64,222 matches
-
afirmă că: "L’animus lit peu, l’anima lit beaucoup ( ...) Mais quand après avoir tout lu, on se donne pour tâche, avec des rêveries, de faire un livre, c’est l’animus qui est à la peine"16; urmărind această teorie, în setea de lectură s-ar revela anima lui Pașadia, pe când în ceea ce privește îndemnul scrierii pe care el îl simte s-ar implica animus-ul său; dimpotrivă, din punctul nostru de vedere, în cazul lui Pașadia anima îndeplinește nu numai "oficiul" lecturii
Flacăra rece a unei flori negre by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Imaginative/13716_a_15041]
-
revoluțonar, pe cînd în altele are un caracter de reculegere și de fixare a imitaților introduse pe cale revoluțonară." Fragmentul citat aparțne celui de-al treilea volum al Istoriei civilizaței române moderne, operă în care E. Lovinescu își formulează celebra sa teorie a sincronismului, aplicabilă atît fenomenelor socio-economice, cît și celor literar-artistice. Dincolo de punctul de pornire, reprezentat de scrierea Les lois de l’imitation, a sociologului francez Gabriel Tarde, precum și de intența mai mult sau mai puțn polemică față de consacrata teorie maioresciană
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
sa teorie a sincronismului, aplicabilă atît fenomenelor socio-economice, cît și celor literar-artistice. Dincolo de punctul de pornire, reprezentat de scrierea Les lois de l’imitation, a sociologului francez Gabriel Tarde, precum și de intența mai mult sau mai puțn polemică față de consacrata teorie maioresciană a "formelor fără fond", contribuța lui E. Lovinescu la definirea profilului identitar românesc în epoca modernă apare astăzi, în condițile cu adevărat revoluțonare ale globalizării, cu atît mai importantă și mai semnificativă. Fără îndoială că fenomenologia istorică și culturală
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
în epoca modernă. Se știe că E. Lovinescu a aplicat principiul sincronismului nu doar la configurața și evoluța societăți noastre, ci și la tendințele manifestate în cîmpul literar. Astfel, Istoria literaturii române contemporane este lucrarea în care autorul propune o teorie a "mutaței valorilor estetice", întemeiată pe observațile sistematice făcute în legătură cu fenomenul literar autohton, fatalmente dependent, ca și cel universal, de criteriul temporal. Receptarea operelor literare cunoaște, în privința interesului și a gustului estetic, momente de "corsi e ricorsi", astfel încît un
Sincronism și globalizare by Gabriel Onțeluș () [Corola-journal/Imaginative/13792_a_15117]
-
matematică, domenii pe care prejudecata comună le desparte, Solomon Marcus "se joacă" și de data aceasta în și cu cele două spații. Scriitori ca Tudor Arghezi, Umberto Eco, Eugen Ionescu, Herman Hesse, Unamuno se întîlnesc sub cîte o umbrelă comună (teoria jocului, paradoxul, hazardul etc.) cu nume celebre din zona logicii și a matematicii: David Hilbert, René Thom, Alfred Tarski, Bertrand Russel, N. Rashevsky. Nu lipsesc, desigur, figurile duble, matematicienii literați începînd cu Pascal și Lewis Carroll-Charles Dodgson și ajungînd la
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
de curînd și conține nenumărate referiri la actualitate. Așa se explică cum unul dintre jocurile colective pe care le comentează autorul nici nu este încă neîncheiat: loteria "6 din 49". Dacă vreți să cîștigați la loto, nu strică să citiți teoria matematică a acestui joc din cartea Jocul ca libertate. Magister ludi Probabil că de la Tudor Arghezi, care-și asocia familia în scrierea unor povești pentru copii (la Piatra Pițigoiului s-au căznit "doi copii, o mamă și un om"), literatura
LECTURI LA ZI by Al. Ioani () [Corola-journal/Imaginative/13838_a_15163]
-
