4,197 matches
-
justiției, acesta putând formula o plângere împotriva procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției, ocazie cu care poate solicita anularea acestuia. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, având în vedere că art. 34 alin. (1) din Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 prevede că instanța competentă să soluționeze plângerea, după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe
DECIZIA nr. 355 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288798]
-
după ce verifică dacă aceasta a fost introdusă în termen, ascultă pe cel care a făcut-o și pe celelalte persoane citate, dacă aceștia s-au prezentat, administrează orice alte probe prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal, implicit și cu privire la modul de comunicare a procesului-verbal, și hotărăște, după caz, asupra sancțiunii/despăgubirii stabilite/măsurii confiscării. Astfel, instanța de judecată, după administrarea întregului probatoriu, este cea care va stabili situația de fapt cu privire la comunicarea procesului-verbal
DECIZIA nr. 355 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288798]
-
art. 124 alin. (1) din Constituție, ci de o interpretare dată de Înalta Curte de Casație și Justiție în exercitarea atribuției prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție. Chiar dacă, în principiu, Curtea a recunoscut posibilitatea de a examina temeinicia unei critici aduse normelor de drept primar în interpretarea dată acestora de către instanța supremă în exercitarea prerogativei prevăzute de art. 126 alin. (3) din Constituție, în prezenta cauză instanța care a ridicat din oficiu excepția nu face decât să
DECIZIA nr. 169 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288882]
-
atac, principiu care trebuie interpretat în sensul posibilității reale de a exercita o cale de atac, în condițiile legii, iar nu în sensul suprimării acesteia. În lipsa unei căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, se absolutizează prezumția de legalitate și temeinicie a hotărârilor pronunțate. În situația respingerii acțiunii se ajunge la situația lipsirii creditorului de orice mijloc legal prin care să o poată contesta, fapt ce echivalează cu imposibilitatea acestuia de a mai putea obține executarea titlului executoriu, situație inadmisibilă și
DECIZIA nr. 22 din 30 ianuarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288396]
-
deschiderii procedurii de insolvență/3 luni imediat ulterioare deschiderii procedurii de insolvență, astfel cum a interpretat Înalta Curte de Casație și Justiție - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. ... 6. Tribunalul Hunedoara - Secția I civilă nu și-a exprimat opinia asupra temeiniciei excepției de neconstituționalitate. ... 7. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată președinților celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului și Avocatului Poporului, pentru a-și exprima punctele de vedere asupra excepției de
DECIZIA nr. 223 din 23 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288763]
-
este asimilată refuzului nejustificat și nepunerea în executare a actului administrativ emis ca urmare a soluționării favorabile a cererii sau, după caz, a plângerii prealabile“. Instanța subliniază că existența unui exces de putere constituie o chestiune de fond, respectiv de temeinicie a pretenției reclamantei, având în vedere că art. 2 alin. (1) lit. n) din Legea nr. 554/2004 prevede că prin exces de putere se înțelege „exercitarea dreptului de apreciere al autorităților publice prin încălcarea limitelor competenței prevăzute de lege sau
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
unei persoane“, iar excesul de putere se stabilește prin evaluarea împrejurării dacă dreptul de apreciere al autorității administrative a fost exercitat „prin încălcarea drepturilor și libertăților cetățenilor“. Cu toate acestea, chiar dacă existența excesului de putere constituie un aspect de temeinicie a acțiunii reclamantei, este indiscutabil refuzul explicit de soluționare a cererii reclamantei, astfel cum a fost exprimat prin Adresa nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022. Acest refuz constituie cauza acțiunii reclamantei, reclamanta considerând nelegală conduita Guvernului României. Or, conform art. 8 alin. (1) din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
