1,583 matches
-
Salzbach, începutul secolului 19 Personaje: Stiffelio (Rodolfo Muller), preot presbiterian (tenor); Lină, soția lui (soprana); Stankar, tatăl Linei (bariton); Jorg, un preot în etate (baș); Raffaele di Leuthold, un nobil, vinovat de decăderea Linei (tenor); Federico di Frengel, vărul Linei (tenor); Dorotea, verișoară Linei (mezzo-soprana); membri ai casei lui Stankar, prieteni și adepți ai lui Stiffelio Actul I Castelul lui Stankar lângă Salzburg. Întoarcerea lui Stiffelio, capul unei secte protestante, nu cu mult timp în urmă persecutate, este așteptată cu nerăbdare
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
nu a fost fericit de performanță ei în niciuna din cele două opere în care a fost implicată. Gaetano Fraschini pe de altă parte, deși nu s-a acoperit niciodată de faima internațională, a rămas timp de 25 de ani tenorul favorit al marelui compozitor. El a creat roluri diverse, precum Zamoro în Alzira, Corrado în Îl Corsaro, Arrigo în La battaglia di Legnano, rolul titular în Stiffelio și Riccardo în Un ballo în maschera. Cu Filippo Colini au fost probleme
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Lionello. Premieră a avut loc la Veneția, Teatro La Fenice, pe 11 Martie 1851 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Mantua, secolul 16 Personaje: Rigoletto, bufonul Ducelui de Mantua (bariton); Gilda, fiica lui (soprana); Ducele de Mantua, un mare vânător de fuste (tenor); Sparafucile, un asasin la ordin (baș); Maddalena, sora acestuia (mezzo soprana); Contele Monterone, (bariton); Giovanna, doica Gildei (mezzo-soprana); Marullo, (bariton); Contele Ceprano, (baș); Contesă Ceprano, (soprana); Matteo Borsa, (tenor); Un paj, (mezzo-soprana); curteni, halebardieri, cavaleri Actul 1 Tabloul 1. Marea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
fiica lui (soprana); Ducele de Mantua, un mare vânător de fuste (tenor); Sparafucile, un asasin la ordin (baș); Maddalena, sora acestuia (mezzo soprana); Contele Monterone, (bariton); Giovanna, doica Gildei (mezzo-soprana); Marullo, (bariton); Contele Ceprano, (baș); Contesă Ceprano, (soprana); Matteo Borsa, (tenor); Un paj, (mezzo-soprana); curteni, halebardieri, cavaleri Actul 1 Tabloul 1. Marea sala de bal a castelului ducelui de Mantua. După un preludiu de o mare forță dramatică, cortina se ridică introducăndu-ne în marea sală a castelului Ducelui de Mantua unde
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Rigoletto). Premieră operei Rigoletto a avut loc la Teatro La Fenice din Veneția pe 11 Martie 1851. Din cauza unui risc major că muzica operei să fie copiată, Verdi recomandase soliștilor și muzicienilor să repete în deplin secret. Interpretul rolului Ducele, tenorul Raffaele Mirate a primit partitura ariei La donna è mobile numai cu câteva seri înainte de premieră și a fost obligat să jure că nu va cânta sau fredona aria în afara repetițiilor. Premieră operei Rigoletto a avut loc cu casa închisă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
piesă “Îl Trovator“ de Antonio Garcia Gutiérrez. Premieră a avut loc la Romă, Teatro Apollo, pe 19 Ianuarie 1853 Acțiunea Operei Locul acțiunii: Biscaya și Aragon; anul 1409 Personaje: Manrico, un ofițer în armată prințului de Biscaya și fiul Azucenei (tenor); Ducesa Leonora, damă de companie a Prințesei de Aragon, îndrăgostită de Manrico (soprana); Azucena, o bătrână țiganca (mezzosoprana); Contele de Luna, tânăr nobil în slujba Prințului de Argon și îndrăgostit de Leonora (bariton); Ferrando, căpitan în armată lui de Luna
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
