4,154 matches
-
în legătură cu tratatul de neproliferare, în care au fost formulate propunerile delegației privind modul concret de acțiune. Următoarele două pasaje merită a fi reproduse integral: "6. Discuțiile purtate până acum cu sovieticii (V. V. Kuznețov telegrama nr. 69.467, A. A. Roșcin telegramele nr. 69.461 si nr. 69.487) și cu americanii (telegrama nr. 69.480) au evidențiat interesul celor două mari puteri față de poziția pe care intenționează să o adopte România, în cadrul dezbaterilor din Comisia politică, în ceea ce privește proiectul de tratat. A
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
privind modul concret de acțiune. Următoarele două pasaje merită a fi reproduse integral: "6. Discuțiile purtate până acum cu sovieticii (V. V. Kuznețov telegrama nr. 69.467, A. A. Roșcin telegramele nr. 69.461 si nr. 69.487) și cu americanii (telegrama nr. 69.480) au evidențiat interesul celor două mari puteri față de poziția pe care intenționează să o adopte România, în cadrul dezbaterilor din Comisia politică, în ceea ce privește proiectul de tratat. A rezultat, totodată, că delegațiile Uniunii Sovietice și ai Statelor Unite ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
pe baza unui document de lucru neoficial." Erau prezentate propunerile pe care le putea conține documentul de lucru neoficial. Ele se refereau la următoarele trei categorii de probleme: dezarmarea, garanțiile de securitate și folosirea pașnică a energiei nucleare. În finalul telegramei se arăta: " Propunerile de mai sus sunt pe linia celor trimise anterior, adaptate la noile condiții. Vă rugăm să ne comunicați de urgență răspunsul dumneavoastră pentru a putea acționa neîntârziat" (telegrama nr. 69.488 din 15.V.1968, transmisă de
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
securitate și folosirea pașnică a energiei nucleare. În finalul telegramei se arăta: " Propunerile de mai sus sunt pe linia celor trimise anterior, adaptate la noile condiții. Vă rugăm să ne comunicați de urgență răspunsul dumneavoastră pentru a putea acționa neîntârziat" (telegrama nr. 69.488 din 15.V.1968, transmisă de Misiunea permanentă de la New York). Acțiuni și demersuri în faza finală Răspunsul primit din partea Centralei MAE, în legătură cu propunerile avansate de delegația, a fost în întregime pozitiv. A devenit astfel posibil să se
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Palma, potrivita căreia "Statele Unite nu vor sprijini nici o propunere care nu ar fi fost agreată de Uniunea Sovietică". La rândul nostru, a continuat el, "suntem convinși că sovieticii vor avea aceeași atitudine față de propunerile ce nu vor avea asentimentul nostru" (telegrama nr.69.518 din 22 mai 1968, transmisă de Misiunea permanentă de la New York). * În cadrul negocierilor cu autorii tratatului, s-a insistat asupra necesității introducerii unor modificări semnificative în textul proiectului de rezoluție supus spre examinare Comisiei politice. Pe lângă solicitările vizând
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
informarea transmisă la MAE, delegația noastră aprecia: "Prin revizuirea proiectului de rezoluție se urmărește înlăturarea unora din aprehensiunile manifestate de diferite state în ceea ce privește efectele tratatului de nedesiminare, lărgirea bazei de acceptare a textului rezoluției și, implicit, a proiectului de tratat" (telegrama nr. 69.542 din 28.V.1968, transmisă de Misiunea permanentă de la New York). * În fine, la 31 mai, delegațiile Uniunii Sovietice și Statelor Unite au prezentat în Comisia politică a Adunării generale modificările pe care le-au adus proiectului de tratat
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
