2,064 matches
-
apucat de treabă. Primul volum a apărut În 1946, la Sibiu, Într-un context puțin favorabil „chestiunilor spirituale”. Regimul comunist instaurase o atmosferă irespirabilă și sângeroasă. Stăniloae, rector al Academiei de Teologie din Sibiu și redactor-șef al ziarului ortodox Telegraful român, a fost obligat de guvernul Groza să părăsească aceste două funcții. Înainte Însă, o teribilă tragedie se abătuse asupra familiei sale : fiica cea mare, Mioara, În vârstă de paisprezece ani, a murit În 1945, după o boală Îndelungată. Era
Glafire. Nouă studii biblice și patristice by Cristian Bădiliță () [Corola-publishinghouse/Science/2307_a_3632]
-
proză - schițe, nuvele, povești - la publicații ardelenești îndeosebi, dar nu numai, semnătura ei putând fi întâlnită deopotrivă în „Familia”, „Convorbiri literare”, „Tribuna”, „Sămănătorul”, „Gazeta de duminică”, „Românul”, „Universul literar” ș.a. Articolele referitoare la educația în școală - apărute mai întâi în „Telegraful român” - le-a strâns în volumul Scrisori către eleve (1900), iar versurile și scrierile în proză au intrat în culegerile Poezii (1905), Doina (1912), Poezii (1927), Țara Moților (1928), Povești (1940). Câteva poezii au fost selectate în diverse antologii. Dintre
BOTIS-CIOBANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285839_a_287168]
-
Prometeu” (1934-1939); din 1920 până în 1937 e redactorul părții artistice și literare la „Gazeta Transilvaniei”, din 1931 era prim-redactor la „Brașovul literar și artistic”, după 1930 evoluând tot mai mult în sensul ideologiei grupărilor de dreapta. Prezent în „Săptămâna”, „Telegraful român”, „Omul liber”, „Banatul”, „Semenicul”, „Viața săceleană”, „Luceafărul literar”, „Lupta”, „Lanuri”, „Țara Bârsei”, „Viața ilustrată”, „Porunca vremii”, „România eroică”, „Tribuna”, „Ardealul”, „Plaiuri năsăudene”, „Klingsor” (semna și A. Postol, Ideal), publică, după volumele Ancore (1926) și Talaz (1933), o culegere cuprinzând
BRAN-LEMENY. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285858_a_287187]
-
persevera în a face traduceri, eterogene în general, deși e sesizabilă preferința, pe de o parte, pentru literatura franceză, iar pe de alta, pentru scrierile privitoare la morală ori direct moralizatoare. În „Observatoriul”, dar și în „Familia”, „Amicul familiei”, „Transilvania”, „Telegraful român”, „Gazeta Transilvaniei”, „Minerva”, apar în transpunerea lui aforisme și cugetări, pagini din Pascal, Montesquieu, din Caracterele lui La Bruyère, din Teofrast, Boccaccio, Buffon, V. Hugo, Al. Dumas-fiul, Catulle Mendès, Matilde Serao, O. Feuillet, E. Souvestre ș.a. Au fost publicate
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
mintea rătăcită, într-un sanatoriu. SCRIERI: Din zbuciumul veacului, îngr. și introd. Bucur Țincu, pref. Vasile Netea, Cluj-Napoca, 1982. Traduceri: J. Pederzani, Femeile, Sibiu, 1883; Stugau [August von Schmidt], Arta de a trăi, Brașov, 1893. Repere bibliografice: [I. G. Barițiu], „Telegraful român”, 1899, 26; Aurel A. Mureșianu, Un fost amic al lui Mihai Eminescu: Ieronim G. Barițiu, „Prometeu”, 1938, 8-10; Bucur Țincu, Un scriitor sibian necunoscut: Ieronim G. Barițiu, în Cibinium, Sibiu, 1977, 169-179; Dicț. lit. 1900, 79-80; Nicolae Mecu, Publicistică
BARIŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285643_a_286972]
-
la Viena, publicase, în germană și română, Cauza limbelor și naționalităților în Austria (1860), prin care se impune ca un apărător al egalității în drepturi a naționalităților de pe teritoriul Imperiului habsburgic. Colabora cu articole politice la „Gazeta Transilvaniei”, „Amicul poporului”, „Telegraful român”, „Luminătoriul”. Numărându-se printre fondatorii Partidului Național al Românilor, B., om politic, deputat în Dietă, a militat pentru autonomia Transilvaniei, a participat decisiv la realizarea separării bisericii românești de cea sârbească și la înființarea Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu (1864
