din Byron, Lenau (Cântece din trestie), Schiller, La Bruyère (fragmente din Caractere, traduse de Ieronim G. Barițiu), Maupassant și Jókay Mór. Predomină însă traducerile și adaptările din autori germani, maghiari și francezi mai puțin sau deloc cunoscuți (Theo Seelmann, E.
MINERVA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288156_a_289485]
-
Zaciu, Marian Papahagi și Aurel Sasu, face parte din echipele care redactează Dicționarul cronologic al românului românesc și Dicționarul general al literaturii române. Asemenea majorității poeților formați în jurul revistei „Echinox”, M. vizează exprimarea polivalenta: poet, critic, traducător. Testul dificil al tălmăcirii lucrării Sacrul a lui Rudolf Otto (1992) este urmat de o culegere de eseuri și de o altă traducere, din Giuseppe Tucci, apoi de un volum de versuri proprii, Seara cu Dante și alte poeme (1996), ca să revină la operă
MILEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288138_a_289467]
-
literaturii române. Ele sunt un document revelator asupra formării personalității lui M. și, în genere, a intelectualului român. Cititor pasionat, bun cunoscător al câtorva limbi, M. s-a încercat și în traduceri. Încă din 1857 trimisese la „Gazeta Transilvaniei” două tălmăciri, care însă nu au fost publicate: una din Charles Dickens, iar cealaltă din Jean Paul. A mai tălmăcit un fragment din partea întâi a lui Faust de Goethe (1870), semnând numai cu inițiala numelui de familie, și o scurtă poezie de
MAIORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287962_a_289291]
-
vedem? în zodia potcoavei, da, fiindcă-i drept în fața banului de aur. Dar ce-i potcoava? E leul, da, leul care rage și sfîșie. O, corabie bătrînă, bătrînul meu cap tremură cînd mă gîndesc la tine! Iată acum o altă tălmăcire, a aceluiași text. Tot soiul de oameni, într-o singură lume... Ia să ne-ascundem! Uite-l pe Queequeg - seamănă el însuși c-un Zodiac, într-atîta de tatuat i-e trupul. Ce zice Canibalul? Pe legea mea, compară semnele! își
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
a Tineretului, C.G.M. și E.P.L.A. Astfel la mai toate editurile s-au tradus opere de Pușkin, de Lermontov, Radișcev, Saltâcov-Scedrin, Griboiedov, Alexei Tolstoi, Șolohov, nuvele și articole de Fadeev, Ehrenburg, Tihonov, Kataev, Gladcovă (Ă). S-au făcut o serie de tălmăciri din poezia sovietică de către Radu Boureanu, Cicerone Theodorescu, Victor Kernbach etc. din Maiacovski, Blok, Simonov etc. În ce privește poezia clasică, Maria Banuș, George Lesnea, Ion Costin au tradus din Pușkin și Lermontov. Lipsește Însă o antologie a poeziei sovietice, ca și
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
comune Într-o atmosferă specifică. (Ă). Calitatea inferioară a traducerilor lui George Dan alterează Însuși conținutul poemelor lui Simonov, umbrindu-le mult din valoarea originală, care nu poate fi astfel comunicată lectorului român. De aceea chiar editura care a publicat tălmăcirea poemelor lui Simonov Prieteni și dușmani dovedește oarecare ușurință, prea puțină atenție față de textul marelui scriitor sovietic”. Geo Șerban. - Petru Vintilă: Oamenii și faptele lor. În: Flacăra, nr. l8 (70), 7 mai 1949. Geo Șerban. - Nicolae Tăutu: Și s-au
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
ne vine să ne coborâm la jargonul vostru, oglindă a ferocelor relații ce domnesc acolo, la voi. (Ă). Dacă În copilărie mă bucuram atunci când povestea Îi făcea pe oameni să vorbească În graiul jivinelor, astăzi mărturisesc că operația aceasta de tălmăcire a unui jargon animalic, reflex al unor raporturi animalice Între oameni, Îmi provoacă dezgust: dacă o fac, e numai pentru că o socotesc necesară. (Ă). Da, sărmanilor! voi puteți să mințiți, să falsificați, să provocați, să ațâțați la omor, dar nu
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
din anticul Tomis, povestite de el însuși), București, 1988; Vrăjitorii faraonilor, București, 1995; 50 de ani de traduceri din literaturile de limbă germană în limba română și din literatura română în limba germană. 1945-1995, București, 1996; Eros, regele dezmățului în tălmăciri necenzurate și inedite din literatura greco-latină, București, 1998. Traduceri: Veress Zoltán, Doi cocoși aventuroși. Un berbec zevzec. Năzdrăvanul Martinică, București, 1965 (în colaborare cu Ioanichie Olteanu); Terențiu, Seneca, Teatru, pref. Eugen Cisek, București, 1966 (în colaborare cu N. Teică); Kis
ACSAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285154_a_286483]
