1,731 matches
-
pus mintea și sufletul la treabă și, privind retrospectiv, mi-a așezat corabia pe linia de plutire. Nu, n-am primit nimic de tradus de la Editura Humanitas, ci, printr-o conjunctură amicală, m-am trezit de la Nemira cu un întreg teanc de cărți din care să-mi aleg. Le-am citit în vreo două săptămâni și am ales Des choses cachées depuis la fondation du monde, enorma carte-interviu cu René Girard care face punte între La Violence et le Sacré și
Poveşti cu scriitoare şi copii by Miruna Runcan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1780]
-
mereu amprentele, sau în timp ce am fost cu ea în parc și s-a prins în joacă cu alți copii. De cele mai multe ori, la birou ajung să mă instalez noaptea, cu veioza care împrăștie o lumină bună, blândă, în stânga laptopului, cu teancul de cărți în dreapta, continuat pe pervazul ferestrei, cu căștile pe urechi și cu Natalia dormind în pat, în spatele meu. Ionuț Chiva zice frumos, într-un material despre Canonul.net, unde ne ia la rând pe toți, cum și-o imaginează
Poveşti cu scriitoare şi copii by Cristina Ispas () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1771]
-
de lucru erau orele nopții, când toată casa era cuprinsă de liniște, iar eu stăteam la birou, cu tastatura coborâtă în sertarul foarte adânc al biroului, acolo unde dormea pisoiul nostru birmanez, obosit de alergătura din timpul zilei, tolănit peste teancuri de foi, printre creioane și plicuri, însoțindu-mi scrisul cu torsul lui monoton. N-am resimțit niciodată maternitatea ca pe o povară sau ca pe un obstacol în calea „carierei“ mele profesionale, probabil și pentru că am avut întotdeauna ajutoare în
Poveşti cu scriitoare şi copii by Carmen Mușat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/801_a_1777]
-
lui Suzanne care, într-un grup de prietene, făcea haz de poeziile mele. Urmă o scurtă pauză, timp în care Ioana se aplecă asupra unei mape, începând să caute febril printre foile vechi. Deodată exclamă triumfătoare, scoțând o hârtie din teancul de pe genunchi: — Am găsit una dintre poezii. Pregătește-te să leșini. Se porni să declame solemn, traducându-și în româ nește versurile: Soarele lunecă Și cântecul meu domol E prilej de litanie nesfârșită, Genune părăsită, melancolie profundă A trecutului meu
Ioana Celibidache : o mătuşă de poveste by Monica Pillat () [Corola-publishinghouse/Imaginative/585_a_974]
-
capăt vorbei moș Dumitru. Ei. Socoteala îi deja făcută. Uite aici. Banii sunt numărați. Pâcu s-a apropiat de masă și a privit la ce scrie pe hârtiile lui Aizic. Nu a uitat să arunce o prvire fugară și la teancul de bani. Apoi, în felul lui șugubăț, și-a arătat dorința: Ce bine mi-ar prinde mie toți gologanii iștia nici nu-ți închipui, jupâne Aizic. Pot să te împrumut pentru un timp, dar cu oarece dobândă - a propus negustorul
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1620_a_2945]
-
să se oprească tocmai în mijlocul celei mai uluitoare șanse pe care spera s-o aibă vreodată. "Mai așteaptă", își spunea în sinea lui, dar apoi pierdea de zece ori la rând... de zece ori... și după aceea parcă zărea un teanc de patruzeci sau cincizeci de bancnote de o mie pe care le putea băga în buzunar. Mai avea bani și în alte buzunare, și atunci, aproape inconștient, băga la întâmplare bancnotele în diferite canale. Cât de multe nu-și mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
Era absolut imposibil să-și închipuie ce putea să se afle dincolo - la 474. Încăperea cu acest număr era mică, mobilată cu o măsuță de tipul biroului pentru convorbiri de afaceri și cu două scaune. Pe masă se aflau șapte teancuri de dosare, fiecare teanc având o culoare diferită, rânduite în fața unui glob mare, alb-lăptos, care arunca o lumină blândă. Din adâncurile acestui obiect se auzi o voce baritonală: - Fara Clark? - Da. - Înainte de a se pronunța verdictul în cazul dumitale, continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
-și închipuie ce putea să se afle dincolo - la 474. Încăperea cu acest număr era mică, mobilată cu o măsuță de tipul biroului pentru convorbiri de afaceri și cu două scaune. Pe masă se aflau șapte teancuri de dosare, fiecare teanc având o culoare diferită, rânduite în fața unui glob mare, alb-lăptos, care arunca o lumină blândă. Din adâncurile acestui obiect se auzi o voce baritonală: - Fara Clark? - Da. - Înainte de a se pronunța verdictul în cazul dumitale, continuă liniștită vocea, vrei să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
