35,642 matches
-
extremă. Autorii români ilustrativi selectați din generații diferite, sunt de la târgovișteni până la numele afirmate în anii '80: Mircea Horia Simionescu, Radu Petrescu, Costache Olăreanu, Mircea Nedelciu, Mircea Cărtărescu, Simona Popescu. Carmen Mușat, Perspective asupra romanului românesc postmodern și alte ficțiuni teoretice, Ed. "Paralela 45", Pitești, 1998.
O critică postmodernă despre postmodernitate by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17331_a_18656]
-
Plastici, de Oficiul Național pentru Expoziții, de galeriile Parlamentului și de cele particulare. Secția de artă contemporană a muzeului, condusă de Ruxandra Balaci, a avut, în această perioadă, acțiunea cea mai consecventă în timp și cea mai coerentă ca proiect teoretic și ca program expozițional. Dacă în absolut Muzeul Național de Artă poartă o imensă vinovăție pentru degradarea, pînă la suspendare, a funcției sale elementare, aceea de a valorifica public un patrimoniu agonisit de-a lungul mai multor generații, Secția de
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
1937), evoluția însemnînd abandonarea treptată a reproducerii unei tradiții artistice specifice și trecerea la o inteligentă interpretare a acesteia. Mai stingher în structura lucrării se dovedește a fi studiul, de altfel propunînd interesante nuanțări, despre tipul clasic în arhitectură. "Iluminarea teoretică a chestiunii", de care vorbește coordonatorul volumului pentru a justifica prezența studiului aflat în discuție, își pierde din intensitate tocmai pentru că se dovedește a nu fi în chestie". Ceea ce conferă însă cu adevărat valoare ansamblului este efortul lucid de a
Utopiile arhitecturii by Marius Țepeș () [Corola-journal/Journalistic/17352_a_18677]
-
a o arunca în capul cuiva poți, în schimb, să o lași să cadă pe locul ei de mai înainte. E preferabil. Dar și mai bună este continuarea suplă și amplificarea înainte a efortului pentru o aruncare departe, către altitudini teoretice, a unui satelit de survol peste creștetele mulțimii. Alături de nimicirea mediatică de fiecare zi a unor persoane nu strică, dar deloc, întreprinderea unor analize mai de ansamblu și mai nuanțate ale viciilor de care aceste persoane sunt bănuite - cu o
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
dimpotrivă, convingerea că noblețea nu poate exista autentic decât în varianta unei purități dobândite, atente la ceea ce ne înconjoară, reușind să fie ea aceea care molipsește, nu invers. Fie din cauza amplitudinii, fie datorită participării implicate a receptorului analiza mai pronunțat teoretică creează un efect de catharsis care criticii viciului personificat, chiar celei îndreptățite, nu îi va reuși niciodată. Trebuie vorbit așadar despre puritate în termenii unei acțiuni consecvent reluate - despre purificare în fapt, în loc de a mai pierde vremea cu iluzia naivă
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]
-
operei poetului nostru național. Vreau doar să fac o distincție, poate utilă, privitoare la felul cum citim și percepem literatura în general. Distincția cu pricina este următoarea: există două imbolduri diferite de monumentalizare a literaturii: unul e reflexul unui demers teoretic și critic, ca atare impersonal, globalizant și deci cu aspirații de a da glas unui verdict colectiv, profesonalizat, naționalizat, internaționalizat, celălalt este mai curînd semnul unei idiosincrasii, mărturisire implicită a unui gust, sau a unei pasiuni personale, care mai curînd
Biblioteci publice, biblioteci personale by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17381_a_18706]
-
al unei categorii mult mai largi de ascultători decât obișnuiții sălilor de concert nu se dezminte, în pofida perorațiilor estetice negatoare repetate de-a lungul secolului nostru, atât de străin de esența ei romantică. Dar melomanii nu sunt interesați de disputele teoretice ci își urmează instinctul, nevoia de sensibilitate; Chopin rămâne pe primul loc în preferințele celor mai diverși ascultători, lăsându-se receptat la diferite nivele și oferind fiecăruia satisfacție deplină. La primul nivel se dezvăluie direct sentimentalul și spectaculosul, connaisseurul gustă
