6,422 matches
-
victimal și al victimizării. Din punct de vedere al asistenței medicale preventive, aceasta trebuie să includă inițierea unor programe pentru comportamentul disocial printr-o prevenție primară -economică, socială și pedagogica; prevenție secundară prin identificarea grupurilor cu risc victimologic și prevenție terțiara, de tratare a oricărui comportament agresiv și violent. Aceste măsuri trebuie susținute prin eforturi sociale, care merg până la evitarea aculturației și televiolenței, afirmarea drepturilor omului, a femeii și copilului, a dreptului la asistență medicală, a dreptului de securitate în toate
SEMNIFICATII MEDICALE ALE VICTIMOLOGIEI IN CONDUITELE AGRESIVE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Carmen Grigorovici, G. Crumpei, L. Barbacaru () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1461]
-
transformare a persoanei exclusiv Într-un obiect de probă printr-o interpretare prevalentă a antecedentelor, modului și circumstanțelor de comitere a faptei; -consecințe de nerespectare a dreptului persoanei și la o altă opinie expertală. Atari riscuri expertale primare, secundare sau terțiare, ce pot antrena fie un abuz de psihiatrizare fie un refuz de ajutor dat unei persoane În pericol, pot fi corectate bioetic prin competență, neutralitatea științifică (independența) și conștiința limitelor proprii ale expertului ce Își va valida concluziile doar prin
CADRUL LEGISLATIV AL EXPERTIZEI MEDICO-LEGALE PSIHIATRICE.. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by Gh. Scripcaru, V. Astărăstoae, C Scripcaru, Simona Grămadă, Irina Agrosoaie () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1482]
-
a bolii se disting trei grade: a) spațializarea primară care se referă strict la individ, la bolnav și la probleme acestuia; b) spațializarea secundară este cea care depășește persoana bolnavului, implicând colectivitatea, structurile medicale colective și experiența spitalicească; c) spațializarea terțiară se referă la ansamblul de gesturi prin care boala, în cadrul social, este „privită” (atitudinea medico-socială). Având în vedere aspectele mai sus precizate, să analizăm în continuare aspectele particulare privind semnificația bolii în raport cu natura acesteia: somatică sau psihică. În cazul bolilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
toate produsele curriculare sunt numite curriculum formal. Avem de-a face cu trei categorii de obiectivări ale demersurilor curriculare: a) obiectivări primare: planul de învățământ și programele analitice; b) obiectivări secundare: manualele (pentru elevi) și metodicile (manualele profesorilor); c) obiectivări terțiare: programe (orare) școlare, planificări calendaristice ale materiei (trimestriale sau semestriale), proiecte pedagogice. Normele cuprinse în aceste documente au caracter oficial și obligatoriu (planul de învățământ și programele analitice); altele au caracter oficial, dar nu și obligatoriu (manualele școlare); altele au
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
la faptul că diversele afecțiuni sau tulburări, care influențează structura și dinamica personalității lor, se plasează într‑o anumită ierarhie, unele dintre ele având un caracter primar, ca rezultat nemijlocit al lezării organismului, iar altele, un caracter derivat (secundar sau terțiar) care se adaugă ulterior, ca rezultat al interacțiunii dintre organismul afectat primar și factorii de mediu. Dereglările derivate reprezintă, de fapt, tulburări dobândite în condițiile specifice ale dezvoltării, adică în prezența unor factori perturbatori/dereglatori ai acesteia. În literatura de
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
persoana cu dizabilitate participă la activitățile procesului educativ‑compensator și recuperator. Datorită caracterului lor, de regulă anatomo‑fiziologic, afecțiunile primare sunt mai rezistente la intervenția terapeutic‑compensatorie, tratamentul dominant fiind cel medical. În schimb, afecțiunile derivate (cu caracter secundar sau terțiar) sunt mai puțin rezistente, putând fi corectate, compensate sau chiar prevenite prin măsuri psihopedagogice adecvate, în special printr‑un proces de învățare compensatorie inițiat în perioada optimă când pot fi valorificate oportunitățile specifice perioadei de dezvoltare și maximul de resurse
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
de obiective stabilite în urma actului de evaluare. Evaluarea progresului presupune în fapt comparația între o stare inițială și una finală și poate viza: - progresele în gradul de autonomie; - progresele în limitarea efectelor secundare ale dizabilității și în prevenirea secundară și terțiară; - progresele în antrenarea potențialului restant; - progresele în actul compensării; - stagnarea/regresul (cauze, evoluții etc.). În martie 2002 a fost aprobată, prin Hotărârea de Guvern nr. 218, Metodologia pentru utilizarea setului de instrumente de expertizare și evaluare a copiilor/elevilor în vederea
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
