1,090 matches
-
a tuturor activităților sociale) și pe verticală (pornind de la procesele de învățare și ajungând la încercări de sisteme cultural-politice). Această acoperire exprimă, pe de o parte, complexitatea domeniului, iar, pe de altă parte, necesitatea unui efort susținut de cercetare și teoretizare, pentru a-i delimita oidentitate disciplinară și a-i legitima activitatea practică. Bibliografietc "Bibliografie" Anghel, F. (coord.) (1998), Educația pentru toți în România, Editura Alternative, București. Aspen, D.; Chapman, J.; Hatton, M.; Sawano, Z. (coord.) (2001), International Handbook on Lifelong
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
vagabonzi, cerșetori, bolnavi psihic, leproși, devianți de la normele comportamentului social), situate de asemenea În zona alterității, ca obiect al prejudecăților și al discriminării. În afara analizei și descrierii acestor reprezentări și atitudini, istoria mentalităților ne-a oferit și câteva Încercări de teoretizare a structurilor și mecanismelor alterității, privitoare la modalitățile de producere și agregare a acestor imagini sau la impactul lor social. Observațiile cu privire la structura imaginilor naționale, construite prin atribuirea unui set restrâns de trăsături etnice sau chiar a unei singure Însușiri
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
de cercetare, Învecinat, cel al geografiilor simbolice. Nu este vorba Însă despre o cale „canonizată”, despre un drum „deschis circulației publice”, potrivit unor standarde general acceptate; ci, mai curând, despre o serie de căutări personale, care vizează construirea, promovarea și teoretizarea unui nou obiect de cercetare. * * * Voi Începe prin schițarea unui bilanț al cercetărilor de imagologie din România. De la bun Început, se poate afirma că studiul interdisciplinar al alterității nu mai reprezintă de mult o pasăre rară sau o floare exotică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
1981. Fischer, Manfred S., „Komparatistische Imagologie”, În Zeitschrift für Sozialpsychologie, 1979, nr. 1. Florin Constantiniu, „Aspecte ale mentalului colectiv sătesc”, În Studii și materiale de istorie medie, VII, 1974. Fochi, Adrian, Estetica oralității, Editura Minerva, București, 1980. Foran, John (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Foucault, Michel, Cuvintele și lucrurile, Editura Univers, București, 1996. Foucault, Michel, Nașterea clinicii, Editura Științifică, București, 1998. Francastel, Pierre, Realitatea figurativă, Editura Meridiane, București, 1972. Frâncu, Teofil; Candrea, George, Românii din Munții Apuseni, Tipografia Modernă
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
pp. 1-45, 164-220. Acest text a fost scris În vara anului 2004. Pentru modalitățile de gestionare practică și simbolică a trecutului, vezi lucrarea masivă a lui David Lowenthal, Trecutul este o țară străină, Editura Curtea Veche, București, 2002. O scurtă teoretizare a rolului jucat de arhivă În operațiunea de reconstituire istoriografică a trecutului la Paul Ricœur, Memoria, istoria, uitarea, Editura Amarcord, Timișoara, 2001, pp. 176-220: „Faza documentară: memoria arhivată”. Bogdan Murgescu, A fi istoric În anul 2000, Editura ALL, București, 2000
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
ansamblul „științelor sociale”, ca și la faptul că acestea scapă din vedere specificul uman În favoarea „structurilor, cantităților și mecanismelor”. Vezi Alexandru Duțu, Călătorii, imagini..., ed. cit., p. 20 și Literatura comparată..., ed. cit., pp. 28-30, În dialog cu ideea unei teoretizări a istoriei mentalităților din perspectiva științelor sociale, emisă de Rolf Reichardt, „Für eine Konzeptualisierung der Mentalitätshistorie”, În Ethnologia Europaea, XI, 2, 1979/1980, pp. 234-241. Vezi Jacques Le Goff, Pentru un alt Ev Mediu, vol. II, Editura Meridian, București, 1986
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