soprana); Azucena, o bătrână țiganca (mezzosoprana); Contele de Luna, tânăr nobil în slujba Prințului de Argon și îndrăgostit de Leonora (bariton); Ferrando, căpitan în armată lui de Luna (baș); Ines, confidenta Leonorei (soprana); Ruiz, un soldata sub comanda lui Manrico (tenor); Un țigan bătrân (baș); Un mesager (tenor); călugărițe, servitori, soldați, țigani, partizani ai lui Manrico Actul 1. "Îl Duello" Tabloul 1. Cameră de gardă din Palatul Aljaferia, aparținând Contelui de Luna, Zaragoza, Spania. Ferrando, un bătrân căpitan și om de
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de Luna, tânăr nobil în slujba Prințului de Argon și îndrăgostit de Leonora (bariton); Ferrando, căpitan în armată lui de Luna (baș); Ines, confidenta Leonorei (soprana); Ruiz, un soldata sub comanda lui Manrico (tenor); Un țigan bătrân (baș); Un mesager (tenor); călugărițe, servitori, soldați, țigani, partizani ai lui Manrico Actul 1. "Îl Duello" Tabloul 1. Cameră de gardă din Palatul Aljaferia, aparținând Contelui de Luna, Zaragoza, Spania. Ferrando, un bătrân căpitan și om de încredere a Contelui de Luna, ordona gărzii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
năpustește afară din cetate în încercarea de a și salva mama (Di quella pira). Versurile O teco almeno, corro a morir conțin adesea acel faimos Do de sus (de care în nici un caz Verdi nu este responsabil) prin care mulți tenori încearcă să-și demonstreze bravura interpretativa și care din păcate a devenit o fixație. Actul IV. , "Îl Supplizio" Tabloul 1. O aripă a palatului Aliaferia unde este întemnițat Manrico. Încercarea lui Manrico de a-și salva preupusa mama a eșuat
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
din aria Di quella pira. Aparatul de înregistrare a măsurat 48 de vibrații. Înregistrarea evidențiază modul superb în care Caruso lua această acută și modul în care o menținea. Nu de puține ori acest Do de sus este falsificat de către tenorii, care nu îl pot atinge, dar care vor să cânte rolul lui Manrico, sau de către cei care au reușit odată în tinerețe să îl ia și acum doresc să-și mențină faima de odinioară. Tenorul cântă în loc de Do de sus
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de sus este falsificat de către tenorii, care nu îl pot atinge, dar care vor să cânte rolul lui Manrico, sau de către cei care au reușit odată în tinerețe să îl ia și acum doresc să-și mențină faima de odinioară. Tenorul cântă în loc de Do de sus, un Și bemol, o notă cu un semiton mai jos, care este mai usor de luat. Agităndu-și sabia și privind fioros, tenorul reușește de obicei să iasă basma curată. Transpunerea ariilor din opere care reclamă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tinerețe să îl ia și acum doresc să-și mențină faima de odinioară. Tenorul cântă în loc de Do de sus, un Și bemol, o notă cu un semiton mai jos, care este mai usor de luat. Agităndu-și sabia și privind fioros, tenorul reușește de obicei să iasă basma curată. Transpunerea ariilor din opere care reclamă voci neobișnuit de înalte este nu de puține ori folosită de cântăreți, bărbați sau femei, mai puțin la începutul carierei, dar cel mai adesea pentru două, trei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să iasă basma curată. Transpunerea ariilor din opere care reclamă voci neobișnuit de înalte este nu de puține ori folosită de cântăreți, bărbați sau femei, mai puțin la începutul carierei, dar cel mai adesea pentru două, trei turnee de adio. Tenorul care cântă acel Do de sus din aria Di qella pira fără să se înroșească la fața, cu greu va fi creditatat că l ar fi cântat cu adevarat. Nu mai puțin ciudată este comportarea unor tenori atunci când se cântă
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
