1,612 matches
-
grădiniță, pe baza unui complex de acțiuni și operații cu cantitățile, sub îndrumarea sistematică a educatoarelor. Copilul percepe însușirile cantitative ale lumii reale prin diferiți analizatori. În procesul de numărare, este activizat atât analizatorul vizual, cât și cel auditiv, cel tactil si cel chinestezic. Copilul nu numără mingile numai cu ochii, el pune mâna pe fiecare minge numarată, percepând concomitent mișcarea mâinii de la o minge la alta si zgomotul produs de deplasarea obiectului dintr-un loc în altul. O data cu formarea reprezentărilor
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
elemente; • să spună că noua mulțime formată din ,,n” elemente și încă un element are ,,n + 1” elemente; • să prezinte cifra corespunzătoare noului număr. Pentru fixarea acestui număr se fac exerciții variate, inclusiv prin antrenerea mai multor analizatori (vizuali, auditivi, tactili ) având ca sarcini: • raportarea numărului la cantitate (se dă o mulțime de elemente și se cere să se afle câte elemente sunt în mulțime); • raportarea cantității la număr (se indică numărul de elemente și copiii construiesc mulțimi de obiecte având
Activit??i didactice desf??urate in gr?dini?? ?n scopul ?nsu?irii no?iunii de num?r natural by Gu?u Mihaela. Pasat Ionel-Marius () [Corola-publishinghouse/Science/83651_a_84976]
-
percepe omul. Așa se explică reacția imediată a câinelui la Încercarea unui răufăcător de a-l deposeda pe stăpânul său de un bun și de a fugi, chiar dacă unghiul de vedere este mai dificil. În ceea ce privește simțurile gustului și a pipăitului (tactilă, se poate spune că, până În prezent, nu au fost suficient de bine studiate. Se știe doar că ele nu sunt suficient dezvoltate. Cu privire la Întrebarea care se pune deseori: dacă acest animal are același număr de simțuri ca și omul, răspunsurile
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
În lesă, plânge, ține coada Între picioare, Își arată colții și dă să muște) tresare ușor (ridică capul, ciulește urechile și Își Îndreaptă privirea atentă În direcția de unde vine zgomotulă sau rămâne indiferent, chiar dacă zgomotul este puternic ori aproape. Sensibilitatea tactilă sau cutanată se poate verifica prin trecerea de câteva ori cu palma de-a lungul spatelui, mai Întâi ușor, apoi ceva mai puternic și În final se trece palma În răspăr și apăsat În regiunea greabănului și lombelor. La aceste
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
ori, confundă chiar pe stăpânul lor cu alte persoane care intră În gospodărie, dacă nu intervin imediat În sprijin simțurile mirosului și al auzului, a căror acuitate este de largă notorietate. La nașterea cățelului, cel mai dezvoltat simț este cel tactil, care Îl ajută să Își identifice confrații din interiorul cuibului, să se apropie și să se mențină la sânul cățelei; primele jeturi de lapte matern le obține pe baza senzorilor tactilii de la nivelul botului și labiilor (buzelor); căldura trupească a
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
La nașterea cățelului, cel mai dezvoltat simț este cel tactil, care Îl ajută să Își identifice confrații din interiorul cuibului, să se apropie și să se mențină la sânul cățelei; primele jeturi de lapte matern le obține pe baza senzorilor tactilii de la nivelul botului și labiilor (buzelor); căldura trupească a mamei o resimte tot pe bază tactilă, ajutat de mirosul Încă firav, dar În dezvoltare continuă; la nivelul labelor, În pernițele plantare se află, de asemenea, senzori tactili bine dezvoltați, cât
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
confrații din interiorul cuibului, să se apropie și să se mențină la sânul cățelei; primele jeturi de lapte matern le obține pe baza senzorilor tactilii de la nivelul botului și labiilor (buzelor); căldura trupească a mamei o resimte tot pe bază tactilă, ajutat de mirosul Încă firav, dar În dezvoltare continuă; la nivelul labelor, În pernițele plantare se află, de asemenea, senzori tactili bine dezvoltați, cât și pe toată suprafața cutanată a corpului. Comportamentul dominant ce se manifestă În această primă fază
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe baza senzorilor tactilii de la nivelul botului și labiilor (buzelor); căldura trupească a mamei o resimte tot pe bază tactilă, ajutat de mirosul Încă firav, dar În dezvoltare continuă; la nivelul labelor, În pernițele plantare se află, de asemenea, senzori tactili bine dezvoltați, cât și pe toată suprafața cutanată a corpului. Comportamentul dominant ce se manifestă În această primă fază a vieții cățelului, până la Înțărcare, se caracterizează printr-o mare predispoziție pentru somn și un apetit tot mai crescut pentru supt
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