producții. Cu multă măsură „transetnică” sunt realizate lucrările istoricilor grupați În „Arbeitskreis für Siebenbürgische Landeskunde” (vezi, de exemplu, sinteza lui Harald Roth, Kleine Geschichte Siebenbürgens). Câteva repere teoretice: Charles Tilly, Revoluțiile europene (1492-1992), Editura Polirom, Iași, 2002; John Foran (coord.), Teoretizarea revoluțiilor, Editura Polirom, Iași, 2004. Alexis de Tocqueville, Vechiul Regim și Revoluția, Editura Nemira, București, 2000; François Furet, Reflecții asupra Revoluției Franceze, Editura Humanitas, București, 1992. Eugene Weber, Peasants into Frenchmen: The Modernization of Rural France, 1870-1914, Stanford University Press
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
istorică a României, vol. VIII (1989-1994), pp. 80-81, Înregistrează 69 de titluri la secțiunea Istoria mentalităților, imagologie, iar vol. IX (1994-1999), pp. 105-111, un număr de 182 de poziții, sub aceeași titulatură. Lucian Boia, op. cit., p. 58. Vezi Însă și teoretizarea diferenței dintre „modernizare” și „occidentalizare”, la Samuel Huntington, Ciocnirea civilizațiilor și refacerea ordinii mondiale, Editura Antet, București, 1998, pp. 80-114. Edward W. Said, Orientalism. Concepțiile occidentale despre Orient, Amarcord, Timișoara, 2001. Larry Wolff, Inventing Eastern Europe. The Map of Civilization
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
Între care Miron Costin ocupă un loc proeminent. In literatura noastră veche, Miron Costin este poate singurul care Încearcă, cu mijloace proprii, să definească soarta, să vadă altceva dincolo de tradiționala Înțelepciune teologică. Cea mai cunoscută piesă a acestui gen de teoretizare este, fără Îndoială, poemul Viiața lumii, compus pe tema sorții nemiloase, având ca model eternele adevăruri cuprinse În formula vanitas vanitatum. Mai important este faptul că Miron Costin extinde asupra Întregii sale cronici, adică asupra unei narațiuni istorice, care ar
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
O a doua valoare (ca perspectivă, metodă etc.), nu mai puțin "clasică", reinterpretabilă, la fel, în sens actual românesc, este ideea de "sinteză". Și aceasta în plină epocă de cunoaștere strict specializată, parcelată, fragmentată. De unde, orientarea spre generalizarea necesară, spre teoretizare, globalizare, tendință considerată în Occident ca depășită, perimată, un semn sigur de amatorism și diletantism. Sinteză, deci, pe toate planurile. Inclusiv - sau mai ales, în foarte multe cazuri - între referințele străine și românești (A. Marino, Pentru Europa) Sunt îmbrățișați, de
[Corola-publishinghouse/Science/85021_a_85807]
-
și instrumentele de cercetare prin care se realizează metoda istorică sînt diverse, interviul, studiul de caz sau analiza documentelor fiind utilizate cu egală frecvență în studiile istorice. Tehnica specifică metodei este însă analiza documentelor, care constă în descrierea, explicarea sau teoretizarea unei mărturii, a unei experiențe, a unui eveniment sau a unui fenomen prin modalități specifice de sistematizare și ierarhizare (Sax, 1968; Johnson și Christensen, 2004). Reguli de utilizare a metodei istorice (Best, 1977; McMillan, 1992; Gall, Gall și Borg, 2007
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
mai cronofagă. Realizarea interviurilor este urmată de transcrierea acestora, codarea, analiza și interpretarea datelor. Codarea datelor obținute prin intermediul interviurilor se realizează în concordanță cu modalitatea de analiză pentru care s-a optat. Analiza de conținut constă în descrierea, explicarea sau teoretizarea unei mărturii, a unei experiențe, a unui eveniment sau a unui fenomen prin modalități specifice de sistematizare și ierarhizare. Deși este utilizată în analiza datelor calitative - considerată de unii autori o metodă cvasicalitativă (Mucchielli, 2002) -, analiza de conținut include și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
din schema construcțiilor urbane. Intervenția asupra spațiului se traduce de această dată prin fronturi stradale în centru, prin redefinirea principalelor artere și prin ridicarea ansamblurilor masive de locuințe la periferia orașelor. Planificarea dezvoltării orașului se modifică încă o dată la momentul teoretizării științifice a microraionului, care va reprezenta baza ansamblului urban complex<ref id=”3”>Zahariade, Arhitectura..., pp. 54-55. </ref>. Această teorie va sta la baza volumului enorm de locuințe construite în anii ’70 care domină și în prezent peisajul urban autohton
