11,506 matches
-
decât omul: ceva situându-se dincolo de om, care îl transcende. Îl invoc apoi pe Karl Rahner, care a descris de nenumărate ori în mod exemplar experiențele fundamentale ale existenței umane. Am avut onoarea, în 1964, în calitate de editor al coloanei "Meditații teologice", să public reflecțiile sale asupra lucrurilor de fiecare zi. Viața cotidiană a omului este plină de lucruri aparent nesemnificative: muncim, plecăm și venim, vedem și râdem, mâncăm și dormim... Dar în aceste activități cotidiene omul atent poate descoperi o profunzime
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
rolul psihiatrilor și psihologilor. Iată motivul pentru care cine se ocupă de grija sufletelor are un rol autonom specific în cadrul unui team terapeutic. Persoanele care desfășoară această funcție în interiorul unei structuri sanitare ar trebui obligatoriu să posede, pe lângă o formare teologică, solidă și o formare clinică, deși sarcina lor nu este asumarea rolului de psihiatri sau psihoterapeuți. Nu sunt ei cei care trebuie să prescrie medicamente, nici să consulte pacienții, dar trebuie să-i susțină și să-i sfătuiască astfel încât să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
este nici impersonal și nici "subpersonal". Nu este un obiect între obiecte, un lucru între lucruri. Dumnezeu care face posibilă devenirea persoanei depășește conceptul de impersonal: el nu este altceva decât persoană. În loc de "personal" și "apersonal" se poate folosi conceptul teologic de "transpersonal", "suprapersonal". Dar cine consideră că prin acest concept îl poate înțelege pe Dumnezeu, uită că Dumnezeu este și rămâne Incomprehensibil, Invizibil, Indefinibil. Sau chiar o coincidentia oppositorum, coincidența contrariilor, cum l-a definit deja citatul Cusanus: întrucât maximum
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
atee, unde au fost și sunt în continuare divinități substitutive. În acest caz credința în Dumnezeu semnifică refuzul radical al oricărui dictator care, în stat, religie și societate, își atribuie calități sau funcții divine, pretinzând adorație sau supunere incondiționată. Declarația teologică de la Barmen a Bisericii Confesionale (1934), inspirată de Karl Barth, constituie expresia exemplară a unui astfel de refuz. O autentică credință în Dumnezeu reprezintă renunțarea la toate celelalte puteri care astăzi vin ridicate la rang de divinitate. În sensul acesta
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Cineva precum Marele Inchizitor al lui Dostoievski l-ar întreba: de ce te-ai întors ca să ne deranjezi? În consecință, lucrul cel mai urgent și eliberator pentru spiritualitatea noastră creștină constă nu atât în a ne orienta din punct de vedere teologic și practic către formulele dogmatice tradiționale și normele juridice ale Bisericii, ci în direcția persoanei extraordinare care a dat creștinismului numele său. Desigur, poate fi recunoscut doar depășind "groapa murdară a istoriei" (Lessing), doar așa poate fi văzut totdeauna într-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
clinica universitară din Tübingen: o mică operație de rutină, nimic de care să-mi fie teamă. Este o ocazie pentru a reflecta asupra suferinței, temă fundamentală și obscură a existenței noastre. O reflecție ce nu privește contextul medical, ci aspectul teologic, unde cu greu găsesc răspuns, din perspectiva instanței supreme în prezența căreia ne trăim viața. O chestiune fundamentală: de ce sufăr? Ca orice om, și eu am avut parte de suferința mea, mai mult psihică decât fizică. Și eu am cunoscut
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
ori manuscrisul și, în cele din urmă, l-am publicat în 1970, în anul bicentenarului nașterii lui Hegel, cu titlul Menschwerdung Gottes. Eine Einführung in Hegels theologisches Denken als Prolegomena zu einer künftigen Christologie (Întruparea lui Dumnezeu. Introducere în gândirea teologică a lui Hegel, prolegomene pentru o posibilă cristologie). Când reparcurg această carte, mă simt încă iritat văzând câtă muncă am depus pentru studierea istoriei dogmelor cristologice în Biserica antică și în teologia medievală și cât de puțin s-au ocupat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
împiedice Auschwitz-ul? În ciuda întregii apologetici pioase, trebuie să recunoaștem obiectiv că, dacă teologul în acest punct dorește să meargă dincolo de acest mister, fiind vorba despre misterul lui Dumnezeu însuși, găsește în cel mai fericit caz propriile proiecții sau propria construcție teologică. Ajunși în acest punct extrem, la această întrebare foarte dificilă, mi se pare mult mai potrivită o teologie a tăcerii. Dacă l-aș cunoaște aș fi El", spune un proverb ebraic. Iar unii teologi evrei, care în fața suferinței imense a