că și această deprindere sa format lent, prin acumularea În timp și imprimarea În memorie a stimulilor determinați de mirosul specific fiecărui drog. Datorită faptului că În primele zile de la naștere cățeii nu văd, având ochii acoperiți de pleoape, simțurile tactil și auditiv sunt prioritare pentru a putea fi legați de cățeaua mamă și de ceilalți congeneri. În cazul Îndepărtării Întâmplătoare a cățeilor din cuib, revenirea este Înlesnită de stimulii sonori emiși de mamă, care sunt imprimați În memoria acestora. De
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
și așa mai departe, iar din această pricină nu atât filosoful, cât psihologul s-ar cuveni chemat la rampă, pentru a lămuri șansele de perseverare pe distincția Între sensibil și inteligibil ! Cum informaticienii vorbesc, astăzi, de „raționamentul vizual“, de „raționamentul tactil“, ori de „raționamentul auditiv“, logica pare să subîntindă Întreaga psihologie, iar În aceste condiții, ne apare de o frapantă actualitate concepția lui Auguste Comte despre logica pozitivă, ca rezultat al legăturii dintre: (1) logica (instructivă) a sentimentelor (și a emoțiilor
Prelegeri academice by prof. univ. dr. PETRU IOAN () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92348]
-
se ivesc spontan ca o consecință firească rezultată din dorința elevului de a emite un sunet neântrerupt și lin. Aceste mișcări de amortizare sunt foarte mici și vor putea fi studiate mai târziu, cu elevii a căror senzații musculare și tactile sunt într-un grad de diferențiere pronunțată. În continuare vom preda diversificarea trăsăturilor de arcuș cerute de difersificarea ritmică a materialului sonor. Trăsăturile de arcuș combinate pe valori combinate vor fi abordate urmărindu-se: - împărțirea proporțională a arcușului pentru valori
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
legile gazelor, formulându-le matematic, fapt care-i aduce celebritatea. El este autorul din umbră al "mașinii Boyliene". 36 John Gough (1757-1825), la vârsta de 3 ani, se îmbolnăvește de variolă și orbește. Își dezvoltă capacitatea de a recunoaște pe cale tactilă și auditivă. La vârsta de 18 ani primește gradul de magistru în matematică și continuă studiile cu ajutorul surorii sale, care-i citea. Prietenia lui cu Dalton are ca rezultat dezvoltarea gustului pentru matematică, însușirea limbilor latină și greacă fiind obținută
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Abstract], [±Uman] etc., și, pe de altă parte, structura lor argumentală, formulată în termenii teoriei cazuale fillmoriene. În funcție de criteriul intențional vs nonintențional, autoarea distinge două subcâmpuri de verbe de percepție pentru fiecare dintre cele cinci modalități (vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă, tactilă): subcâmpul verbelor agentive sau intenționale și subcâmpul verbelor nonagentive sau nonintenționale, pe care le analizează sintactic. În recentul articol al Mariei Iliescu (2009) se surprind diferențele de natură semantică și discursivă dintre două verbe al căror sens de bază este
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
În primul capitol, Delimitarea clasei lexico-semantice a verbelor de percepție, deschidem cadrul de cercetare definind domeniul semantic al percepției. Delimităm clasa lexico-semantică a verbelor de percepție din limba română în funcție de mai mulți parametri: organele implicate în percepție (percepția vizuală /auditivă/tactilă/olfactivă/gustativă), prezența în structura semantică a trăsăturii [± Intenționalitate] și rolul tematic atribuit de verb subiectului. În urma acestor clasificări, distingem trei "utilizări" ale verbelor de percepție: nonintențională, intențională și evidențială (aparentă), pe care le reprezentăm în termenii teoriei cognitive a
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
un sistem mai larg de redare a surselor de informație exterioară, care include verbele de comunicare și verbele cognitive, precum și termenii care desemnează anumite procese senzoriale (adjectivele care desemnează nume de culori, cele care denumesc proprietăți de natură gustativă sau tactilă, substantivele care denumesc reacții fiziologice etc.). Pornind de la delimitarea domeniului semantic al percepției, vom descrie, pe baza definițiilor lexicografice, câmpul lexico-semantic3 al verbelor de percepție. Pentru unele delimitări, vom folosi o perspectivă comparativă, dat fiind că fenomenele pot fi surprinse
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepem lucrurile numai într-un singur mod. (2) Cum percepeți clasa politică actuală? Sensul restrâns corespunde unei utilizări mai specializate a termenului: a percepe înseamnă a înregistra și a prelucra doar informațiile de natură fizică: vizuală, auditivă, olfactivă, gustativă și tactilă. Această "specializare" se poate observa și din tipul de complemente selectate, stimuli de natură vizuală, auditivă, olfactivă etc.: lumină, zgomot, miros, gust, atingere, ca în exemplele (3)-(7): (3) Un ochi care nu percepe lumina nu prezintă răspuns pupilar la
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