rânduite în fața unui glob mare, alb-lăptos, care arunca o lumină blândă. Din adâncurile acestui obiect se auzi o voce baritonală: - Fara Clark? - Da. - Înainte de a se pronunța verdictul în cazul dumitale, continuă liniștită vocea, vrei să scoți un dosar din teancul albastru? Lista îți va indica A CINCEA BANCĂ INTERPLANETARĂ în relația ei proprie cu dumneata și cu lumea întreagă, ceea ce ți se va explica la momentul potrivit. Fara văzu că lista nu cuprinde decât societăți. Numele mergeau de la A până la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
nostru să afli cum. se obțin acești bani. E suficient să știi că banii se plătesc și că din această amendă Arsenalele alocă jumătate propriilor trezorerii. Cealaltă jumătate... Se auzi un pocnet și pe masă căzură bancnote așezate într-un teanc frumos împachetat. - E pentru dumneata, continuă vocea. Cu degete tremurătoare, Fara își strecură în buzunarul interior teancul de bancnote. Trebuia să facă un mare efort, mintal și fizic, pentru a se concentra asupra următoarelor cuvinte ce se rostiră: - Nu trebuie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
că din această amendă Arsenalele alocă jumătate propriilor trezorerii. Cealaltă jumătate... Se auzi un pocnet și pe masă căzură bancnote așezate într-un teanc frumos împachetat. - E pentru dumneata, continuă vocea. Cu degete tremurătoare, Fara își strecură în buzunarul interior teancul de bancnote. Trebuia să facă un mare efort, mintal și fizic, pentru a se concentra asupra următoarelor cuvinte ce se rostiră: - Nu trebuie să presupui că ai scăpat de necazuri. Pentru a-ți recăpăta atelierul de reparații din Glay ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
mosc, se odihneau pe măciulia de argint a bastonului. O droaie de copii lipăiau desculți în urma birjei, cerșind câțiva bănuți pentru roșcove. Cu gesturi mecanice de somnambul, grecul scotea din timp în timp, cu mâna lui fină străbătută de vinișoare, teancuri de bancnote mari, albăstrii, cu chipul filigranat al unor împărați bărboși, maiestuoși și necunoscuți, pe care le arunca în sus. Zbaterea lor de păsări rănite era urmărită până în zloata uliței, pentru a fi apoi aprig revendicate și sfârtecate de mâinile
Cutia cu bătrâni by Andrei Oișteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/824_a_1748]
-
să uităm de aceste fleacuri și scoate și tu ceva de la protocol. Să nu spui că n-ai, că te ia mama dracului! Victor zâmbi complice: da, se merita o tărie. Deschise un fișet plin cu dosare, iar din spatele unui teanc de carnete roșii, noi, legate frumos, scoase o sticlă învelită într-o imitație de pai. E “albanez”, mie îmi place, nu știu dacă și ție... Nu-i rău, aseară am servit o porcărie românească, cu frate-meu. El nu a
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
transformat în valută. Nu-i prost Petrache, are simțul pieții... Nu s-a lăsat nici Cârnu. A creat în două zile, cu prietenii săi, partidul țărăniștilor. A mers la oraș, a primit o adresă la mână și a adus un teanc de adeziuni. Mai pe toate le-a completat el, la crâșmă, iar prima lor acțiune de amploare a fost acum o lună, când au devastat CAP-ul. Au furat tot ce se poate fura, animalele le-au împărțit, iar pe
MASTODONTUL DE NISIP by Ilie Cotman () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1661_a_3000]
-
poate. Olivares Îi susținea privirea, impasibil. — Atât? — Atât. Timp de o câtime de secundă, căpitanului i se păru că deslușește o mijire de zâmbet În barba feroce a favoritului. Dar de asta n-a fost sigur niciodată. Olivares luase un teanc de hârtii din cele multe de pe masă și Îl răsfoia distrat. — Ai slujit În Flandra și la Napoli, după câte văd. Și Împotriva turcilor, În Levant și Berberia... O lungă viață de soldat. De la treisprezece ani, Excelență. — Titlul acesta de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
soldat. De la treisprezece ani, Excelență. — Titlul acesta de căpitan e o poreclă, presupun. Cam așa ceva. Niciodată n-am depășit gradul de sergent, și chiar și-acela mi-a fost retras În urma unei Încăierări. — Da, scrie aici. Ministrul continua să răsfoiască teancul. Te-ai bătut cu un sublocotenent și l-ai străpuns cu spada... Mă mir că n-ai fost spânzurat pentru asta. — Erau cât pe ce s-o facă, Excelență. Dar În ziua aceea s-au răsculat trupele noastre la Maastricht
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