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nivel european, cu particularizare pe aplicabilitatea acestui concept la nivel național și local. Noțiunile teoretice sunt susținute de exemple practice referitoare la abordarea SBC, tocmai pentru a determina în ce raport se află partea de aplicabilitate propriu-zisă cu cea de teoretizare. 5.2.1. Conceptul de SBC (KBS) în lumea contemporană Una dintre definițiile cele mai generale identifică Societatea Bazată pe Cunoaștere drept acea societate care creează, utilizează și împărtășește cunoașterea pentru a spori bunăstarea cetățenilor săi. Mai mult, acest tip
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
aplicate printr-o strategie economică pentru dezvoltarea orașelor în economia bazată pe cunoaștere, printr-un management strategic bazat pe cunoaștere și aplicat la nivel social. 5.2.4. SBC (KBS) în România: un simplu slogan Revenind la eterna discrepanță dintre teoretizare și aplicabilitate, se observă că, pentru România SBC, a fost asumată de cele mai multe ori doar ca simplu slogan. Deși principiile au fost asimilate la nivelul documentelor programatice, implementarea propriu-zisă s-a lovit de aceeași modalitate de interpretare identificată prin teoria
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
nu reguli Părinții copilului creativ nu sunt adepții regulilor, ei stabilesc valori fundamentale, despre ce este bine și rău, a minți și a spune adevărul. Ideile în care părinții cred sunt preluate de copil prin imitație, exercițiu, observații, nu prin teoretizări și reguli structe. Părinții demonstrează acele valori prin propriul comportament și își încurajjează copilul să stabilească singur care este comportamentul conform cu aceste valori. Interesant este că părinții copiilor înalt creativi au observat că au surprinzător de puține probleme cu disciplina
Creativitatea : latură a personalităţii by Gabriela Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/713_a_1307]
-
am făcut-o pentru a oferi răspunsuri celor patru întrebări de cercetare specificate mai sus. Ultima parte a acestui capitol este destinată reluării cadrului teoretic și emiterii concluziilor rezultate în urma cercetării. Specificații metodologice O întrebare de la care am putea începe teoretizarea cercetării noastre este în ce măsură metoda experimentală are relevanță în științele sociale. Vernon Smith conchidea că motivul pentru care ai vrea să faci un experiment este fie că: a) vrei să testezi o ipoteză; b) vrei să vezi de ce o teorie
Un experiment privind regulile de vot la alegerile locale din Chişinău – Republica Moldova. In: Competenţa politică în România by Andrei Vlăducu, Dinu Guţu () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1575]
-
exemplu, problema imigrantelor, a refugiatelor, munca la negru și traficul de carne vie, violența împotriva femeilor pe plan internațional, cercetarea teoretică și incriminarea victimizării în masă a femeilor, în timpul conflictelor ș.a.). Feminismul marxist se înscrie în a doua etapă de teoretizare menționată în introducerea acestui capitol, genul ca punct de sprijin pentru critica teoriilor și practicilor internaționale consacrate. Caracteristică feminismului marxist este înțelegerea relațiilor de gen ca elemente constitutive ale relațiior sociale, ca instituții fundamentale pentru bunul mers al societăților, întemeiate
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
operată de Robert Cox între teoriile orientate spre rezolvarea problemelor și cele critice (vezi și capitolul Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale). Astfel, feminismul teoriei critice în Relațiile Internaționale nu își propune cercetarea obiectivă a unor aspecte din Relațiile Internaționale, ci teoretizarea contestatară a structurilor hegemonice de cunoaștere și de putere existente, completată prin reflecția asupra surselor de transformare a sistemului prin identificarea și cultivarea forțelor sociale cu interese contrahegemonice. Feminismul teoriei critice, aidoma teoriei critice, aduce în plus reconsiderarea rolului și