-
Literatura pentru copii este un capitol extins al activității sale: Picu și Gheorghiță (1956), Lanterna magică (1956), Bucuria tinereții (1957), Șantier (1964), Povestea greierului (1964), Povestea Mărgicăi (1970). După 1948, s-a ocupat constant de traduceri, semnând (uneori în colaborare) tălmăciri după opere de Molière, Flaubert, Madame de La Fayette, Pușkin, Jules Renard, Raymond Radiguet, Maxim Gorki, Valéry Larbaud, Bertolt Brecht ș.a. A prelucrat în versuri o mai veche traducere din Norii de Aristofan. A mai versificat, stilizat și prefațat numeroase traduceri
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
Receptată favorabil la vremea apariției, poezia lui B. a fost considerată reprezentativă pentru modernismul românesc. Începând cu anul 1922, unele poeme au fost traduse și au intrat în antologii apărute în limbile maghiară, franceză, engleză, spaniolă ș.a. După 1950, numărul tălmăcirilor din opera sa este mult mai mare, cuprinzând și versiuni în limbile rusă, germană, italiană, portugheză ș.a. Puțin personală prin armonia exterioară a versului și limbă, această poezie se personalizează și se modernizează chiar prin imagine. În dezlănțuirea imaginismului frenetic
BOTEZ-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285830_a_287159]
-
literară”, „Cuvântul”. Poetul se lansează în 1931 cu volumul de versuri Eulalii, prefațat de Ion Barbu și încununat cu Premiul Socec. Singurele versuri încredințate ulterior presei, până cu puțin timp înaintea morții, când în „Viața românească” și „Tribuna” îi apar tălmăciri din E. A. Poe și șase sonete, sunt cele în limba franceză din „Contimporanul” și „Ulise”. Primele eseuri i se tipăresc în 1932 în „Floarea de foc”, „Contimporanul” și „România literară”. Momentul coincide cu afilierea la gruparea Criterion, la simpozioanele căreia
BOTTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285841_a_287170]
-
libretelor unor opere și operete (Carmen de Georges Bizet, Gioconda de Amilcare Ponchielli, Andrea Chenier de Umberto Giordano, Clopotele din Corneville de R. Planquette) și a unor vodeviluri. În poezie, a tălmăcit din Berta Galeron de Calonne, Béranger, Schiller ș.a. Tălmăcirile sale sunt din franceză și italiană, germană și engleză, ceea ce denotă cultură. SCRIERI: Singurătate, Craiova, 1892; Din vravuri, București, 1894; Doine oltenești, Craiova, 1896; Lew, Craiova, 1899; Două cumetre, Craiova, 1899; Sonete, Craiova, 1904; Cântări, Craiova, f.a.; Salba de aur
BURLANESCU-ALIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285960_a_287289]
-
traducerilor din literatura universală, în care și-a putut valorifica însușirile literare. A debutat editorial cu traducerea din limba germană a volumului de poezii Copacul cel bătrân de Werner Bossert (1962). S-a consacrat însă transpunerilor din literatura franceză, realizând tălmăciri din operele lui Honoré de Balzac, Al. Dumas, François Mauriac, André Maurois, Bernard Clavel, Yves Gandon și alții. Traduceri: Werner Bossert, Copacul cel bătrân, București, 1962; Bernard Clavel, Călătoria tatălui, București, 1968, Fructele iernii, București, 1971, Stăpânul fluviului, București, 1975
BUSNEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285962_a_287291]
-
unele școli. Prefață este un elogiu adus de B. întemeietorilor școlii în limba română, a căror activitate o considera un exemplu de înaltă iubire de țară. În 1831, el tipărește Pavel și Virghinia, revizuind, după originalul francez, textul din 1827. Tălmăcirea este făcută cu talent și cu un remarcabil simt al limbii. Exprimarea ușor arhaica, atunci când traducătorul încearcă să evite neologismul, are prospețime, spontaneitate și culoare. Versiunea lui e mai literară și chiar mai exactă decât cea făcută de Al. Pelimon
BUZNEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285977_a_287306]
-
pref. trad., București, 1975, Purgatoriul, pref. Alexandru Balaci, București, 1978. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Un traducător al lui Dante, LCF, 1970, 21; Alexandru Balaci, O nouă traducere a „Infernului”, R, 1975, 8; Șerban Cioculescu, „Infernul” lui Dante într-o nouă tălmăcire, FLC, 1976, 1; Dan Grigorescu, Dante, „Infernul”, CNT, 1976, 5; Dragoș Vrânceanu, Un traducător al lui Dante în românește, RMB, 1977, 10050; Dan Grigorescu „Purgatoriul”, CNT, 1978, 26; Vasile Băncilă, George Buznea. Cea mai nouă haină literară a lui Dante
BUZNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285978_a_287307]
