KorAP: Find »[drukola/base=templier & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...30 31 32 ...43 >

1,053 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437

și nebuni fără templieri, dar ăia cu templieri sunt cei mai insidioși. La Început nu-i recunoști, par că vorbesc normal, apoi, deodată...” Făcu semn ca pentru a mai cere un whisky, se răzgândi și ceru nota. „Dar apropo de templieri. Deunăzi, un tip mi-a lăsat o dactilogramă pe problema asta. Cred că-i nebun de-a binelea, dar cu față umană. Dactilograma Începe blând. Vrei să-i arunci o privire?” „Bucuros. Aș putea găsi ceva care să-mi servească

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
educat un copil. „M-am săturat până pesre cap de acest Vademecum al contribuabilului. Ar trebui să-l rescriu pe tot și n-am nici un chef. Deranjez?” „El e Diotallevi”, zise Belbo, și făcu prezentările. „A, ai venit să vezi templierii? Bietul de dumneata. Auzi, mi-a venit În minte una bună: Urbanistică Țigănească.” „Frumos”, zise Belbo cu admirație. „Eu mă gândeam la Hipism Aztec.” „Sublim. Dar pe-asta o pui la Poțiosecțiune sau al Adynata?” „Vedem noi acum”, zise Belbo

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
apoi, ascultă, Casaubon, dacă Diotallevi vrea să fie evreu, doar n-o să mă opun eu.” „Cred că nu. Suntem democrați.” „Suntem democrați.” Își aprinse o țigară. Eu Îmi amintii pentru ce venisem. „Mi-ați vorbit de un manuscris dactilografiat despre Templieri”, am zis. „Adevărat... Ia să vedem. Era Într-o mapă de polivinilin...” Scotocea Într-un teanc de manuscrise și Încerca să scoată unul de pe la jumătatea teancului, fără să le miște pe celelalte. Operație riscantă. Într-adevăr, teancul se răsturnă parțial

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
scoată unul de pe la jumătatea teancului, fără să le miște pe celelalte. Operație riscantă. Într-adevăr, teancul se răsturnă parțial pe podea. Belbo ținea acum În mână mapa de polivinilin. Mă uitai la indice și la introducere. „Se referă la arestarea Templierilor. În 1307, Filip cel Frumos hotărăște să-i aresteze pe toți templierii din Franța. Însă există o legendă potrivit căreia, cu două zile Înainte ca Filip să trimită ordinele de arestare, o căruță cu fân, trasă de boi, iese din

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
riscantă. Într-adevăr, teancul se răsturnă parțial pe podea. Belbo ținea acum În mână mapa de polivinilin. Mă uitai la indice și la introducere. „Se referă la arestarea Templierilor. În 1307, Filip cel Frumos hotărăște să-i aresteze pe toți templierii din Franța. Însă există o legendă potrivit căreia, cu două zile Înainte ca Filip să trimită ordinele de arestare, o căruță cu fân, trasă de boi, iese din incinta Templului, din Paris, Îndreptându-se spre o destinație necunoscută. Se zice

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
loji de zidari la Kilwinning. Legenda pretinde că acei cavaleri s-ar fi identificat cu asociațiile de zidari care Își transmiteau secretele Templului lui Solomon. Uite, asta o prevedeam. Și ăsta pretinde că regăsește originea masoneriei În această fugă a templierilor În Scoția... O poveste rumegată timp de două secole, Întemeiată pe fantezii. Nu există nici o dovadă, pot să vă trântesc pe masă vreo cincizeci de hârțoage care povestesc aceeași năzbâtie, copiindu-se una pe alta. Uitați-vă aici, am deschis

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
s-ar putea explica altfel continuitatea acestei moșteniri?» Înțelegeți? Cum e posibil să nu existe marchizul de Carabas, dacă și motanul Încălțat zice că e În serviciul lui?” „Am Înțeles”, zise Belbo. „Îl resping. Dar istoria asta a dumitale cu Templierii mă interesează. Odată ce am pus mâna pe un expert, nu vreau să-l las să-mi scape. De ce toată lumea vorbește despre Templieri, și nu despre cavalerii de Malta? Nu, nu-mi răspunde acum. S-a făcut târziu, Diotallevi și cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
zice că e În serviciul lui?” „Am Înțeles”, zise Belbo. „Îl resping. Dar istoria asta a dumitale cu Templierii mă interesează. Odată ce am pus mâna pe un expert, nu vreau să-l las să-mi scape. De ce toată lumea vorbește despre Templieri, și nu despre cavalerii de Malta? Nu, nu-mi răspunde acum. S-a făcut târziu, Diotallevi și cu mine trebuie să ne ducem la o cină cu domnul Garamond. Dar cred că pe la zece și jumătate terminăm. Dacă pot, Îl