verbelor de percepție 10 Verbele de percepție se organizează în câmpuri lexico-semantice pe baza următoarelor proprietăți semantice comune sau distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
sau distinctive 11: - conțin semul comun inerent [+Percepție]12; - conțin semul variabil [de un anumit tip], concretizat prin valorile specifice [Văz], [Auz], [Tactil], [Miros], [Gust], subordonate semului comun [+Percepție]; În interiorul fiecăruia dintre cele cinci microcâmpuri identificate - al percepției vizuale, auditive, tactile, olfactive, gustative -, verbele se pot clasifica pe baza unor seme variabile ca [±Intenție], [±Manieră], [±Durată]. Astfel, se disting ca membri ai câmpurilor lexico-semantice delimitate 13 următoarele verbe: arătaintranz., a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
a contempla, a întrevedea, a iscodi, a privi, a observa, a scruta, a se zgâi, a se uita, a vedea, a zări (câmpul vizual), a asculta, a auzi, a audia (câmpul auditiv), a atinge, a mângâia, a palpa etc. (câmpul tactil), a adulmeca, a mirosi (câmpul olfactiv), a degusta, a gusta, a savura (câmpul gustativ) etc. În ceea ce privește distribuția semului [±Manieră], se disting verbele care încorporează maniera în semantica lor de cele la care această trăsătură este nonspecificată (vezi și Anexa): să
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
ale percepției este următoarea: percepția vizuală termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a vedea termeni subordonați (non-centrali): a privi, a se uita percepția auditivă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a auzi termen subordonat (non-central): a asculta percepția tactilă termen supraordonat (hiperonim): a percepe termen central: a atinge termeni subordonați (non-centrali): a mângâia, a palpa, a pipăi 16 percepția gustativă termen supraordonat: a percepe termen central: a gusta termen subordonat (non-central): a degusta percepția olfactivă termen supraordonat: a percepe
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cu privire la tipul de percepție senzorială exprimată. A simți redă atât percepții fizice senzoriale, cât și percepții abstracte, cognitiv-afective, fiindcă, așa cum se specifică în definiția lexicografică, poate surprinde și percepția unei calități. Paradigma verbelor de percepție interferează în zona percepțiilor chimice (tactile, olfactive) cu zona senzațiilor fizice. Putem vorbi, în astfel de contexte, de un continuum percepție fizică - senzație fizică: Simt un gust plăcut, Simt o durere în piept. 4.2. Verbele de percepție evidențială 19 Includem în clasa verbelor cu trăsătura
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
cea intențională, prin verbul listen, și cea evidențială, prin verbul sound. Percepția vizuală intențională și cea evidențială se exprimă prin același verb, look (în tipare sintactice diferite), iar percepția nonintențională, prin verbul see. Fiecare dintre celelalte trei modalități de percepție (tactilă, gustativă, olfactivă) "dispune" de un verb comun care, în structuri sintactice diferite, exprimă opoziția percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
percepție nonintențională - percepție intențională - percepție evidențială. Modalitatea de percepție Nonintențională Intențională Evidențială (Aparentă) Vizuală Tinerii văd bine. M-am uitat la un film. Privește munții. Vedem filmul la cinema. Andrei arată obosit. Auditivă Aud zgomote. Ascult muzică. Muzica sună bine. Tactilă Simt frigul la mâini. L-a atins ușor pe umăr ca să-l facă atent. Ø Gustativă Simt un gust amar. Am gustat mâncarea. Ø (perifrastic) Prăjitura are gust bun. Olfactivă Simt miros de liliac. Câinele miroase mâncarea. Prăjitura miroase bine
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
recategorizare semantică pot exprima simultan două tipuri de percepție. Funcționează astfel verbul a vedea, care poate reda atât percepția nointențională, cât și percepția intențională, prin selecția unor compliniri nominale cu proprietăți semantice interne diferite. Trei tipuri distincte de percepție nonintențională - tactilă, olfactivă și gustativă - pot fi exprimate prin structuri care conțin verbul neutru senzorial a simți, urmat de un substantiv abstract care codifică o proprietate fizică 26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
26. Această "limitare" în folosirea verbului a simți doar pentru cele trei tipuri de percepție fizică poate fi pusă în legătură cu natura lor chimică. Paradigma verbelor de percepție aparentă/evidențială este incompletă, lipsind unitățile care să exprime percepția gustativă și percepția tactilă. 6. Concluzii Din ilustrarea comparativă a exprimării modalităților de percepție în română și în engleză, prin includerea în comparație doar a lexemelor prototipice, se observă asimetria dintre realizarea lexicală a unor concepte comune în limbi diferite. Paradigma lexicală a verbelor
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]