-
Nu lipsesc nici versurile de inspirație biblică în care, în pofida unor tonalități adecvate, nu se ating zonele de profunzime ale modelului. Poetul a lăsat și câteva sinteze privitoare la literatura rusă și reprezentanții ei de marcă, precum și o serie de tălmăciri din romanticii, realiștii și modernii ruși (A. S. Pușkin, M. Lermontov, C. Balmont, Maxim Gorki, I. Bunin, Al. Blok ș.a.), fiind și primul traducător al lui Esenin la noi. SCRIERI: Miresme din stepă, București, 1922; Țara mea, Craiova, 1928; Păstori de
BUZDUGAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285970_a_287299]
-
trei ani ai vieții petrecuți la Bacău, se mută cu familia la București, unde urmează cursurile liceale la Colegiul „Sf. Sava” și Liceul „Gheorghe Șincai”, perioadă de lecturi precoce, în original, din literaturile engleză, americană și franceză, cu încercări de tălmăcire a unor texte dintre cele mai dificile. Aparițiile în periodice sunt postume: în „Luceafărul”, la o lună de la moartea sa, în „România literară”, „Cronica”, „Jalons” (transpuneri în franceză de Constantin Crișan), „Art et Poésie”, „New York Span” (în engleză de Sandra-Marina
BUZINSCHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285976_a_287305]
-
ironic sau autopersiflant, prin care mai adesea își asumă sau înfruntă lumea poetele din spațiul pravoslavnic. Poeta exersează un răstimp - menționabil - și comentariul critic, deconspirându-și gustul, preferințele, afinitățile, într-o deplină acceptare a obsesiilor spirituale. Un număr însemnat de tălmăciri din Baudelaire rămase de la C. Z. Buzdugan apar antologate de B.-H. în 1942. Lasă ea însăși câteva traduceri (remarcate), din François Villon, Paul Valéry, Petöfi, Robert Browning. Tentată poate la o reevaluare (boala de cord îi anunța sfârșitul), își
BUZDUGAN-HASEGANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285971_a_287300]
-
grupaje sau poezii disparate, deși e aici cu mult mai aproape, se pare, de formula lirismului său. Risipindu-și, în parte, vocația, în tranziția de la cumpăna veacurilor, B. compensează, în timp, prin „pasionate, rodnice îndeletniciri” de traducător (Geo Dumitrescu). Primele tălmăciri, din literatura franceză ori săvârșite prin intermediul francezei, coincid cu vârsta debutului publicistic: articole, proză, pagini științifice sau artistice, din H. Spencer, Walter Scott, Shelley, N. G. Cernâșevski (fragmente din Ce-i de făcut?), Paul Lafargue, Alphonse Daudet, E. Fournière, apar
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
a textului. În integrala traducerilor din Les Fleurs du mal - Florile răului, B. e prezent cu patruzeci și cinci din cincizeci de „variante” posibile, bilanț notabil. Poetul surprinde, în fine, cu un sisific proiect, angajând, în ultima parte a vieții, tălmăcirea trilogiei lui Dante; aborda Divina Commedia fără o inițiere specială, fără o pregătire „de școală”, în termenii lui N. Iorga, altfel întâiul în a-i consacra reușita, într-o prefață, publicată anticipat, la Infernul. Plecând de la versiunea franceză a lui
BUZDUGAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
la Șah-namé de Firdousi realizată de George Dan. Nu lipsesc contribuțiile de folclor și folcloristică, printre care o cercetare asupra preluării motivului Mioriței în spiritualitatea populară maghiară. Compartimentul forte al publicației îl reprezintă însă traducerile din Omar Khayyam (catrene în tălmăcirea lui George Dan), lirica hindusă (versiuni de Iv. Martinovici), poetul tibetan Milarepa, Shakespeare (sonetele XIX și XXVI), versuri ale lui Clemens Bretano (traduse de Dan Constantinescu), Hölderlin (în interpretarea Veronei Brateș), Ana Ahmatova ș.a. Adrian Hamzea transpune în română din
CALENDAR LITERAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286016_a_287345]
-
Sanda Movilă (Strigoii, Ultimul vlăstar, Călătorul), Horia Furtună (Noapte albă), Ion Caraion (Păduri de trupuri, Ninge), Petru Dumitriu (Șapte poeme, debut poetic), Mihail Crama (Veac obsedant, Post-bellum, Atlantic), Victor Kernbach (Ev, Tangență), Iordan Chimet (Shanghai, Cântecul peștelui). Se publică și tălmăciri de poezie: un fragment din Sirenele de Laurence Binyon transpus de Margareta Sterian, un sonet de Mallarmé în traducerea Mariei Rovan și Cântecul brazilian al regimentului 6 de Robin Gallego, tradus de Radu Teculescu. În debutul celui de al doilea
CAIET DE POEZIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286002_a_287331]