turnee de adio. Tenorul care cântă acel Do de sus din aria Di qella pira fără să se înroșească la fața, cu greu va fi creditatat că l ar fi cântat cu adevarat. Nu mai puțin ciudată este comportarea unor tenori atunci când se cântă scenă Miserere; întrucât muzică are întodeauna un puternic efect asupra asistenței, unii tenori își permit să iasă din turnul închisorii cu acceptul temnicierilor și să iasă la rampă pentru a primi aplauzele asistenței exaltate, în timp ce Leonora trebuie
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să se înroșească la fața, cu greu va fi creditatat că l ar fi cântat cu adevarat. Nu mai puțin ciudată este comportarea unor tenori atunci când se cântă scenă Miserere; întrucât muzică are întodeauna un puternic efect asupra asistenței, unii tenori își permit să iasă din turnul închisorii cu acceptul temnicierilor și să iasă la rampă pentru a primi aplauzele asistenței exaltate, în timp ce Leonora trebuie să se facă că nu-l vede. Probabil este și aceasta încă una din absurditățile operei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
cenzurii venețiene; producțiile moderne situează acțiunea în deceniul 6 al secolului 19); actul I are loc în August, actul ÎI în Ianuarie și actul III în Februarie. Personaje: Violetta Valéry, o curtezana (soprana); Alfredo Germont, un tânăr îndrăgostit de ea (tenor); Giorgio Germont, tatăl lui Alfredo (bariton); Floră Bervoix, prietena Violettei (mezzo-soprana); Baron Douphol, protectorul Violettei (bariton); Annina, cameristă Violettei (soprana); Doctorul Grenville, doctorul Violettei (baș); Marchizul d'Obigny, un prieten al Florei (baș); Gastone, viconte de Letorière (tenor); Giuseppe, (tenor
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de ea (tenor); Giorgio Germont, tatăl lui Alfredo (bariton); Floră Bervoix, prietena Violettei (mezzo-soprana); Baron Douphol, protectorul Violettei (bariton); Annina, cameristă Violettei (soprana); Doctorul Grenville, doctorul Violettei (baș); Marchizul d'Obigny, un prieten al Florei (baș); Gastone, viconte de Letorière (tenor); Giuseppe, (tenor); servitorul Violettei; servitorul Florei (baș); un comisionar, doamne și domni, prieteni ai Violettei și ai Florei, matadori, picadori, țigănci, măști. Actul 1 Saloanele Violettei Valéry. Violetta, o celebra curtezana, da o mare petrecere în saloanele sale. Ultimul sosit
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
tenor); Giorgio Germont, tatăl lui Alfredo (bariton); Floră Bervoix, prietena Violettei (mezzo-soprana); Baron Douphol, protectorul Violettei (bariton); Annina, cameristă Violettei (soprana); Doctorul Grenville, doctorul Violettei (baș); Marchizul d'Obigny, un prieten al Florei (baș); Gastone, viconte de Letorière (tenor); Giuseppe, (tenor); servitorul Violettei; servitorul Florei (baș); un comisionar, doamne și domni, prieteni ai Violettei și ai Florei, matadori, picadori, țigănci, măști. Actul 1 Saloanele Violettei Valéry. Violetta, o celebra curtezana, da o mare petrecere în saloanele sale. Ultimul sosit este Gaston
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Guido di Monforte): Marc Bonnehée; Procida: Louis-Henri Obin; Premieră de la Teatro Regio di Parma din 26 decembrie 1855 Acțiunea Operei Locul acțiunii: împrejurimile orașului Palermo, anul 1282 Personaje: Elenă, ducesa, sora ducelui Frederick de Austria (soprana); Arrigo, un tânăr sicilian (tenor); Guido di Monforte, guvernator al Siciliei sub stăpânirea franceză, tatăl lui Arigo (bariton); Giovanni da Procida, doctor și patriot sicilian (baș); Béthune, omul de încredere a lui Monforte (baș); Conte de Vaudemont (baș); Ninetta, damă de companie a Elenei (mezzo-soprana
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