Chopin, o "fata morgana"? by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/17397_a_18722]
-
teatrului, a acceptat cu bucurie să monteze piesa despre care maestrul Mugur a spus că este un text care trebuie ridicat pe scenă de un tînăr. Fiindcă aparține unui tînăr foarte bine cotat - Oliver Bukowski - care a abandonat o carieră teoretică pentru a se dedica scrisului, preocupat să materializeze scenic observațiile sale de specialist în psihologie socială. Una dintre piesele care l-au impus pe acest autor ce a debutat odată cu prăbușirea zidului Berlinului este Bis Denver/ La Dallas cum a
Stil și manieră... by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/17394_a_18719]
-
fiind întotdeauna pe premisa unei identități personale care nu este un dat, ci se construiește, de către posesorul ei sau de către ceilalți. Jean-Claude Kaufmann scrie o sociologie a corpului femeii pornind de la o situație cotidiană pe care o investighează cu instrumentele teoretice specifice disciplinei (interviu și chestionar), fără a se sfii însă să iși lanseze teorii personale (spun că nu se sfiește tocmai pentru că uneori acestea sînt, în anumite privințe, îndrăznețe) și apelînd totodată la o bibliografie contemporană vastă, compusă din cercetări
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
fundamentală care să fie încorporată în viață epocii, fără a devia spre ingineria socială. Cel mai bun candidat pentru proiectul său i s-a părut problemă sînilor goi. Prefer să las pe seama unor alți sociologi competenți provenind din alte grupări teoretice decît autorul nostru (eventual animați de premise feministe) judecată dacă un asemenea subiect e într-adevăr apt de a împlini aspirația lui Kaufmann. Cartea în sine pare un argument în favoarea ei, deși nu totdeauna. Fără a fi nici pe departe
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
transfer de substanță (conținutul baladei Meșterul Manole preluat de Blaga), un transfer de forma (dubletele culte ale basmului, legendei, baladei) sau un transfer de procedee (oralitatea care devine din cauza unui mod de creație tradițional, efectul unui anumit stil cult). Incursiunile teoretice ale studiului merg pînă la problema definirii mitului, eternă provocare a cercetătorilor în domeniu. Deși miza cărții este alta, colecția în care apare fiind destinată tinerilor, autorul introduce cîteva elemente pentru rezolvarea tensiunilor dintre diversele teorii. Astfel, readucerea în atenția
Mitul si literatura by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17932_a_19257]
-
ci la proza: Artă prozatorilor români a lui Ț. Vianu. N-avem o Artă a poeților români. Vianu pleca de la Bally, nu de la Spitzer, cum m-aș fi așteptat și analizele lui verbale sînt inca remarcabile, deși cred că premisa teoretică despre dublă intenționalitate a limbajului este greșită. Călinescu împărtășea indiferență lui Croce față de limbă. Rarisimele lui abordări lingvistice (în Opera lui M. Eminescu, de pildă) sînt menite să probeze ironic ineficacitatea perspectivei cu pricina. Și acum să revin la întrebarea
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
nostru critic a fost filosof și logician. Critică lui era metalingvistica. Deși a făcut unele observații referitoare la limba (batjocorea sarcastic diminutivele romanticilor), critică lui a rămas ideologică, abstractă, sprijinită pe cîteva concepte clare (autonomia esteticului, între ele) de natură teoretică. Maiorescu n-avea plăcerea textului. Așadar, nici a verbalității. Frigiditatea această pare a se fi transmis criticilor următori, clasați de Lovinescu, o jumătate de secol mai tîrziu, în trei generații maioresciene. Le-am putea adăuga o a patra, după al