poate fi în nici un caz modificat. Ambele delegații ne-au asigurat însă că stipulațiile referitoare la control urmăresc scopul exclusiv de a împiedica producerea clandestină a armelor nucleare și nicidecum acela de a frâna activitățile pașnice din domeniul energiei atomice... (telegrama nr.69.559 din 1.VI. 1968, transmisă de Misiunea permanentă din New York). * Înaintată forurilor de decizie pe linie de partid și de stat, telegrama din care am reprodus pasajele mai importante a oferit temeiurile necesare adoptării unei decizii finale
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a armelor nucleare și nicidecum acela de a frâna activitățile pașnice din domeniul energiei atomice... (telegrama nr.69.559 din 1.VI. 1968, transmisă de Misiunea permanentă din New York). * Înaintată forurilor de decizie pe linie de partid și de stat, telegrama din care am reprodus pasajele mai importante a oferit temeiurile necesare adoptării unei decizii finale privind poziția României. Instrucțiunile conducerii superioare transmise delegației la 3 iunie autorizau delegația să aducă la cunoștință autorilor tratatului hotărârea guvernului român de a sprijini
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
a afirmat că "este o știre foarte îmbucurătoare, nu numai pentru că Statele Unite doresc ca tratatul să fie cât mai larg acceptat, dar și pentru că îi este cunoscută poziția specifică a României în Europa răsăriteană și pe plan internațional în general" (telegrama nr. 69.567 din 3.VI.1968, transmisă de Misiunea permanentă a României la New York). * În zilele următoare, au fost informați despre poziția pe care se situează România șefii delegațiilor Angliei și Franței și ale unui larg număr de țări
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
ONU, U Thant. Ecourile în mediile diplomatice de la New York au fost din cele mai favorabile, poziția adoptată de România având o influență pozitivă în ce privește definirea atitudinii finale a numeroase țări (ele au făcut obiectul unei informări cuprinzătoare transmisă MAE prin telegrama nr. 69.570 din 4.VI.1968). * Votul asupra proiectului de rezoluție a avut loc în Comisia politică, la 10 iunie, fiind apoi adoptat de Adunarea generală la 12 iunie, devenind rezoluția 2373 (XXII). Atât în Comisia politică, cât și
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din 1966, este unul aniversar (centenarul Academiei), însoțit de o anexă ce cuprinde sesiunea solemnă din 26 septembrie 1966, consacrată acestui eveniment. Din păcate, atât A.A.R., cât și „Memoriile” (ce reapar în 1977), puternic politizate, cuprind chiar și telegrame adresate familiei Ceaușescu, totul culminând cu discursurile prilejuite de alegerea președintelui statului ca membru titular și președinte de onoare al Academiei RSR. Seria a patra a „Memoriilor Secției de științe filologice, literatură și arte” conține o casetă redacțională: Al. Graur
ANALELE ACADEMIEI ROMANE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
se practică favoritismul (Lanțul slăbiciunilor, Un pedagog de școală nouă, Bacalaureat), folosește metode anacronice, de tot râsul. Prost crescuți, copiii sunt răzgâiați și obraznici (D-l Goe, Vizită). Avocați malonești, magistrați influențabili (Justiție, Art. 214), provinciali naivi, dezorientați și țâfnoși (Telegrame), gazetari în goană după senzațional (Boris Sarafoff!...), de tipul lui Caracudi (Reportaj), izmeniți cronicari mondeni (Edgar Bostandaki, din High-life) completează galeria. Nu e nimic „enorm” sau „monstruos” în toată această forfoteală, decât, poate, faptul că intensitatea grotescului îi proiectează, uneori
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