știai - Rezolvă orișice conflict sau diferend Extrem de simplu și rapid, eficient: Cu-n scurt, universal futai. Și nici măcar nu au înregistrat patent Pe-arhaica metodă. Dacă n-ai Prejudecăți, să ne întoarcem amîndoi în acel Rai, Departe de idei și teorii, de orice trend! Oh, nu, nu-ți cer să ne suim la loc, Printre liane, în copaci seculari, Ci să ne amintim ce am uitat. Iar cînd vom fi nervoși și făcuți foc, În loc să ne certăm, ca niște oameni mari
Poezie by Alexandru Mușina () [Corola-journal/Imaginative/14007_a_15332]
-
treia și ultima culegere de versuri spaniole, Proporcion de vivir (Proporția vieții), apare în 1954 la editura madrilenă Insula. În revista cu același nume (pe lângă care funcționa și editura), a publicat o serie de eseuri în care lansează o adevărată teorie estetică despre funcția poeziei, considerată de el în primul rând o modalitate de cunoaștere, cu nimic mai prejos decât cunoașterea filozofică ori cea istorică. Pentru cunoașterea poetică, metafora reprezintă un instrument la fel de precis susține Busuioceanu și la fel de sigur ca axioma
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
iar a doua este o poezie a lui Busuioceanu. Opiniile sale despre poezie ca instrument de cunoaștere au devenit subiect de discuție la Congresul de poezie spaniolă din 1952, ținut la Segovia. În sfârșit, un alt ecou important al acestei teorii se întâlnește în 1954, într-o operă publicată la Havana, și La poesía contemporánea en Cuba (Poezia cubaneză contemporană) de Roberto Fernández Retamar. Acesta afirmă că școala de poezie Orígenes, grupată în jurul revistei cu același nume, a aderat la formula
O evocare pe fondul uitării by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Imaginative/13960_a_15285]
-
o prezenta în aceste pagini ale revistei, din moment ce introducerea mă avertiza că e vorba de o carte de specialitate arhitecturală. Si totuși am avut surpriza de a descoperi faptul că analiza de strictă specialitate trece într-un discurs apropiat de teorii ale sacralității spațiului. Ipoteza pe care o propune autoarea e inedită, tentantă poate, dar nu știu cît de convingătoare. În organizarea spațială a Bucureștiului, Dana Harhoiu descoperă un model prestabilit, legat de amplasamentul celor mai vechi biserici ale orașului, dispuse
LECTURI LA ZI by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Imaginative/14030_a_15355]
-
și-au încheiat misiunea. Dovadă noua carte în care primează intelectualismul diaristic reflexiv, iar descriptivismul agresiv și obositor de odinioară s-a rafinat și diminuat mult. Concepția despre scris e în mare măsură aceeași, dar experimentul e depășit acum prin teorie, văzută odată de autor ca "o exagerare, o generalizare a datelor particulare, o nivelare". Foamea de real s-a volatilizat, proza rămâne fără subiect, ochiul auctorului s-a întors cu totul înspre interior pentru a-și surprinde și înțelege ipseitatea
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
mai construi lumi, Gh. Crăciun încearcă acum să analizeze mai îndeaproape înseși motivele eșecului de a scrie chiar despre sine: duplicitatea limbajului stereotip incapabil să exprime dincolo de acea limită unde, crede autorul, se află cu adevărat substanța eu-lui. Predilecția pentru teorie din ultimii ani a scriitorului se vede cel mai bine în această carte-eseu care completează, după 20 de ani, Acte originale, copii legalizate în sensul acutizării problematicii scrisului. Dacă acolo textul era greoi, afundat în propriile premise, aici fraza își
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