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
lui preferate, Diotallevi reflectă Îndelung, dezorientat, și se hotărî să ia o apă tonică. Găsirăm o măsuță În fund, eliberată chiar atunci de doi tramvaiști care a doua zi de dimineață trebuiau să se scoale devreme. „Va să zică, va să zică”, rosti Diotallevi, „Templierii ăștia...” „Nu, acum v-aș ruga, să nu mă faceți să mă simt prost... Sunt lucruri pe care le puteți citi peste tot...” „Suntem pentru tradiția orală”, zise Belbo. „E mai mistică”, spuse Diotallevi. „Dumnezeu a creat lumea vorbind, doar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
puteți citi peste tot...” „Suntem pentru tradiția orală”, zise Belbo. „E mai mistică”, spuse Diotallevi. „Dumnezeu a creat lumea vorbind, doar n-a trimis o telegramă.” „Fiat lux, stop. Urmează epistola”, zise Belbo. „Către Tessaloniceni, așa mi-nchipui”, zisei eu. „Templierii”, ceru Belbo. „Deci”, am zis. „Nu se Începe niciodată cu, deci”, obiectă Diotallevi. Am dat să mă ridic. Am așteptat să mă implore. N-o făcură. Mă așezai și-ncepui să vorbesc. „Nu, vreau să spun că povestea asta o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
poate face avere. Acasă n-au prea multe perspective, poate printre ei mai e și câte unul care a dat de bucluc. Eu mă gândesc la povestea asta În termeni de legiune străină. Ce faci când ai necazuri? Te faci templier, poți vedea alte locuri, te poți distra, te bați, ești hrănit, Îmbrăcat și, pe deasupra, Îți mântuiești și sufletul. Firește, trebuia să fii destul de disperat, pentru că era vorba să te duci În deșert și să dormi În cort, să petreci zile

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
hrănit, Îmbrăcat și, pe deasupra, Îți mântuiești și sufletul. Firește, trebuia să fii destul de disperat, pentru că era vorba să te duci În deșert și să dormi În cort, să petreci zile În șir fără să vezi suflet de om În afară de ceilalți templieri și de niscaiva mutre turcești, să călărești În plin soare, să suferi de sete și să spinteci alți nenorociți...” Mă oprii o clipă. „Poate că prea aduce a western ce vă spun. Există probabil și o a treia fază: ordinul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
că prea aduce a western ce vă spun. Există probabil și o a treia fază: ordinul a devenit puternic, unii Încearcă să facă parte din el chiar dacă au o situație bună În patria lor. Dar la momentul acela a fi Templier nu mai Înseamnă neapărat să slujești În Pământul Sfânt, poți fi Templier și acasă. E o istorie complicată. Uneori par niște soldățoi, alteori dovedesc că au o anume sensibilitate. De exemplu, nu se poate spune că erau rasiști: se băteau

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
a treia fază: ordinul a devenit puternic, unii Încearcă să facă parte din el chiar dacă au o situație bună În patria lor. Dar la momentul acela a fi Templier nu mai Înseamnă neapărat să slujești În Pământul Sfânt, poți fi Templier și acasă. E o istorie complicată. Uneori par niște soldățoi, alteori dovedesc că au o anume sensibilitate. De exemplu, nu se poate spune că erau rasiști: se băteau cu musulmanii, pentru asta erau acolo, dar cu spirit cavaleresc, și se

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
dovedesc că au o anume sensibilitate. De exemplu, nu se poate spune că erau rasiști: se băteau cu musulmanii, pentru asta erau acolo, dar cu spirit cavaleresc, și se admirau unii pe alții. Când ambasadorul emirului din Damasc vizitează Ierusalimul, Templierii Îi indică o mică moschee, deja transformată În biserică creștină, ca să poată să-și facă rugăciunile. Într-o zi intră un franc, care se arată indignat văzând un musulman Într-un loc sacru și se poartă urât cu el. Dar

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
Îi indică o mică moschee, deja transformată În biserică creștină, ca să poată să-și facă rugăciunile. Într-o zi intră un franc, care se arată indignat văzând un musulman Într-un loc sacru și se poartă urât cu el. Dar Templierii Îl alungă de acolo pe intolerant și-i cer scuze musulmanului. Această frăție de arme cu dușmanul Îi va duce mai târziu la ruină, pentru că la proces vor fi acuzați și că au Întreținut raporturi cu sectele ezoterice musulmane. Și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
ajuns sfânt. Dar era un bun press agent pentru el Însuși, vezi serviciul pe care i-l face Dante, Îl numește șef de cabinet al Fecioarei. Devine repede sfânt pentru că s-a pus bine pe lângă cine trebuia. Dar ziceam de templieri. Bernard intuiește imediat că ideea trebuie cultivată și-i sprijină pe cei nouă aventurieri, transformându-i Într-o Militia Christi, putem spune chiar că pe templieri, În versiunea lor eroică, Îi inventează el. În 1128 convoacă un conciliu la Troyes