inadecvate de ADH; • medicație: unele antidepresive, antidiabetice și citostatice. 3.5.3. Modificările calciului seric 1. Hipercalcemia (valori ale calciului total >2,65 mmol/l sau >10,6 mg/dl) se întâlnește în următoarele situații: • sindromul paraneoplazic; • hiperparatiroidism primar și terțiar; • imobilizare prelungită; • sarcoidoză, boala Paget; • tratament cu thiazidice, vitamina D, săruri de litiu, rășini schimbătoare de ioni (în general, doar la doze mari). în caz de stază (utilizarea garoului) sau depozitare prelungită a probei sangvine, frecvent se constată o falsă
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
PTH prin acțiune directă asupra receptorilor pentru calciu ai glandelor paratiroide și nu determină hipercalcemie. Ca urmare, este de presupus că incidența calcificărilor cardiovasculare sub tratament cu calcimimetice să fie mai redusă. Paratiroidectomia este indicată în caz de hiperparatiroidism refractar (terțiar), cu valori extreme ale PTH (de obicei peste 800 pg/ml). Tratamentul bolii osoase adinamice este mai puțin precizat. Vitamina D este complet contraindicată, iar fixatorii de fosfor calcici trebuie administrați cu prudență, în doze mici. Este posibil ca utilizarea
Manual de nefrologie by Maria Covic, Adrian Covic, Paul Gusbeth-Tatomir, Liviu Segall () [Corola-publishinghouse/Science/2339_a_3664]
-
unei societăți. Istoria poate fi împărțită încâteva etape mari, în funcție de eficacitatea generală a procesului productiv, de ponderea pe care o au cele trei mari sectoare economice la un moment dat: sectorul primar- agricultură și materii prime; sectorul secundar - industrie; sectorul terțiar - servicii. Analizele economice au scos în evidență un model general al dezvoltării acestor sectoare. Orice economie are dezvoltate, într-o oarecare măsură, toate sectoarele. La primul grad de dezvoltare, sectorul primar absoarbe cea mai mare cantitate din energia socială: majoritatea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tot mai mari a forței de muncă din acest sector, sectorul secundar începe să se dezvolte masiv, absorbind cea mai mare parte a efortului comunității. În fine, când eficiența acestuia ajunge la o anumită valoare, se creează posibilitatea ca sectorul terțiar să se dezvolte cu prioritate, sectorul primar și cel secundar putând asigura nevoile comunității cu un efort social relativ redus. Această societate este de tip postindustrial. Există și o serie de limite importante ale utilizării gradului de dezvoltare al forțelor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
televizate. Scopul general al comunicării este de a stabili Înțelegerea Între participanții la procesul comunicării. Pornind de la instanțele personale de mediere și mijloacele tehnice de transmitere a unui mesaj, Pross (1972) diferențiază varietatea comunicării umane Între media „primare”, „secundare” și „terțiare”. Cercetătorul german Încadrează instanțele de comunicare nonverbale În media primare. Acestea reprezintă „contacte umane elementare” (Burkart, Știința comunicării, Viena, Köln, Weimar, Böhlau, 2002, 34), producția, transportul și receptarea mesajului fiind realizate numai de către oameni, fără mijlocirea unui aparat. În cazul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
nonverbale În media primare. Acestea reprezintă „contacte umane elementare” (Burkart, Știința comunicării, Viena, Köln, Weimar, Böhlau, 2002, 34), producția, transportul și receptarea mesajului fiind realizate numai de către oameni, fără mijlocirea unui aparat. În cazul celorlalte tipuri de media, secundare și terțiare, cei care comunică au nevoie de aparatură pentru a transmite mesajul, respectiv atât pentru a transmite, cât și pentru a recepționa mesajele schimbate În timpul comunicării. Așadar, comunicarea nonverbală este nelipsită În contactele directe din viața de fiecare zi a actorilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
circa 30 de miliarde de dolari SUA, ceea ce ar reprezenta, după unele estimări, circa 3% din comerțul total cu servicii. Între timp, astfel de valori au crescut foarte mult. Pentru a ne referi la un singur exemplu, învățământul secundar și terțiar dintr-o țară relativ mică, Noua Zeelandă, a atras în 2003 circa 119.000 studenți străini care au plătit taxe în valoare totală de circa 1,7 miliarde de dolari SUA. Apoi multe universități sunt sau tind să devină virtuale, întrucât
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
adevăr mari. Astfel de cifre se referă doar la fluxurile școlare și universitare, respectiv la rata de participare în învățământ. Să considerăm acum indicatorul referitor la speranța de viață școlară prin combinarea ratelor de participare în învățământul primar, secundar și terțiar și prin minimizarea diferențelor structurale dintre sistemele educaționale naționale. În privința duratei medii a școlarității, un copil se poate aștepta astăzi ca, în medie, să petreacă în școala primară și secundară 9,3 ani. Dacă adăugăm și contribuția învățământului terțiar, atunci
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
și terțiar și prin minimizarea diferențelor structurale dintre sistemele educaționale naționale. În privința duratei medii a școlarității, un copil se poate aștepta astăzi ca, în medie, să petreacă în școala primară și secundară 9,3 ani. Dacă adăugăm și contribuția învățământului terțiar, atunci, pe plan global, un elev ce intră acum în școală se poate aștepta să petreacă aici aproape 11 ani (10,8 ani) de viață. Aceasta pe plan global, pentru că un copil din Europa trebuie să se aștepte să stea
