KorAP: Find »[drukola/base=tabel & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...4129 >

103,224 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248

implicate în programe de ajutor sau dezvoltare comunitară 152 Tabelul 21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM 157 Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
21. Profiluri ale unor ideologii implicate în DEVCOM 157 Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Tabelul 22. Corelațiile între apartenența la grupurile AAP și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și variabilele culturale 173 Tabelul 23. Profilul de status al grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
grupurilor AAP 175 Tabelul 24. Grupuri AAP după IS la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
la nivelul gospodăriilor (%) 176 Tabelul 25. Corelații între inconsistență și variabilele cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
cognitive 180 Tabelul 26. Descrierea variabilelor utilizate în analiză 182 Tabelul 27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
27. Segregare și „mândrie” în definirea orientării naționale (%) 189 Tabelul 28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
28. Orientări identitare și diversitate etnică locală (%) 191 Tabelul 29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
29. Profilul persoanelor care susțin diferite tipuri de naționalism 192 Tabelul 30. Orientare națională și opțiune electorală la populația românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
românească (%) 193 Tabelul 31. Sentimentul de anomie socială și opțiunea politică (%) 194 Tabelul 32. Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui) 207 Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Inconsistență la nivel de ideologie etnică (%) 195 Tabelul 33. Ponderea persoanelor cu grad mare de identificare locală și ocupațională, pe regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui) 207 Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale 208 FIGURI Figura 1. Tipuri de comunități în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
regiuni istorice și medii rezidențiale 204 Tabelul 34. Nivelul mediu al tradiționalismului identitar pe regiuni istorice și medii rezidențiale 206 Tabelul 35. Gravitatea problemelor sociale locale estimată de populație, pe regiuni istorice și medii rezidențiale (valorile medii ale indicelui) 207 Tabelul 36. Modele cauzale ale tradiționalismului identitar și gravității percepute a problemelor sociale 208 FIGURI Figura 1. Tipuri de comunități în spațiul de atribute al conceptului de comunitate 31 Figura 2. Dezvoltarea comunitară în familia schimbărilor care afectează comunitatea 39 Figura

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
modul în care sunt structurate politicile DEVCOM, pentru organizarea acțiunilor comunitare. O simplă clasificare a motivațiilor de implicare în acțiunile de interes comun în funcție de cointeresare și voluntariat indică patru tipuri de situații - participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupalăși forțată (vezi tabelul 1). Acestea sunt tipuri ideale de motivație pentru că în practica de participare pot fi combinate, pentru același individ, tipuri diferite. Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitarătc "Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară" Evident, în sfera DEVCOM

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
interes comun în funcție de cointeresare și voluntariat indică patru tipuri de situații - participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupalăși forțată (vezi tabelul 1). Acestea sunt tipuri ideale de motivație pentru că în practica de participare pot fi combinate, pentru același individ, tipuri diferite. Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitarătc "Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară" Evident, în sfera DEVCOM nu intră participarea forțată, prin constrângere. Cea de tip voluntar, dezinteresat, altruist nu pune probleme de încadrare. Este evidentă în special

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
tipuri de situații - participare dezinteresată/altruistă, prin cointeresare, grupalăși forțată (vezi tabelul 1). Acestea sunt tipuri ideale de motivație pentru că în practica de participare pot fi combinate, pentru același individ, tipuri diferite. Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitarătc "Tabelul 1. Tipuri de motivație pentru participare comunitară" Evident, în sfera DEVCOM nu intră participarea forțată, prin constrângere. Cea de tip voluntar, dezinteresat, altruist nu pune probleme de încadrare. Este evidentă în special în cazul donațiilor necompensate de avantaje materiale directe

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
Aspectul cronologic" În perioada 1965-1966, în satul Axente Sever a fost inițiată prima societate de acest tip din zonă; la început a avut 15 membri, ulterior 56. Pentru a crea o imagine asupra ratei de adoptare a inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul 2. Dinamica socială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
15 membri, ulterior 56. Pentru a crea o imagine asupra ratei de adoptare a inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966‑1975" Data începerii lucrărilor, mai ales, trebuie luată cu toată rezerva, întrucât a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
inovației, prezentăm în tabelul 2 dinamica socială a difuzării societăților de aducțiune a apei potabile în satele Axente Sever, Agârbiciu, Șoala, Șeica Mare și Șeica Mică. Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966-1975tc "Tabelul 2. Dinamica socială a aducțiunilor de apă potabilă în cinci sate sibiene, 1966‑1975" Data începerii lucrărilor, mai ales, trebuie luată cu toată rezerva, întrucât a fost spusă „din aducere-aminte”. În plus, numeroase societăți au avut perioade de abandonare totală

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de dezvoltare ar putea fi mai mare în comunele mai dezvoltate. O examinare simplă a profilului comunelor din județul Timiș în funcție de stadiul în care se află cu adoptarea inovației PL confirmă ipotezele formulate anterior, după cum se poate constata ușor din tabelul 3: - comunele cu PL și proiecte de dezvoltare câștigate în diferite competiții sunt cele mai dezvoltate din județ; au o rată mare de ocupare a forței de muncă, sunt mai apropiate de oraș și înregistrează ponderi mari ale navetiștilor de la

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
sunt situate la o distanță mare față de oraș; - situația intermediară sub aspectul nivelului de dezvoltare revine comunelorcare au în schemă un PL, dar nu au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
de dezvoltare revine comunelorcare au în schemă un PL, dar nu au înregistrat încă succese în atragerea unor resurse pentru proiectele de dezvoltare aduse cu sprijinul promotorilor. Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului localtc "Tabelul 3. Profilul comunelor din Timiș în funcție de adoptarea inovației sociale a promotorului local" * Valori medii la nivel de comună. Calculele ne aparțin. Desigur, ar putea fi formulată și ipoteza unei cauzalități între prezența PL în localitate și nivelul de dezvoltare al

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
la interogațiile asupra dezvoltării comunitare în România. Continuarea sa, precum și înregistrarea de detaliu a problemelor și consecințelor care îi sunt asociate sunt de natură să ducă spre instituționalizarea unei dezvoltări comunitare durabile. Cultura participativătc "Cultura participativă" Am menționat deja (vezi tabelul 1) că implicarea populației în acțiuni de dezvoltare comunitară poate fi motivată prin cointeresare sau prin interesul dat de apartenența la grupul beneficiar. Cazul participării total dezinteresate, altruiste este unul limită, asupra căruia nu voi stărui în continuare. Fiecare dintre

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
primăriei, de la simple întâlniri publice până la implicarea efectivă prin muncă sau furnizarea de resurse, este asociată cu variabile de localizare a satului și de încredere. Rata totală de participare în cele 14 sate era, la momentul sondajului, de aproape 40% (tabelul 4). Respectiva rată era considerabil mai mare în cazul persoanelor ce aveau încredereînprimar și locuiau în satele centru de comună. Situația opusă de participare redusă se înregistra mai ales la persoanele care declarau că nu au încredere în primar și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
și locuiau în satele centru de comună. Situația opusă de participare redusă se înregistra mai ales la persoanele care declarau că nu au încredere în primar și locuiau, preponderent, în sate periferice (cele pe teritoriul cărora nu se află primăria). Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de încrederea în primar și de localizarea satuluitc "Tabelul 4. Participarea la activitățile primăriei în funcție de încrederea în primar și de localizarea satului" Sursa: Studiul Băncii Mondiale de evaluare socială la nivel rural în cadrul proiectului privind

[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]