nr. […]/[…]/[…]/11.01.2022, emisă de Secretariatul General al Guvernului (fila 14 din dosar), curtea de apel observă că prin această decizie a fost respinsă solicitarea reclamantei de revocare parțială a H.G. nr. 579/2016, cu motivarea că „inițiatorul actului administrativ contestat, analizând temeinicia și legalitatea acestora în raport cu aspectele semnalate de dumneavoastră, apreciază că plângerea prealabilă este neîntemeiată“. Instanța subliniază că motivarea unui act administrativ are două laturi esențiale, respectiv indicarea textelor legale aplicabile situației date, precum și, în al doilea rând
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
alin. (1) din Codul de procedură civilă (aprobat prin Legea nr. 134/2010), conform cărora „partea care pierde procesul va fi obligată, la cererea părții care a câștigat, să îi plătească acesteia cheltuieli de judecată“, ținând seama că s-a constatat temeinicia acțiunii în justiție, Curtea va obliga autoritățile pârâte căzute în pretenții la plata cheltuielilor judiciare efectuate de reclamantă, respectiv la plata sumei de 150 lei (RON), reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru (fila 20 din dosar). Cu privire la calea
SENTINȚA CIVILĂ nr. 416 din 20 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/288675]
-
tribunalului. În aceste condiții, Curtea a constatat că dispozițiile legale enunțate asigură garanții adecvate specifice unui proces echitabil în cadrul căruia persoana sancționată contravențional își poate formula apărările și exercita drepturile procesuale, pretinsele abuzuri fiind supuse controlului de legalitate și temeinicie exercitat de instanța judecătorească. ... 20. În ceea ce privește dispozițiile art. 148 alin. (2) din Constituție, Curtea a constatat că acestea nu au incidență în cauză, atât timp cât nu se indică vreo normă din categoria reglementărilor Uniunii Europene, cu
DECIZIA nr. 327 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289115]
-
nicio îngrădire, dreptul la apărare întrucât acesta poate să ceară instanței de judecată anularea procesului-verbal de constatare și sancționare a contravenției. În acest caz, instanța de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalității și temeiniciei procesului-verbal. Astfel, cel care a formulat plângerea nu trebuie să își demonstreze propria nevinovăție, revenind instanței de judecată obligația de a administra tot probatoriul necesar stabilirii și aflării adevărului. Instanțele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus
DECIZIA nr. 120 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289189]
-
contravenția intră sub incidența art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Așadar, dispozițiile de lege criticate stabilesc reguli de procedură clare, precise și de natură să ofere suficiente garanții cu privire la verificarea legalității și temeiniciei procesului-verbal de constatare și sancționare a unei contravenții de către instanța de judecată, astfel încât să garanteze dreptul la apărare (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 831 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I
DECIZIA nr. 120 din 7 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289189]
-
părții gazdă, Guvernul trimițător va retrage ofițerul de legătură sau dependenții acestuia de pe teritoriul Guvernului gazdă sau de pe cel al Guvernului gazdă local. Partea gazdă va motiva cererea sa de retragere, însă disputa între părți cu privire la temeinicia motivelor părții gazdă nu va constitui un motiv pentru întârzierea retragerii ofițerului de legătură sau a dependenților acestuia. ... 7.3. Ofițerul de legătură nu va exercita atribuții de supraveghere sau disciplinare asupra personalului militar sau civil al părții gazdă. ... Articolul 8
MEMORANDUM DE ÎNȚELEGERE din 4 iulie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/288987]
-
pe care le implică obținerea unor consultații juridice în vederea apărării unui drept sau interes legitim în justiție, fără a pune în pericol întreținerea sa ori a familiei sale, constituind o garanție a accesului liber la justiție. Aprecierea legalității și temeiniciei cererilor întemeiate pe dispozițiile mai sus citate se realizează de către instanța de judecată în temeiul prerogativelor conferite de Constituție și legi, pe baza probelor care însoțesc aceste cereri. ... 25. De altfel, prin Decizia nr. 264 din 24 februarie 2009
DECIZIA nr. 191 din 26 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288277]
-
Secția de contencios administrativ și fiscal consideră că excepția este neîntemeiată. ... 47. Tribunalul București - Secția a II-a contencios administrativ și fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. ... 48. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale consideră că excepția este neîntemeiată. ... 49. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții Constituționale nr. 1.540D/2022 și nr.