BABES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285515_a_286844]
-
și universitare. Participă la activitatea primelor cercuri socialiste românești; în 1880, Constantin Dobrogeanu-Gherea îl însărcinează cu secretariatul revistei „România viitoare”, din care ar fi apărut un singur număr, în decembrie același an. Adevăratul debut ziaristic și-l face însă la „Telegraful” lui I. C. Fundescu, cotidian liberal de bună ținută publicistică, în septembrie 1881, când inaugurează aici o rubrică săptămânală, „Cronica”, semnată cu pseudonimul Bacon. A desfășurat, în continuare, fără întrerupere, vreme de 54 de ani (un adevărat record în ziaristica românească
BACALBASA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285518_a_286847]
-
H. Heine, Viitorul Germaniei, București, 1944; E. I. Doroș, Noul secretar, București, 1951; B. B. Kudriavțev, M. V. Lomonosov, București, 1951 (în colaborare cu V. Blok). Repere bibliografice: D. Nanu, „Lădița cu necazuri”, SBR, 1919, 16; Carol Drimer, A.A. Luca, „Telegraful”, 1925, 514, 518, 523; A. P. Samson, „Poeme evreiești”, RP, 1930, 3612; S. Podoleanu, 60 scriitori, 23-26; [Camil Petrescu], La porțile împărătești, „Football”, 1937, 1; I. Peltz, „Lădița cu necazuri”, „Drapelul”, 1945, 231; Ion Pas, Prezențe, București, 1968, 241-242; Streinu, Pagini
AXELRAD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285509_a_286838]
-
1901; Războiul neatârnărei. Istorie critică. Asaltul și luarea Griviței, București, 1913; Amintiri din viața-mi, I, îngr. Ion V. Lascăr, București, 1944; ed. I-II, îngr. și introd. Constantin Corbu, București, 1998-1999. Repere bibliografice: Al. Macedonski, Poeziile d-lui Candiano-Popescu, „Telegraful”, 1876, 1145; Rosetti, Dicț. cont., 41-42; G. Călinescu, Un revoluționar poet, RFR, 1946, 2; Cioculescu, Itinerar, I, 73-76; Dicț. lit. 1900, 140. G.D.
CANDIANO-POPESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286062_a_287391]
-
-și un avânt mai mare, zburase spre cerul imens, căutând Scaunul sfânt să predea în ordine toate rugăciunile, aspirațiile pământenilor, până când aceștia dorm și visează. Oul de struț Un struț cu pene albe și picioare lungi cât un stâlp de telegraf, se așezase pe nisip și dăduse naștere la patru ouă. Văzându-și fapta măreață, satisfăcut se duse pe alte meleaguri. -Vai, dar ce somn adânc am avut, zise primul ou și se întinse cu o poftă de primăvară. -Dar aici
Pisica năzdrăvană by Suzana Deac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91517_a_93223]
-
Hall-Mills (corpul lui Hall, un pastor protestant, fusese găsit Împreună cu cel al domnișoarei Mills, o membră atrăgătoare a corului) și de deschiderea competiției anuale de baseball. Amiralul Mark Bristol din Marina Statelor Unite, Îngrijorat de prejudiciile aduse relațiilor americano-turce, trimise prin telegraf o declarație de presă În care afirma că „este imposibil de estimat numărul de morți datorat crimelor, focului și execuțiilor, dar În total probabil că acesta nu depășește două mii“. Consulul american, George Horton, estima o cifră mai mare. Din cei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
creștetul craniului, prin care vestea proastă se scurse șuierând. Un junghi În genunchii care i se muiară și, brusc, Milton nu mai reuși s-o Împiedice să intre. Treizeci și opt de secunde. Asta era vestea. ― Stephanides, te trecem la telegraf. Te prezinți la corpul B mâine dimineață la ora șapte fix. Ești liber. Asta Îi spusese comandantul. Doar atât. Și nu fusese chiar o surpriză. Pe măsură ce se apropia momentul invaziei, apăruse un iureș brusc de accidentări În rândul telegrafiștilor. Telegrafiștii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