2001; I. L. Caragiale față cu reacțiunea... criticii, I, îngr. George Genoiu și Cezar Alexandru Genoiu, București, 2001; Bogdan Ulmu, Mic dicționar Caragiale, pref. Ileana Berlogea, Iași, 2001; Vasile Gogea, OftalMOFTologia sau Ochelarii lui Nenea Iancu, postfață Mircea Muthu, Cluj-Napoca, 2002; Telegrame primite de I. L. Caragiale în anii 1901 și 1912, îngr. Ieronim Tătaru și Nina Nicolae, pref. Maria Dulgheru, Ploiești, 2002; Mircea Tomuș, Teatrul lui Caragiale dincolo de mimesis, Cluj-Napoca, 2002; Maria Vodă Căpușan, Caragiale?, Cluj-Napoca, 2002; Dicționarul personajelor din teatrul lui
CARAGIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286090_a_287419]
-
în consens cu (anti) poetica întregii avangarde, care opune poeziei și romanului, literaturii în general, reportajul, scrie: „Jos cu poeții!”, adăugând: „Să vie cel cu o mie de ochi, o mie de urechi, o mie de picioare, o mie de telegrame, o mie de condeie, o mie de expresii, o mie de pistoale, să vie adevăratul poet! Să vie reporterul!” În aspectul grafic, revistele de avangardă, îndeosebi cele apărute după „Contimporanul”, etalează stridența. Apar caractere variate de litere în cuprinsul aceluiași
CONSTRUCTIVISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286389_a_287718]
-
XXII-lea, București, 1964; Ivan Melej, Oameni și mlaștini, București, 1966 (în colaborare cu Pericle Martinescu), București, 1966; Arkadi Avercenko, Icre negre, București, 1967; Formula nemuririi. Povestiri științifico-fantastice sovietice, București, 1967; V. Sitik, Ultima orbită, București, 1967; Maxim Gorki, Scrisori, telegrame, dedicații, III, București, 1968 (în colaborare cu Mircea Spiridoneanu); V. Veresaev, Fără drum, București, 1968 (în colaborare cu Alice Gabrielescu); Mihail Zoscenko, Galoșul, București, 1968; Viktor Konecki, Focuri pe stâncile de gheață, București, 1969 (în colaborare cu Radu Polizu-Micșunești și
BLOCK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285765_a_287094]
-
Mark, versurile astea fără de inimă m-au prăpădit; au apăsat ca un munte pe mine, zi și noapte, ceas cu ceas, pîn-în momentul de față. De la întîlnirea noastră încoace am suferit chinurile unui osândit. Sâmbăta am fost chemat instantaneu prin telegramă și am plecat cu trenul de noapte la Boston. Cauza chemării a fost moartea unui amic prețuit și vechi, care a dorit ca eu să-i spun necrologul. Mi-am luat locul în vagon ș-am început a medita la
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
e trezită spre acțiune. Orice cheltuială de putere condiționează o uzare a materiei, nu o nimicire, ci o modificare a formei. Pentru a produce într-o baterie galvanică o masă oarecare de căldură și de lumină spre a trimite o telegramă de la New-York la Buffalo, o cantitate oarecare de zinc (cositor) trebuie să ardă prin acid și să se prefacă într-un oxid. Pentru a mâna o sută de mile o luntre cu vapor, o cantitate de cărbuni de pământ trebuie
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
colegii asupra actelor guvernului? [24 martie 1882] ["ÎN SEARA DE 30 MARTIE"] În seara de 30 martie procurorul general al Consiliului de Război din Chiev a fost ucis pe bulevard c-o descărcătură de revolver. Ucigașul a fost arestat, adaogă telegrama. E aproape indiferent a ști daca ucigașul a fost sau nu arestat, precum e indiferent de-a se ști cum [î]l cheamă. Numele lui, ar zice Biblia, e "legiune" De un șir de ani Rusia e frământată de-o
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
relațiunile sale cu Arthur Schopenhauer este o minciună... La 1870 d. Challemel - lacour deveni prefect al departamentului Rhonei și pe atunci s-a silit să organizeze un fel de terorism jacobin. Cu ocazia unor arestări politice el a trimis vestita telegramă: "Fusillez moi ces gens la! " După război a fost condamnat la 100 000 franci despăgubiri cătră mai multe persoane... Tres faciunt collegium: al treilea este d. Thibaudin - commagny, faimosul general. Și în locul lui s-ar fi luat altul, dacă se