cărți cu bibliografie) numite Grandangulare (căci volumul cuprinde contrapunctic și proză - cam naivă, cum altfel - nepublicată în anii '80) sunt excelente, chiar rafinate considerații teoretice despre noile crize ale scrisului. Găsim aici problematizate cam toate provocările prozei postmoderne: corporalitatea textului, teoria limbajului, raportul autenticitate " ficțiune, text - imagine ș.a., pornind de la Wittgenstein până la Steiner și Barthes. E-adevărat, teoria scindează scrisul explicitându-l, dar îl și provoacă îndeaproape: "Limbajul ajunge cu adevărat să te comunice abia atunci când ai ajuns să accepți că subiectivitatea
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
anii '80) sunt excelente, chiar rafinate considerații teoretice despre noile crize ale scrisului. Găsim aici problematizate cam toate provocările prozei postmoderne: corporalitatea textului, teoria limbajului, raportul autenticitate " ficțiune, text - imagine ș.a., pornind de la Wittgenstein până la Steiner și Barthes. E-adevărat, teoria scindează scrisul explicitându-l, dar îl și provoacă îndeaproape: "Limbajul ajunge cu adevărat să te comunice abia atunci când ai ajuns să accepți că subiectivitatea ta nu se exprimă, ci se inventează.", " Dacă a gândi înseamnă a fi în limbaj și a
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
altfel căutat. Realitatea jupuită, văduvită de sintaxă seamănă cu orice, inclusiv cu ea însăși. Prea multele căi pot însemna, astfel, inclusiv nici una. Esența ține tocmai de conștientizarea numeroaselor straturi suprapuse parcă la infinit și în mijlocul cărora nu se află nimic: teoria rizomului deleuzian. "Parcă-l și văd pe temerarul explorator pornit în aventura-i solitară, spintecând noi și noi straturi și dispărând între nesfârșitele spirale de coajă... Adus la disperare de jungla asta de coji luxuriante, răzbătând mereu prin izul amar
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14079_a_15404]
-
bună ca oricare alta o demonstrează Josette, care preia perfect noul limbaj: "Am zece ochi ca să merg, am două degete ca să privesc. Mă așez cu capul pe podea" etc. Spre deosebire de dialogul antic, în teatrul de mai tîrziu al lui Ionescu teoria lui Hermogenes o învinge pe cea despre "dreapta potrivire a numelor". Poetul nu și-a luat în seamă cartea de debut, deși nu există nimic mai "ionescian" decît Elegii pentru ființe mici. Încă o dovadă că autorii nu trebuie crezuți
Păpușile lui Eugen Ionescu by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14017_a_15342]
-
Lascu, aceasta este un fel de religie a sa, în centrul căreia se află omul. El crede în om, în natura umană, iar justiția, pentru care are un adevărat cult, nu este conștientizată la un nivel pur conceptual, ca o teorie îngropată în filele unei cărți ori ale unui ziar, praxis-ul își are ponderea lui semnificativă. Acest scriitor este un combat-tant (așa se autodenumiseră cei din grupul de la Combat), se implică în ceea ce se întîmâplă în jurul lui. Cu siguranță, din
LECTURI LA ZI by Iulia Argint () [Corola-journal/Imaginative/14275_a_15600]
-
tip de imaginar politic nu se regăsește în întregime în fiecare dintre textele antologiei. Drept urmare, ele sunt grupate pe mai multe secțiuni în funcție de dominanta ideologică care le structurează. Astfel, pledoaria pentru evoluție organică și refuzul grefelor instituționale se materializează în teoria maioresciană a formelor fără fond, urmată de o serie de intervenții (în majoritatea lor junimiste) redactate în același spirit. Importanța tradiției este o altă idee de bază a discursului conservatorist. Pledând pentru menținerea acesteia în viața socială românească, Al. Marghiloman
LECTURI LA ZI by Irina Marin () [Corola-journal/Imaginative/14304_a_15629]
-
o eventuală discuție despre influența mijloacelor calculatorului asupra scriiturii.) Bogdan Suceavă este acel tip de scriitor, destul de rar întâlnit la noi, realmente inteligent, deosebit de cultivat, cu studii serioase, capabil să facă speculații și să topească în prozele sale informații și teorii dintre cele mai variate: din fizică, matematică, istorie, patristică (mânuirea documentelor străvechi, fictive sau nu, are farmec borgesian)... Evitând monotonul, Bogdan Suceavă se mișcă cu ușurință în mai multe registre scriindu-și prozele matur și fără stridențe. De pildă, Tata