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
copil din Europa trebuie să se aștepte să stea în școală mai mult de 12 ani. Tabelul 5.3.b. Speranța medie de viață școlară pe regiuni în 2001 (în ani) Regiunea Învățământ primar și secundar Învățământ primar, secundar și terțiar Africa America de Nord America de Sud Asia Europa Oceania 7,6 11,2 12,1 8,9 12,4 12,4 7,8 14,3 3,7 9,9 15,4 ... Global 9,3 10,8 Sursa: Institutul UNESCO pentru Statistică, 2003 În
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
7,6 11,2 12,1 8,9 12,4 12,4 7,8 14,3 3,7 9,9 15,4 ... Global 9,3 10,8 Sursa: Institutul UNESCO pentru Statistică, 2003 În Europa, dacă includem și efectele învățământului terțiar, un elev ce intră acum în școală se poate aștepta să rămână în sistem 15,4 ani, dintre care 2,5 ani în învățământul terțiar. Desigur, există importante disparități între regiuni și între țările din aceeași regiune. De exemplu, un
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
10,8 Sursa: Institutul UNESCO pentru Statistică, 2003 În Europa, dacă includem și efectele învățământului terțiar, un elev ce intră acum în școală se poate aștepta să rămână în sistem 15,4 ani, dintre care 2,5 ani în învățământul terțiar. Desigur, există importante disparități între regiuni și între țările din aceeași regiune. De exemplu, un copil din Africa se poate aștepta să stea în școală cu 4,5 ani mai puțin decât unul din Europa sau din cele două Americi
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
la 19,2% în același interval. România tinde să aibă din ce în ce mai puțini copii și tot mai mulți vârstnici. De aceea și fluxurile școlare scad în termeni absoluți, deși cresc în termeni relativi la nivelul învățământului secundar (liceal), pentru ca în învățământul terțiar să crească și în termeni absoluți, și în termeni relativi. O astfel de creștere este puternic facilitată mai ales de apariția și extinderea învățământului particular și a celui deschis la distanță, ce atrag persoane de vârstă modală corespunzătoare, dar și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
de apariția și extinderea învățământului particular și a celui deschis la distanță, ce atrag persoane de vârstă modală corespunzătoare, dar și persoane mai în vârstă. De asemenea, o astfel de tendință este congruentă cu creșterea populației active angajate în sectorul terțiar al economiei și, desigur, în profesiile specifice operării cu informația și cunoașterea, cum este cazul informaticii. În sfârșit, astfel de extensii nu se realizează doar ca urmare a creșterii cererii de educație, adică a dorinței tot mai multor persoane de
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
global, cu cât acestea dispun de o dinamică rapidă a dezvoltării și de o diversitate deconcertantă a organizațiilor implicate. Să precizăm mai întâi distincția dintre câmpul universitar național, ce corespunde unui sistem de învățământ superior și include instituțiile de educație terțiară acreditate dintr-o țară, și câmpul universitar global, care este mult mai divers, întrucât include atât instituții ce aparțin precedentului, cât și altele care sunt exterioare acestuia și se prezintă ca „jucători” sau „actori” instituționali globali, denaționalizați. În acest câmp
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Hermeziu, se află Casa Memorială Costache Negruzzi, unde se organizează periodic manifestări culturale care adună locuitori din toate satele comunei. VI. Mediul economic local. Oportunități și dificultăți Principalele activități aducătoare de venit în zonă sunt agricultura și creșterea animalelor. Sectorul terțiar este foarte puțin dezvoltat în această regiune preponderent agrară, fiind reprezentat doar de unitățile comerciale de tip magazin sau bar. Agricultura se face cu utilaje puțin performante în gospodăriile individuale și produsele obținute din cultivarea pământului sunt folosite în cea
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
de succes a unui antreprenor local, dintr-un sat care aparține comunei Trifești, menționat ca model de majoritatea liderilor locali. Piața forței de muncă locale este extrem de puțin dinamică și flexibilă, oferta de locuri de muncă în sectoarele secundar și terțiar fiind restrânsă. În localitate există o moară de grâu și porumb și 14 unități comerciale, asociații familiale și SRL-uri (unități de alimentație publică, depozit de materiale de construcții, centre de umplere butelii, centre de colectare a laptelui, discoteca ș.a.
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
tot felul. Tot în chip de introducere, vreau să-i amintesc cititorului că, pe cînd în straturile geologice mai vechi se găsesc fosilele unor monștri a căror speță a dispărut aproape în întregime, fosilele descoperite ulterior, în așa-numitele formațiuni terțiare, par să constituie legătura sau cel puțin inelele intermediare între ființele preistorice și cele despre care se spune că urmașii lor depărtați au intrat în Arca lui Noe. Toate balenele fosile găsite pînă-n prezent aparțin erei terțiare, prima care precede
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]