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
49. Tribunalul București - Secția a VIII-a conflicte de muncă și asigurări sociale, în dosarele Curții Constituționale nr. 1.540D/2022 și nr. 1.541D/2022, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu și-a exprimat opinia cu privire la temeinicia excepției. ... 50. Curtea de Apel București - Secția a IX-a contencios administrativ și fiscal apreciază că excepția este neîntemeiată. ... 51. Potrivit dispozițiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate președinților celor două Camere
DECIZIA nr. 176 din 21 martie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/288194]
-
puterii de apreciere, deci trebuie realizată într-un mod suficient de detaliat. Potrivit jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, trebuie să se facă distincție între obligația de motivare a deciziilor, care reprezintă o normă de procedură fundamentală, și problema temeiniciei motivării, care ține de legalitatea de fond a unui act în litigiu. Prin urmare, motivele prin care se urmărește contestarea temeiniciei unui act sunt ineficiente în cazul în care este vorba despre un act lipsit de motivare sau insuficient motivat
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
să se facă distincție între obligația de motivare a deciziilor, care reprezintă o normă de procedură fundamentală, și problema temeiniciei motivării, care ține de legalitatea de fond a unui act în litigiu. Prin urmare, motivele prin care se urmărește contestarea temeiniciei unui act sunt ineficiente în cazul în care este vorba despre un act lipsit de motivare sau insuficient motivat. Instanța europeană subliniază că art. 41 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene consacră „dreptul la buna administrare“. Conform alineatelor (1
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în materia contenciosului administrativ. Stabilind natura juridică de acte administrative emise de autorități centrale a actelor contestate, arată că, în acest moment, există reglementări în fondul legislativ activ care să asigure oricărei persoane care se consideră vătămată analizarea legalității și temeiniciei actelor de către o instanță independentă, în temeiul art. 126 alin. (6) din Constituția României, care consacră controlul actelor administrative pe calea contenciosului administrativ. ... ... II. Excepția inadmisibilității acțiunii formulate de către reclamant, pentru lipsa procedurii prealabile Raportat la obiectul cererii
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
baza unor critici de nelegalitate motivele avute în vedere de reclamant, acestea având un caracter general. Mai mult decât atât, indică faptul că instanța care hotărăște asupra cererii de suspendare nu-și poate întemeia hotărârea pe baza analizării legalității sau temeiniciei actului a cărui suspendare se cere, deoarece în acest mod s-ar antepronunța asupra unei eventuale cereri de anulare a acestuia. În ceea ce privește existența cazului bine justificat, la o sumară cercetare a fondului și, în lipsa unor critici
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
în România“, devine evident că starea de risc/pericol subzistă, rezultând necesitatea păstrării nivelului de conformare la măsurile de protecție sanitară de către toate categoriile de populație și restrângerea la minimum a cazurilor persoanelor care neglijează aceste măsuri. Relevant în aprecierea temeiniciei actului îl reprezintă faptul că la baza hotărârii contestate au stat analizele unor specialiști, reuniți în Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, măsurile fiind propuse având în vedere evoluția răspândirii infecției la nivel național
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
aceste cerințe esențiale au fost respectate în cauză, hotărârea fiind emisă în deplină concordanță cu prevederile art. 3, 4 , 6 și art. 71 alin. (1) din Legea nr. 55/2020, cu modificările și completările ulterioare. Mai mult, hotărârea contestată își sprijină temeinicia și oportunitatea pe Analiza factorilor de risc, document care descrie în detaliu: amploarea situației de urgență, respectiv manifestarea generalizată a tipului de risc la nivel național, prin metode specifice de analiză și calcul, intensitatea situației de urgență, respectiv viteza de
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
fenomenelor distructive și gradul de perturbare a stării de normalitate, insuficiența și/sau inadecvarea capabilităților de răspuns, densitatea demografică în zona afectată de tipul de risc, existența și gradul de dezvoltare a infrastructurii adecvate gestionării tipului de risc. Relevant în aprecierea temeiniciei actului îl reprezintă faptul că la baza hotărârii contestate au stat analizele unor specialiști, reuniți în Grupul de suport tehnico-științific privind gestionarea bolilor înalt contagioase pe teritoriul României, măsurile fiind propuse având în vedere evoluția răspândirii infecției la nivel național
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
14 și 15 din Legea nr. 554/2004 (cazul bine justificat și paguba iminentă). În privința acestor din urmă argumente, curtea învederează că cele două condiții referite de pârât (cazul bine justificat și paguba iminentă) reprezintă condiții de fond, care vizează temeinicia cererii de suspendare, astfel încât ele vor fi analizate, dacă este cazul, în contextul cercetării pe fond a cererii de suspendare. Ca atare, inadmisibilitatea va fi analizată numai prin raportare la primul argument al pârâtului, respectiv la impedimentul derivat din
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]
-
fost interesat și nu a permis ca acest organ consultativ să-și îndeplinească rolul său constituțional, ignorând dispozițiile Legii nr. 24/2000 și pe cele ale art. 1 alin. (5) din Constituție ce urmăresc asigurarea calității actelor normative. ... 56. Față de temeinicia motivelor de neconstituționalitate extrinsecă, reținută prin raportare la dispozițiile art. 1 alin. (3) și (5) și ale art. 79 alin. (1) din Constituție, care afectează Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 25/2020 în ansamblul său, Curtea constată că nu mai
SENTINȚA CIVILĂ nr. 1 din 4 ianuarie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/285204]