Critica verbală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17942_a_19267]
-
în timp care constă în "masificare și stilizare". Într-adevăr, toate fenomenele culturale suporta acest efect după trecerea unui număr mare de ani. E cazul, acum, al principalelor curente care au marcat istoria noastră literară. Nu știm destule despre mecanismul teoretic și care, odată declanșat, determină schimbări de secventialitate (sau, cum se spunea cîndva, de periodizare) într-o istorie literară. M-am mai referit la acest subiect și în altă împrejurare. Am remarcat atunci că preocuparea însăși pentru un nou decupaj
"Unificarea" unor concepte by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17928_a_19253]
-
ziarelor la care scriitorul a colaborat cu cronici, recenzii și traduceri, a rezultat în volumul de față nu numai stabilirea unei relații între Iosif Hechter (omul...) și Mihail Sebastian (...de litere), ci mai ales o sistematizare conștiincioasa a principalelor probleme teoretice și a domeniilor abordate de jurnalist, în ordine cronologică. De la concepția - prea rar alăturată celor devenite deja clasice - asupra românului modern românesc și francez, în raport cu care susține falimentul epicului, "panlirismul" și scrisul că act gratuit, până la opiniile politice sau preferințele
Ceea ce era de demonstrat, dar si de editat by Oana Boșca-Mălin () [Corola-journal/Journalistic/17933_a_19258]
-
comoditate sau datorită angrenării în alte activități (de la jurnalistică la politica) ci datorită unei atitudini fundamentale. Nu există, socotea el, filosofie ci numai filosofare. În fond, precizează dl. M. Flonta, Nae Ionescu a transportat chestiuni complexe și dificile ale filosofiei teoretice din mediul lor propriu, pe tărîmul filosofiei ușoare și populare. Cursurile sale erau, desigur, seducătoare, creînd în mintea auditoriului impresia că gîndurile și observațiile atunci se nasc, ca o improvizație inspirată. Primejdiile erau inevitabile. Întrebarea e "dacă prima obligație a
O pasionantă carte de filosofie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17950_a_19275]
-
balanță - identificarea străinilor se traduce printr-un raport antagonic al termenilor crestin-păgân. Prin urmare, "semnul capital al diferenței" îl reprezintă "legea" (în înțelesul vechi la termenului, anume acela de "religie". În spațiul - mental - românesc civilizația creștină ("omogenizata - măcar la nivel teoretic - confesional, prin simboluri, prin asumarea în comun a unor semne ideologice și culturale") sau legea strămoșeasca (ortodoxia) ("coincidență, timp îndelungat cu ideea de identitate") intra în conflict cu "ceilalți", cu "păgânii" ("niște barbari în raport cu creștinii: textele noastre vechi chiar îi
Repede ochire asupra "celorlalti" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/17970_a_19295]
-
arhitectonic. Pe de altă parte, intenția a fost și de sesizare a separărilor, a discontinuităților între text și imagine, între imagine și construcție - sub raportul modalității lor specifice de a genera și întreține fantasticul. Pentru a ne opri la suportul teoretic și la problema dezvoltării unui limbaj mai mult sau mai putin tehnicizat în analiza unor lucrări de acest tip, e notabil că binecunoscută Introducere în literatura fantastică a lui Tzvetan Todorov e foarte rar citată. Dacă am numărat bine, pe
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
din cea propusă de Todorov: ezitare, nehotărîre, ambiguitate, breșă, dubiu, ruptură, transgresiune, deviere a reperelor spațio-temporale. Dacă lărgim sfera termenilor utilizați (...mit, vis, impuritate, perversiune, sexualitate, irațional, monstru, bestiar), vom observa în final că Todorov a devenit deja o referință teoretică implicită. Inventarul acestor termeni, care fie încearcă să-l circumscrie, fie denumesc sau se includ în sfere adiacente fantasticului, ar fi suficient pentru a demonstra că în toate demersurile parcursul a fost dinspre fragmentar și aspectual spre general și unitar