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
Toți funcționarii administrativi și serviciul telegrafic chiar erau la dispoziția d-lui I. Vilacrose; ore întregi ședea cu șeful stației închis la aparatul telegrafic, vorbind cu diferiți alegători de la Drăgășani 292 {EminescuOpXIII 293} Horez, Ocna; și particulari cari veneau cu telegrame trebuiau s-aștepte până când isprăvea d. Vilacrose. Dar Râmnicul Vîlcii, pașalâcul Simulescului, e terenul clasic al tuturor nelegiuirilor. Acolo au fost scăzuți fără voia lor la foncieră, pentru a fi declasați în colegiul II, oameni cu averi cunoscute, iar, ca
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
ale Concertului Europei erau definite de-a lungul a două linii directoare: prosperitatea națiunilor Europei și menținerea păcii în Europa. Vezi Armstrong (1993, p. 75). Ibidem. Securitatea colectivă este tratată pe larg într-un capitol ulterior. Articolul este inspirat de „Telegrama lungă” pe care George Kennan o trimisese (în februarie 1946) de la Moscova autorităților americane pentru a le avertiza asupra intențiilor expansioniste ale Uniunii Sovietice și în care recomanda aplicarea imediată și efectivă a unei politici de îngrădire a sovieticilor (Kissinger
Manual de relații internaționale by Ionuț Apahideanu, Radu Sebastian Ungureanu, Andrei Miroiu () [Corola-publishinghouse/Science/2061_a_3386]
-
păcat prin omisiune și ca să te împing să iei hotărârea vitală de a face un gest „responsabil”. Ai putea, cu siguranță, să intervii în raportul - ce pare acum inconciliabil - dintre intransigența democratică a lui Pannella și incapacitatea Puterii, trimițând o telegramă sau un bilet de „protest” la următoarele adrese: 1. Secretariatele Naționale ale Partidelor (excluzând, de bună seamă, MSI1 și partidele înrudite); 2. Președinția Camerei Deputaților și a Senatului. 26 iulie 1974. În ce sens să vorbim despre o înfrângere a
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
Retegan, care, În cazul de față, „profită” de accesul la Arhivele Ministerului de Externe pentru a dezvălui, cercetînd corespondențele diplomatice dintre misiunile românești din străinătate și centrală, o fațetă a evenimentelor din 1989. Este vorba despre 299 documente - rapoarte, informări, telegrame, note - dispuse În ordine cronologică, referitoare la transformările din Polonia, Ungaria, URSS, RDG, Cehia, Bulgaria, Iugoslavia, transmise atît din capitalele țărilor respective, cît și din alte state importante - Franța, RFG, SUA. SÎnt incluse și rapoarte privind situația din China și
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
americanilor devenise necesară doar după ce sovieticii Își exprimaseră dorința de a avea mînă liberă din partea ambilor Aliați, iar Churchill, știind foarte bine că acceptarea ideii la Washington era problematică, Întîrziase să-i scrie lui Roosevelt. Întîrziase atît de mult Încît telegrama lui a plecat doar după ce lordul Halifax, ambasadorul britanic În SUA, adusese deja la cunoștința Departamentului de Stat proiectul „aranjamentului” cu Stalin. Apelul la Roosevelt era inevitabil din cauza refuzului cu care Cordell Hull primise imediat demersul al cărui mijlocitor, probabil
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
Wilson”, America, 19 iulie 1917, p. 1. „A Letter from Mr. T. Roosevelt”, Roumania, Chicago, octombrie 1917, p. 66. Președintele Coolidge a trimis un mesaj pentru a 18-a adunare a Uniunii - America, 29 august 1924, p. 1. F.D. Roosevelt: Telegrama Convenției «Uniunii și Ligii», ibidem, august 1939, p. 3. Cf. Radu Toma, Înapoi În viitor, ed. cit., passim. Samuel Beck, art.cit., p. 37. Alexandru Nemoianu, op.cit., p. 27. Samuel Beck, art.cit., p. 35. Ibidem, p. 36. Ibidem. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]