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
interese contrahegemonice. Feminismul teoriei critice, aidoma teoriei critice, aduce în plus reconsiderarea rolului și a valorii urmăririi evoluțiilor istorice care au modelat actualul sistem internațional, instituțiile și practicile care îl constituie, precum și conceptele care îl descriu. Problemele de pe agenda de teoretizare și cercetare a feminismului teoriei critice se referă la dinamica pieței la nivel global, la dinamica și structura capitalurilor, la termenii comerțului global, la doctrinele și programele organizațiilor internaționale (Organizația Internațională pentru Migrație, Organizația Internațională a Muncii, Banca Mondială, organizații
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
în Relațiile Internaționale, axată pe evidențierea, analiza și critica asumpțiilor de gen implicite domeniului, așa cum a fost el definit și teoretizat până în acest moment. Feminismul perspectival consideră că identitatea istorică, socială, de gen a autorului, a teoreticianului, influențează modul de teoretizare. Identitatea masculină a tuturor autorilor din Relațiile Internaționale constituie una dintre explicațiile faptului că atât disciplina, cât și realitatea internațională sunt înțelese și proiectate confom unei viziuni masculine asupra lumii. O observație este crucială aici: feminismul perspectival nu afirmă că
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
care preocupările despre ceea ce există în Relațiile Internaționale se îmbină cu preocupările despre cum putem cunoaște ceea ce există. Alături de unele scrieri ale feminismului teoriei critice, este un alt curent care parcurge toate cele trei etape identificate în introducerea acestui capitol. Teoretizarea este făcută dintr-un punct de vedere și de cunoaștere asumat al femeilor și se centrează pe femei, cu valorile lor, existențele lor și modul în care ele au existat dintotdeauna întrețesute în lumea internațională, dar invizibile. Experiențele pe care
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
dintre liniile de argumentare importante ale feminismului perspectival, J. Ann Tickner, una dintre primele și cele mai reputate autoare feministe din domeniul Relațiilor Internaționale, afirmă în cercetările sale că universul feminin este unul relațional prin definiție, nicidecum competitiv sau dihotomic. Teoretizarea lumii internaționale dintr-o asemenea perspectivă, relațională, a necesității și inevitabilității raporturilor cu celălalt (stat, organizație, țară vecină) pentru propria existență, prin opoziție cu lumea eminamente conflictuală a teoriilor consacrate, poate avea un impact semnificativ asupra teoriilor și practicii internaționale
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
Este o tendință reflectată treptat, chiar dacă încă insuficient, în ideea de empowerment din teoriile dezvoltării și în conceperea programelor de cooperare și asistență internațională cu țările în curs de dezvoltare conform unei asemenea viziuni. Feminismul postmodern este un curent de teoretizare a relațiilor internaționale care a câștigat teren mai ales în a doua parte a anilor '90 și în anii 20001. Desigur, dacă respectăm ideile postmodernismului în general, asocierea dintre feminism și postmodernism este problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]
-
problematică în sine, câtă vreme postmodernismul contestă orice esență obiectivă, naturală a realității, inclusiv o identitate comună a femeilor în spațiu și timp, care ar putea alimenta o abordare feministă. Cu toate acestea, feminismul postmodern este adoptat ca linie de teoretizare distinctă în Relațiile Internaționale de autoare precum Christine Sylvester, V. Spike Peterson, Anne Sisson Runyan. Cu precizarea că feminismul postmodern este mai degrabă o sumă de contribuții critice la înțelegerea politicilor mondiale, nu a relațiilor internaționale care presupun posibilitatea împărțirii
Feminismul în Relațiile Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1516]