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
e frică ca de dracu, e de un haz nebun. Plăcerea ficțiunii este evidentă mai ales în Un obiect tensionat..., o povestire în care scriitorul argeșean folosește un Pateric străvechi de la o mânăstire ctitorie a lui Petru Rareș, o sofisticată teorie de fizică, rapoarte CIA, agenții de presă internaționale, jazzmani și unde apare chiar poetul Paul Daian. Pentru că nu scrie cu program, după o rețetă anume, într-un stil aparte sau obsedat de anumite motive, despre povestirile lui Bogdan Suceavă nu
LECTURI LA ZI by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/14272_a_15597]
-
atare sau să-și piardă respectul celorlalți. O polemică nu are prin urmare, în vest, binecunoscutul rost de a elimina pe ";cineva" împreună cu ";partida" lui în folosul ";altcuiva" și al ";partidei" lui, ci de a coagula și a impune o teorie nouă în dezavantajul teoriei care a precedat-o. În volumul despre care vorbesc, ideea pe care o avansează autorii - dar căreia îi păstrează în final un prudent semn de interogație - este următoarea: Se poate accepta că modelul mental regizînd realizarea
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
piardă respectul celorlalți. O polemică nu are prin urmare, în vest, binecunoscutul rost de a elimina pe ";cineva" împreună cu ";partida" lui în folosul ";altcuiva" și al ";partidei" lui, ci de a coagula și a impune o teorie nouă în dezavantajul teoriei care a precedat-o. În volumul despre care vorbesc, ideea pe care o avansează autorii - dar căreia îi păstrează în final un prudent semn de interogație - este următoarea: Se poate accepta că modelul mental regizînd realizarea (i.e. actualizarea) pieselor muzicale
O carte despre România by Speranța Rădulescu () [Corola-journal/Imaginative/14228_a_15553]
-
-l dedice decât Sieși în timp ce în cosmica autoreferențialitate absolută s-ar putea în fine auzi atotcutremurătorul: "Mâinile sus!" după care Dumnezeu chiar ar ridica mâinile predându-se Lui Însuși mai rostind doar: " Gata... nu mai e nimic de făcut..." Mică teorie asupra destinului În bătaia apusului frunza ajunge cvasi-străvezie - i se văd nervurile, unghiurile pe care le comit la întâlnirea cu pețiolul prelung - un proiect de galeră cu vâsle. Ori poate un roentgen de aur, dar inutil pentru acest trup'șor
Poeme și poeți ținându-se de mână by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/14471_a_15796]
-
din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o trăsătură a militantismului său politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a minciunilor înfățișate, o demascare a lor. Astăzi minciuna și instrumentul de azvârlire a prafului în ochi este fascismul" adaugă el în articolul Orientarea tineretului ( "Cuvântul liber
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]
-
din 16 februarie 1935). Fervoarea despre care s-a putut vorbi mai târziu în legătură cu practica sa poetică este și o trăsătură a militantismului său politic: împotriva unui "marxism-religie, sterp și inutil", simplă "satisfacție intelectuală", el predică angajarea în acțiune, adaptarea teoriei revoluționare la exigențele momentului istoric "o adaptare vie, în sensul apucării de gât a minciunilor înfățișate, o demascare a lor. Astăzi minciuna și instrumentul de azvârlire a prafului în ochi este fascismul" adaugă el în articolul Orientarea tineretului ( "Cuvântul liber
Publicistica lui Gherasim Luca by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/14038_a_15363]