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Benziger 1970; Serie Piper 1016. Fehlbar? Eine Bilanz, Benziger 1973. Katholische Kirche wohin? Wider den Verrat am Konzil (mit N. Grei nacher), Piper 1986; Serie Piper 488. Die Hoff nung bewahren. Schrift en zur Reform der Kirche, Benziger 1990. Fundamente teologice și cristologice Menschwerdung Gottes. Eine Einführung in Hegels theologisches Denken als Prolegomena zu einer künft igen Christologie, Herder 1970; Serie Piper 1049. Christ sein, Piper 1974; Serie Piper 1736. 20 Th esen zum Christsein, Piper 1975; Serie Piper 100. Existiert
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
den Quellen des Judentums (mit W. Homolka), Herder, 2008. Bilanțul unei vieți Erkämpft e Freiheit. Erinnerungen, Piper, 2002; Serie Piper, 4135. Umstrittene Wahrheit. Erinnerungen, Piper, 2007; Serie Piper, 5387. Cuvânt de mulțumire Această carte conține șaizeci de ani de activitate teologică. De-a lungul acestui parcurs am întâlnit foarte multe persoane: de la multe am învățat iar altele m-au marcat. La sfârșitul unei astfel de cărți ar trebui să mulțumesc fiecărei persoane, una câte una, numele lor ar umple nenumărate pagini
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
student sau era vorba chiar de persoana sa). Conform altor surse, Calinic I. Popp Șerboianu a luat parte la Primul Război Mondial, în calitate de ofițer de cavalerie 34. După încheierea războiului, pentru o perioadă suplinește franceză, greacă și latină la Seminarul Teologic de la Curtea de Argeș. În 1922 pleacă pentru trei ani în America, trimis se pare de Patriarhia Ortodoxă, pentru a face propagandă ortodoxă printre românii de acolo 35. În momentul în care Șerboianu era suspectat în anii 30 de acțiuni anti ortodoxe
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Se arăta, o dată în plus, adeziunea sinceră a acestuia la mișcarea cremaționistă din România: Nu putem trece ușor cu vederea activitatea curajoasă și înțeleaptă a veneratului Arhimandrit Calinic Popp Șerboianu, care a pus în serviciul cauzei cremațiunii toată erudiția sa teologică, dând binecuvântarea bisericii iubiților noștri morți și încurajarea divină a celor în viață. Maiestatea și solemnitatea serviciului divin din capela crematoriului, a impus și celor mai îndârjiți dușmani ai cremațiuni; predicile ce le ține veneratul nostru preot cu ocazia incinerărilor
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
contribuțiilor arhimandritului Calinic I. Popp Șerboianu era una necesară, deoarece oferea un punct de sprijin provenind din interiorul retoricii ortodoxe, chiar dacă exponentul său era, la acel ceas, marginalizat complet, prin excluderea sa din rândurile clerului ortodox. Din punct de vedere teologic, Șerboianu își asuma iarăși o misiune dificilă prin studiul său asupra cremațiunii. În fapt, el trebuia să ofere argumente convingătoare și implicit nesofisticate privind lipsa de temei a ideii vehiculate de către retorica cremaționistă cum că incinerarea era o practică păgână
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
implicit nesofisticate privind lipsa de temei a ideii vehiculate de către retorica cremaționistă cum că incinerarea era o practică păgână, total opusă spiritului românesc, o practică anticreștină și, mai ales, anti ortodoxă. Or, un asemenea demers presupunea stăpânirea unei vaste culturi teologice, capacitatea de identificare a unor posibile argumente de natură teologică și nu numai, precum și, raportat la momentul reprezentat de anul 1934, un act de mare curaj. Prima parte a studiului său apărut în numărul 1 al revistei Flacăra Sacră a
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
retorica cremaționistă cum că incinerarea era o practică păgână, total opusă spiritului românesc, o practică anticreștină și, mai ales, anti ortodoxă. Or, un asemenea demers presupunea stăpânirea unei vaste culturi teologice, capacitatea de identificare a unor posibile argumente de natură teologică și nu numai, precum și, raportat la momentul reprezentat de anul 1934, un act de mare curaj. Prima parte a studiului său apărut în numărul 1 al revistei Flacăra Sacră a fost semnată de către arhimandrit cu un pseudonim, pe care, după
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Se atrăgea atenția că exista o indulgență față de preoții care săvârșeau serviciile religioase pentru cei ce se incinerau în altă locație decât capela crematoriului. Situația de intoleranță asupra cremațiunii era adâncită prin acțiunea unor "preoți interesați și certați cu cultura teologică"139, care au creat o nevroză anticremaționistă în România vremii, în loc să călăuzească credincioșii înspre o viață adevărată în lumina credinței. Întrebarea " Cine este mai ateu, mai liber cugetător și mai francmason? Cel ce dă binecuvântarea religioasă sau cel care o
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
nemaiservind adevărul, ci doar propriul interes, ținând voit poporul în bezna ignoranței. Șerboianu era revoltat mai ales împotriva ideilor propagate de unii preoți cum că incinerarea ar afecta procesul învierii morților la sfârșitul vremurilor, o atare eroare datorându-se ignoranței teologice, dar și profundei lor necredințe. Șerboianu dădea exemple din Vechiul și Noul Testament, arătând netemeinicia afirmației (Ezechiel, Isaia, Sfântul Pavel etc.)171. Însă crezul său cremaționist se afirmă cu cea mai mare forță într-un articol publicat în Flacăra Sacră la