după mijlocirea primăriei și cererea cetățenilor", administratorul plășii Sulina a "intervenit a se publica prin Monitorul Oficial o mulțumire pentru purtarea sa exemplară"962. De asemenea, printr-o adresă datată 31 august 1880, administratorul Ștefan Sturdza solicita Direcțiunei Generale a Telegrafelor și Poștelor "a se stabili o linie telegrafică la Chilia Veche"963. În acest sens, "pentru stabilirea acestei linii, cetățenii urbei Chilia Veche au oferit localul, mobilierul și lucrul gratis"964. În scopul instalării liniei de telegraf "s-a stabilit
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Direcțiunei Generale a Telegrafelor și Poștelor "a se stabili o linie telegrafică la Chilia Veche"963. În acest sens, "pentru stabilirea acestei linii, cetățenii urbei Chilia Veche au oferit localul, mobilierul și lucrul gratis"964. În scopul instalării liniei de telegraf "s-a stabilit comunicație pe uscat de la Sulina la Chilia, s-au făcut podețele necesarii, rămâne numai a se îngropa stâlpii și așeza firul telegrafic, și încă în toamna aceasta sper că telegraful va corespunde și cu Chilia Veche"965
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
gratis"964. În scopul instalării liniei de telegraf "s-a stabilit comunicație pe uscat de la Sulina la Chilia, s-au făcut podețele necesarii, rămâne numai a se îngropa stâlpii și așeza firul telegrafic, și încă în toamna aceasta sper că telegraful va corespunde și cu Chilia Veche"965. În același raport înaintat în anul 1880 de către administratorul plășii Sulina prefectului județului Tulcea se specifica faptul că "se fac prin orașe plantațiuni de arbori"966. În încheierea raportului său, Ștefan Sturdza prezenta
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
care d-nii Eugen Stătescu, fost ministru, Manu, ministru de Resbel, Păucescu, ministru al Domeniilor, Comandantul Divisiei și toți oficerii superiori, Prefectul, Primarul Constanței, consulii, membrii tribunalului, Gafencu, directorul drumului de fer, dr. Drăgescu, medicul primar al județului, Floru, inspector al telegrafelor și poștelor, inginerii Saligny și Antonescu Remus, membrii consilielor județean și comunal, protoiereul, muftiul, cadiul și mai mulți notabili"1647. La începutul acestei mese festive, președintele Consiliului Județean Constanța, domnul Belcic, și primarul orașului Constanța, domnul Holban, au rostit câte
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
telefonice existente în județul Constanța prefectul arăta că "instalațiunile telefonice în județ s-au început în anul 1899"2630. Rețeaua telefonică urma "să deservească toate comunele urbane și rurale din județ"2631, fiind construită de către Direcția Generală a Poștelor și Telegrafelor. Astfel, în anul 1901 au fost realizate liniile telefonice: Hârșova (subprefectură) Ciobanu, Ciobanu Gârliciu, Gârliciu Dăieni, Dăieni Ostrov și Șiriu Cartal. Postul telefonic din localitatea Cartal nu a fost, însă, pus în funcțiune din cauza lipsei personalului necesar. În anul 1902
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Istoria o meditație asupra trecutului, Iași, 2001. Ionescu de la Brad, Ion, "Excursiune agricolă în Dobrogea în 1850", în Analele Dobrogei, an I, nr. 1, Constanța, 1920. Ionescu de la Brad, Ion, "Românii din Dobrogea", în Românul, 22 septembrie 1878 și în Telegraful, 24 septembrie 1878. Ionescu de la Brad, Ion, Ghica, Ion, Bălcescu, Nicolae, "Românii din Dobrogea", în România Literară, nr. 2/2 ianuarie 1855. Iorga, Nicolae, "Documente. O condică de pomeni dobrogene în 1859", în Revista de istorie, București, 1925. Iorga, Nicolae