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
Devine repede sfânt pentru că s-a pus bine pe lângă cine trebuia. Dar ziceam de templieri. Bernard intuiește imediat că ideea trebuie cultivată și-i sprijină pe cei nouă aventurieri, transformându-i Într-o Militia Christi, putem spune chiar că pe templieri, În versiunea lor eroică, Îi inventează el. În 1128 convoacă un conciliu la Troyes tocmai pentru a defini ce anume sunt cei nouă monahi-soldați, iar la câțiva ani după aceea scrie un elogiu al acestei Miliții a lui Hristos și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
spune că tovărășia unei femei e din cale-afară de periculoasă și că nu pot fi sărutate decât mama, sora și mătușa.” Belbo cârni: „Eee, ia uite, mătușa, eu aș fi fost mai atent... Dar din câte mi-aduc eu aminte, templierii n-au fost acuzați de sodomie? Este cartea aceea a lui Klossovski, Bafomet. Cine era Bafomet, vreo divinitate diavolească de-a lor, nu?” „Ajung și acolo. Dar judecați un moment. Duceau o viață de marinari, luni În șir prin deșert

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
Dar gândiți-vă ce viață de infern, În mijlocul altor oameni de arme care n-au făcut legământul, și când năvălesc Într-un oraș și ți-o violează pe mica maură, cu pântece de mosc și ochi de catifea, ce face templierul printre miresmele cedrilor Libanului? Lăsați-i-l măcar pe micul maur. Acum Înțelegeți de ce se răspândește zicala «să bei și să Înjuri ca un templier». E cam ca și cu povestea capelanului În tranșee, care trage rachiu la măsea și

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
o violează pe mica maură, cu pântece de mosc și ochi de catifea, ce face templierul printre miresmele cedrilor Libanului? Lăsați-i-l măcar pe micul maur. Acum Înțelegeți de ce se răspândește zicala «să bei și să Înjuri ca un templier». E cam ca și cu povestea capelanului În tranșee, care trage rachiu la măsea și Înjură Împreună cu soldații lui analfabeți. Și măcar de-ar fi numai atât. Sigiliul lor Îi reprezintă mereu câte doi, unul lipit de spatele celuilalt, pe

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
de viermi, așa cum spun eu, dar nu sunt o autoritate În materie, pentru că nu mă ocup de nebuniile creștinilor.” „Curați mai erau rabinii tăi din Gerona”, zise Belbo. „Trăiau În niște cocioabe mizere pentru că voi, creștinii, Îi alungați În ghetou. Templierii, În schimb, se jegoșeau din plăcere.” „Să nu dramatizăm”, zisei eu. „Ați văzut vreodată un pluton de recruți după un marș? Dar eu am povestit lucrurile astea numai ca să vă fac să Înțelegeți contradicția templierului. El trebuie să fie mistic

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
creștinii, Îi alungați În ghetou. Templierii, În schimb, se jegoșeau din plăcere.” „Să nu dramatizăm”, zisei eu. „Ați văzut vreodată un pluton de recruți după un marș? Dar eu am povestit lucrurile astea numai ca să vă fac să Înțelegeți contradicția templierului. El trebuie să fie mistic, ascetic, să nu mănânce, să nu bea, să nu facă amor, În schimb străbate deșertul și taie căpățânile dușmanilor lui Hristos; cu cât taie mai multe, cu atât agonisește mai multe bonuri pentru paradis, pute

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
și pe urmă intri Într-un oraș, după zile Întregi de asediu, ceilalți cruciați Îi fac treaba aia nevestei califului sub ochii tăi, minunate sulamite Își descheie pieptarul și-ți zic «ia-mă, ia-mă, dar lasă-mi viața»... Iar templierul, nu, ar trebui să rămână dârz, plin de putoare, hirsut cum Îl voia sfântul Bernard și să murmure vecernița... Pe de altă parte, e destul să citești Retraits...” „Ce anume erau?” „Statutele ordinului, redactate destul de târziu, să zicem, În epoca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
să-ți arunci haina pe jos la mânie.” „Dintr-un sistem de interdicții se poate Înțelege ce fapte săvârșesc oamenii de obicei”, zise Belbo, „și poți extrage de acolo adevărate scene de viață cotidiană”. „Ia să vedem”, zise Diotallevi, „un templier, iritat de cine știe ce i-au făcut sau i-au zis frații În seara aceea, iese și pleacă noaptea fără permisiune, călare, cu un pui de sarazin drept escortă și cu trei claponi atârnați de șa; se duce la o fată

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]