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
mai potrivit să deslușească în sens cremaționist semnificația acestor sărbători și să transmită gândurile bune ale adepților cremațiunii către posibili lor simpatizanți, însă el nu a fost singurul care și-a asumat o asemenea postură, chiar dacă ceilalți nu aveau pregătire teologică 179. Mediația din 1938 se baza pe ideea mesajului prost interpretat al învierii lui Iisus și după nouăsprezece veacuri. Printre erorile de interpretare a acestui mesaj se număra și cea a imposibilității învierii datorată cremațiunii, pe care Șerboianu o contracara
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
atenției publicului larg, prin prezenta ediție. Ele reprezintă ecoul unei epoci de aprinsă polemică asupra cremațiunii, ce a brăzdat societatea românească interbelică și ale căror efecte pot fi identificate până astăzi. Deși uneori speculative și amendabile, prin prisma unei lecturi teologice, aceste texte au meritul de a formula interogații și dezbateri, cu toate că stilul în care sunt concepte a fost unul afirmativ prin excelență. Acest stil afirmativ se explică prin caracterul propagandistic intrinsec. Chiar dacă Șerboianu intra astfel definitiv sub zodia stigmatizării de către
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
ceia ce privește lupta neleală ce se dă, nu atât de oficialitatea bisericească, gata întotdeauna a ceda în fața marilor probleme sociale, ce nu vin în contradicție flagrantă cu dogmele sau canoanele, cât de unii preoți interesați și cercetați cu cultura teologică. Aceștia, neadâncind bine nici Scriptura și nici problemele sociale, se sugestionează unii pe alții în câte o direcție și sugestia lor devine o nevroză pentru toți, cum s-a întâmplat cu problema cremațiunii la noi. În loc să sfătuiască pe credincioșii vii
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
celor ce scriu aceste năzbâtii, deși nu le face prea mare onoare, totuși evidențiază o anumită stare de lucruri, ce vrea să dăinuiască perpetuu în biserica noastră și marchează depresiunea unor inteligențe, bine cotate de altfel în forurile bisericești și teologice. Am mai spus-o și o repetăm încă odată: incinerația nu atinge nici un fel de dogmă și cu atât mai puțin canoanele și tradiția, după cum s-a văzut în oarecare măsură și din articolele precedente și după cum se va vedea
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
și o repetăm încă odată: incinerația nu atinge nici un fel de dogmă și cu atât mai puțin canoanele și tradiția, după cum s-a văzut în oarecare măsură și din articolele precedente și după cum se va vedea mai târziu amănunțit. Discuțiile teologice nu trebuie să alunece pe povârnișul fanteziei fiecăruia din noi, ci să fie-ntemeiate măcar pe Scriptură, pe care Biserica creștină o crede "sfântă" și "piatră unghiulară" a tuturor învățăturilor Ei. Oare "sectanții" nu ne numesc pe noi ortodocșii și
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
împotriva Cremațiunii și mai ales a oficierii serviciilor religioase celor incinerați, când ne numesc "păgâni" și "idolatri"? Voi spune: Mai întâi, dintr-un meschin interes material și de breaslă și al doilea, dintr-o totală ignoranță, nu numai a ramurii teologice, dar chiar a Sfintei Scripturi, care este "codul" de fiecare clipă al adevăratului slujitor al altarului. Spre marea mea uimire, am întâlnit chiar aici în Capitală preoți teologi, cari mi-au pus întrebarea: "Cum se-mpacă cremațiunea cu învierea morților
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
de tuns și de tăiat lâna. "Ajunge zilei răutatea ei", după cum spune Mântuitorul, iar eu pun punct tuturor acestor întrebări și bănuieli. Ce nu pot ierta? Nu pot ierta întrebările puse mie de acei preoți, care-ntrebări arată-ndejuns și ignoranță teologică dar și o mare necredință. Când tu spui credincioșilor de pe amvon că Dumnezeu a făcut din nimic cerul, pământul și toate elementele firii, atribuindu-i deci, atotputernicie; când îi ascrii omniștiință și afirmi, că este a tot văzător // a tot
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]
-
Bisericești, București, 1941. Popescu Mălăesti, Ion, Ardem sau îngropăm morții, România Mare, București, 1932. Predescu Lucian, Enciclopedia României. Cugetarea. Material Românesc. Oameni și înfăptuiri. Ediție Anastatica, Saeculum IO, Vestala, București, 1999. Prelipceanu, Vladimir, "Incinerarea morților și teologia ortodoxă", în Studii Teologice, II, XIV, 7-8, august 1962, pp. 414-428. Prelipceanu, Pr. Prof. Vladimir, În legătură cu problema incinerării, în Biserica Ortodoxă Română, LXXXV, 11-12, noiembrie-decembrie 1967, pp. 1189-1193. "Preoții rurali și răscoalele țărănești", în Biserica Ortodoxă Română, XXXI, 6, 1907, pp. 621-627. Prothero, Sthephan
Cremaţiunea şi religia creştină by Calinic I. Popp Şerboianu [Corola-publishinghouse/Administrative/933_a_2441]