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ca din întîmplare, ne atingeam mâinile. De pe banca din față, profesorul S. deschidea vag pleoapele lăsate greoi, și ne zâmbea amuzat de vreun vis scurt sau de aventura ce se înnoda, în fața lui, tot mai puternic la fiecare stâlp de telegraf. Am continuat la București conversațiile lungi și neînsemnate fără să ne fi făcut vreo mărturisire anume, dar simțindu-ne complici. Găseam între noi asemănări care ne apropiau: eram pripiți și dezordonați. Observația o făcu Dudu: "Ce nostimi și identici sunteți
O moarte care nu dovedește nimic. Ioana by Anton Holban [Corola-publishinghouse/Imaginative/295595_a_296924]
-
pe cea mai grozavă arșiță, - fără apă de băut, de gătit și de spălat. Greviștii cereau, ca de obicei, sporirea salariilor, pentru că moneda se devalorizase și costul vieții se ridicase considerabil. La 7 septembrie se declară greva personalului poștelor și telegrafului. Guvernul imobilizează pe greviști și încearcă să-i înlocuiască prin voluntari și ofițeri. Câteva zeci de mii de scrisori, unele conținând valori, zac în depozitele poștelor așteptând să fie distribuite. Uniunea Națională a Muncitorilor declară greva generală, care paralizează întreaga
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
În martie se declară greva funcționarilor publici și a uzinelor electrice. Lisabona rămâne în întuneric, încep atacurile pe străzi, tâlhăriile. Guvernul e silit să improvizeze patrule care să păstreze ordinea și să asigure avutul public. Izbucnește, simultan, greva Poștei, a Telegrafului și Telefoanelor. Toți cereau ridicarea salariilor. Deocamdată, până la rezolvarea revendicărilor, au loc conflicte armate între elementele comuniste ale greviștilor și poliție. Bombe, focuri de armă. Guvernul închide sediul Confederației Generale a Muncii. Prilej de noi tulburări. O manifestație populară pro-guvernamentală
Sacrul și profanul, Salazar by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295581_a_296910]
-
de lemn doar cu mujdei. Cum iarna mai mergeam câteodată Pe albia Tanacului de altădată Și m-avântam crezând că- i înghețată, Dar nu era și mă-ntorceam murată! Nu uit nici de-un coleg, vecinul meu, Ce stâlpi de telegraf el număra mereu, Să știe-n sat cam câți sunt în total Și niciodată nu ajunse la final! Eram cu toți copii cuminți Mușcând cu sete din copilărie, Cu râs și cu necoapte minți, Era război, era și armonie. Cu
Regăsirea by Ica Grasu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91647_a_107362]
-
grandios. Să cinăm în târg și să ne întoarcem acasă la lumina stelelor. Adela, de bucurie, își juca umerii pe rând, repede, cum făcea în copilărie când căpăta o jucărie de mult dorită. În vremea cât m-am dus la telegraf să anunț la Bălțătești că ne întoarcem după masă, Adela, invitată de nevasta negustorului de la băcănie, s-a dus în locuința ei să se scuture de colb. Când m-am întors, am găsit-o cu o mâță albă în brațe
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
modul lor de viață. Pe loc ne acoperim de cruste și elitre. Dacă ne interesează, de pildă, cum se comportă un cocostârc În vremea rutului (vizitatorul aruncă o privire spre cuibul de berze ce Încununa ca un turban stâlpul de telegraf din fața casei, unde se stătea o barză picior peste picior, clămpănind din ciocu-i lung, muiat parcă Într-o vopsea roșie ca sângele), ne metamorfozăm Într-un cocostârc și-l ajutăm să se Împerecheze... Și asta, cum să-ți spun, Într-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]
-
mai avea să păzești acum fâșia de pământ ce despărțea o țară de alta, dacă până și granița dintre viață și moarte fusese desființată!? Copiii nu se mai nășteau, În schimb se Înmulțiseră peste măsură berzele. Pe fiecare stâlp de telegraf era un cuib, pe fiecare horn, pe fiecare copac mai răsărit sau cumpănă rămasă În picioare. Clămpăneau din ciocurile lor lungi și roșii, acompaniind toaca și bătăile clopotelor ce vesteau sosirea vecerniei. În zori Își părăseau cuiburile și plecau lopătând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2067_a_3392]