În căutarea unitătii by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17967_a_19292]
-
Varietatea acestor luări de poziție mi s-a părut, însă, întotdeauna binevenită și sanificatoare. Aciditatea face, la urma urmei, măi vie existența literară. Vehemență putea fi și ea percepută, de ce nu, ca un semn de igienă. Scenă literară morală și teoretică a devenit, după 1990, o agora unde se disputau idei, (i/a)moralități, curente de opinii, "școli". Iar spectacolul atitudinilor inflamate ținea și el de spiritul de agora. S-a revizuit și s-a recitit mult în postcomunismul românesc: au
Scriitorii certăreti si cercurile literare de putere by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Journalistic/17980_a_19305]
-
rîndul lui, propria să varianta referitoare la un limbaj originar, ci e mai curînd un studiu de arheologie, în sensul foucaltian, a căutării înseși. Care sînt reflexele mentalitare ale unei investigații aplecate asupra unei asemenea probleme, ce fel de premise teoretice sau ideologice presupune ea, precum și care e mecanismul de gîndire ce articulează eventualele obiecții - acestea sînt direcțiile în care avansează analiza autorului. Chestiunea pare a fi transabilă, simplificat firește, în felul următor: cei care căutau să stabilească existența unei limbi
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
e o chestiune în primul rînd artificială și în al doilea rînd păguboasă. De felul în care ajungi să înțelegi și să concepi dimensiunile spațiale, modul tău de articulare și plasare în lume depinde, pînă la urmă, o întreagă viziune teoretică aplicabilă la o mulțime de alte concepte din diverse domenii. Acesta și este motivul pentru care arhitectură, prin anumiți reprezentanți ai ei, a determinat direcții interesante de cercetare în postmodernism. Pentru o aducere a arhitecturii în peisajul contemporan de gîndire
Între Petrarca Si Brunelleschi by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17975_a_19300]
-
și programatic), dedicat de Codrin Liviu Cutitaru teoriei critice între tradiție și inovație, "A Study of Great Expectations". Pledoaria este în sensul depășirii stadiului revolut al impresionismului literar, a cărui expresie paradigmatica ar fi oferită de cronică literară, în favoarea construcției teoretice de rigoare universitară. Și totuși, raportul dintre cronică și construcția teoretică nu e neapărat dihotomic - dovadă o oferă o tradiție ilustra, de la E. Lovinescu până astăzi. "Discuțiile", cea de a doua secțiune a numărului, sunt consacrate dezbaterilor în jurul unei cărți
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
și inovație, "A Study of Great Expectations". Pledoaria este în sensul depășirii stadiului revolut al impresionismului literar, a cărui expresie paradigmatica ar fi oferită de cronică literară, în favoarea construcției teoretice de rigoare universitară. Și totuși, raportul dintre cronică și construcția teoretică nu e neapărat dihotomic - dovadă o oferă o tradiție ilustra, de la E. Lovinescu până astăzi. "Discuțiile", cea de a doua secțiune a numărului, sunt consacrate dezbaterilor în jurul unei cărți avându-si deja notorietatea ei - "Paradoxul român" de Sorin Alexandrescu, "citită
Identitate and Alteritate by Ioan Stanomir () [Corola-journal/Journalistic/18003_a_19328]
-
mare iubitor de poezie, n-are chef să-și bată capul cu asta. Dacă o face greșește esențial. Pentru că, horribile dictu Axolotul este o certă reușită a poetului sucevean. Păstrând formele tradiționale ale poeziei nipone, Constantin Severin trece dincolo de limitele teoretice și poietice ale acesteia. Poemele lui sunt exerciții postmoderne pe teme clasice și prind în forme lapidare imagini, înduioșări, tresăriri, încântări. Din cele nouă poeme am să mă opresc, mai întâi asupra celor două scrise în colaborare cu Șerban Codrin
Mai nimic despre "lirica niponă" by George Șipoș () [Corola-journal/Journalistic/18004_a_19329]