guvernator al Siciliei sub stăpânirea franceză, tatăl lui Arigo (bariton); Giovanni da Procida, doctor și patriot sicilian (baș); Béthune, omul de încredere a lui Monforte (baș); Conte de Vaudemont (baș); Ninetta, damă de companie a Elenei (mezzo-soprana); Danieli, servitorul Elenei (tenor); Tebaldo (tenor) și Roberto (baș) soldați francezi; Manfredo, un sicilian; soldați francezi, bărbați și femei, călugări, etc. Actul I Palermo, Piața Grande. Câțiva soldați francezi, printre care Roberto și Tebaldo, în timp ce se cinstesc cu vin, nu contenesc să-și proslăvească
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Siciliei sub stăpânirea franceză, tatăl lui Arigo (bariton); Giovanni da Procida, doctor și patriot sicilian (baș); Béthune, omul de încredere a lui Monforte (baș); Conte de Vaudemont (baș); Ninetta, damă de companie a Elenei (mezzo-soprana); Danieli, servitorul Elenei (tenor); Tebaldo (tenor) și Roberto (baș) soldați francezi; Manfredo, un sicilian; soldați francezi, bărbați și femei, călugări, etc. Actul I Palermo, Piața Grande. Câțiva soldați francezi, printre care Roberto și Tebaldo, în timp ce se cinstesc cu vin, nu contenesc să-și proslăvească patria. Localnicii
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
16 August 1857 la Teatro Nuovo, Rimini Acțiunea Operei Locul acțiunii: Castelul lui Egberto din apropiere de Kent pentru primele 3 acte, malurile lacului Loch Loomond din Scoția pentru actul 4; timpul acțiunii: în jurul anului 1200. Personaje: Aroldo, cavaler saxon (tenor); Mină, soția lui (soprana); Egberto, un bătrân cavaler, tatăl Minei (bariton); Briano, un pustnic (baș); Godvino, un aventurier și oaspetele lui Egberto (tenor); Enrico (tenor) și Elenă (mezzosoprana) verii Minei; servitoare, cruciați, doamne și gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
lacului Loch Loomond din Scoția pentru actul 4; timpul acțiunii: în jurul anului 1200. Personaje: Aroldo, cavaler saxon (tenor); Mină, soția lui (soprana); Egberto, un bătrân cavaler, tatăl Minei (bariton); Briano, un pustnic (baș); Godvino, un aventurier și oaspetele lui Egberto (tenor); Enrico (tenor) și Elenă (mezzosoprana) verii Minei; servitoare, cruciați, doamne și gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi, vânători, saxoni, țărani scoțieni. Actul I Tabloul 1. O sală din castelul lui Egberto. Bătrânul cavaler Egberto a organizat un banchet în onoarea
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Loomond din Scoția pentru actul 4; timpul acțiunii: în jurul anului 1200. Personaje: Aroldo, cavaler saxon (tenor); Mină, soția lui (soprana); Egberto, un bătrân cavaler, tatăl Minei (bariton); Briano, un pustnic (baș); Godvino, un aventurier și oaspetele lui Egberto (tenor); Enrico (tenor) și Elenă (mezzosoprana) verii Minei; servitoare, cruciați, doamne și gentlemeni din Kent, scutieri, paji, heralzi, vânători, saxoni, țărani scoțieni. Actul I Tabloul 1. O sală din castelul lui Egberto. Bătrânul cavaler Egberto a organizat un banchet în onoarea lui Aroldo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Personaje: Simon Boccanegra, un corsar, mai tarziu Doge al Genovei (bariton); Amelia, fiica lui Simon Boccanegra și nepoata lui Jacopp Fiesco, pe numele ei adevărat Maria, purtând însă numele de Amelia Grimaldi (soprana); Gabriele Adorno, un nobil genovez, iubitul Ameliei (tenor); Jacopo Fiesco, un nobil genovez, șeful patricienilor din Genova, care ulterior se va ascunde sub numele conspirativ de Andrea (baș); Paolo Albiani, un bijutier și curtean la curtea Dogelui (bariton); Pietro (bariton); Damă de companie a Ameliei; soldați, marinari, servitori
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]