plăcea să-i fie luate În râs rănile, de nimeni, nici măcar de cel care putea să-l trimită la execuție chiar În clipa aceea. Olivares studie cu curiozitate scăpărarea de insolență ce-i apăruse În ochi, apoi se Întoarse la teancul de dinaintea lui. — Așa s-ar părea, conchise. Deși referințele la aventurile dumitale departe de steaguri sunt mai puțin exemplare decât cele din viața militară... Văd aici o Încăierare la Napoli, care s-a lăsat cu moarte de om... Ah, ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
agasare. Chiar azi de dimineață Charles al Angliei a socotit de cuviință să se intereseze iar de dumneata și de soarta dumitale. Până și regele stăpânul nostru, care nu-și revine din uimire, dorește să fie ținut la curent... Împinse teancul la o parte, cu bruschețe. Toate astea creează o situație supărătoare. Foarte delicată. Acum, ministrul Îl măsura pe Alatriste de sus În jos, Întrebându-se parcă ce să facă cu el. — Păcat, urmă, că cei cinci spadasini de ieri nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1860_a_3185]
-
spun pe nume), cartea este inspirată din propria ta viață? - Da. Îți voi povesti. De fapt, vei citi singură. S-a ridicat, a scotocit puțin într-un sertar și s-a întors, ținând în mână ceea ce părea a fi un teanc de scrisori. Legate strâns cu o panglică albastră. Ca un cer senin de vară. - Ia-le, vei găsi aici niște răspunsuri. Am privit-o. M-am ridicat, îndreptându-mă către ușă. Altă măsuță. Ceva mai mică. O vază cu flori
Viaţa ca un fir de păpădie… by Claudia Mitră () [Corola-publishinghouse/Imaginative/101021_a_102313]
-
uite la nimeni ca și cum s-ar fi strecurat printre bușteni, printr-un teren mlăștinos, atentă să nu alunece și să se strivească de buturugile ieșite în cale -, se rezemă de tejghea să-și tragă răsuflarea și așeză farfuria aburindă lângă teancul de ziare din fața Invalidului. Poftă bună! Mulțumesc! spuse Invalidul, adulmecând mirosurile de mărar și ouă topite-n ulei. E Toma-n oraș, îi șopti și se-ntoarse să plece, dar se trezi asaltată din toate părțile. Cântă-ne ceva! Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
lui veche, dar atât de curată încât părea nouă, cu dungă la pantaloni și caschetă pe cap îi arătă scările albe de marmură fără a o vorbă, parcă ar fi fost mut. Urcă și, sus, un domn gras, c-un teanc de dosare în brațe, la întrebarea ei unde-l poate găsi pe domnul prefect, o informă că s-a deschis o nouă cantină a Crucii Roșii, și domnul prefect e acolo. La Liceul de băieți, pe strada Grigore Ghica, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
atunci văzu cana de cafea de lângă el și ziarele, maldărul de hârtie foșnitoare care-i absorbea toată atenția. De obicei primea ziarele noaptea, nu aflase niciodată de unde și prin cine -, le vedea numai în fiecare dimineață dinaintea lui, adunate în teanc sau răvășite pe tejghea ca pe-o masă de bibliotecă și pe el aplecat deasupra, încât pentru ea și pesemne pentru toți cumpărătorii jurnalele și el erau totuna, mai mult decât proteza sprijinită într-un ciot de scândură în spatele barului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
Paul Diaconescu Scoop Ieșind din supermarketul Morisson iau, dintr-un teanc pus la vedere, ziarul local, 8 pagini A4, „Gibraltar Chronicle”. Un cotidian gratuit, modest și sobru, cu multe reclame și câteva informații despre puținele evenimente dintr-un oraș de 35 de mii de locuitori. Privirea îmi e atrasă imediat de
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
octombrie, comentează un sondaj recent pe care Le Figaro littéraire l-a făcut pe marginea pieței de carte din Franța. Din el aflăm că unul din trei francezi visează să scrie și că deja un milion de francezi au produs teancuri de manuscrise cu care au asediat editurile. Dar cu adevărat straniu e că francezii nu mai vor să scrie opere de ficțiune, ci literatură autobiografică. Toți simt nevoia să se mărturisească, povestindu-și experiențele și etalîndu-și intimitățile. E o febră
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/6771_a_8096]
-
din Timișoara, am petrecut câteva zile reparând o greșeală de imprimare dintr-o carte a domniei sale. Mi-au trecut atunci prin mână multe sute de exemplare ale cărții defecte: deschideam mecanic la pagina cu pricina, operam modificarea și atacam alt teanc. Lăsând de-o parte simbolismul întâmplării (dl. Ciocârlie avea să-mi scrie o dedicație în care menționa amuzat felul în care am dărâmat "meterezele" de cărți!), mi-a rămas în memorie faptul că reușisem să găsesc o intensă voluptate în
Vă plictisiți ușor? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7779_a_9104]