1,280 matches
-
denumirii cu aceste sintagme a celor două tipuri structurale de predicat: 1. Reflectă foarte exact modul specific în care participă la planul global al predicației cele două componente semantice, una de tip lexical, cealaltă de tip gramatical. 2. Înlătură contradicțiile terminologice sintaxă (funcție sintactică)/morfologie (parte de vorbire), de tipul predicat verbal exprimat prin interjecții sau prin adverbe (în concepția gramaticii curente, „adverbe predicative”), predicat nominal, cu numele predicativ exprimat prin pronume, adverbe (inclusiv „adverbele predicative” - în sensul gramaticii curente). 3
Gramatica limbii române by Dumitru Irimia () [Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
Ed. Pro Humanitate, București; 26. Penuș Marcela, Molan V., 1996 „Limba română manual pentru clasa a IV-a”, Ed. Aramis; 27. Piaget J., 1970 „Psihologia copilului”, Ed. Didactica și Pedagogica, București; 28. Popescu V., 1991 „Succes și insucces școlar. Precizări terminologice, forme de manifestare, cauze”, în Revista de Pedagogie nr. 12/1991. 29. Popovici D., 2000 „Dezvoltarea comunicării la copiii cu definciențe mintale”, Ed. Pro Humanitate, București; 30. Purcia S., 1998 „Elemente de psihopedagogie a însușirii scrierii”, Ed. Didactica și Pedagogica
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
pe intervalul 0-5 m, reprezintă rapiditatea reacției la start și capacitatea de demaraj. În primul caz, după cum se constată, specialiștii simt nevoia detalierii funcției intervalului 0-10 m. Așa se explică încercările prezentate mai sus cu privire la o nouă prezentare terminologică a structurii alergării de 100 mp, cum ar fi sintagma „accelerație-pură”, sau formula „faza de tranziție, nu au încă suficiente argumentării științifice. Prezentările actuale și viitoare vor renova, aproape în totalitate structurii cursei de 100 m. Datele înregistrate la cei
ALERGAREA DE VITEZ? by Bogdan Constantin RA?? () [Corola-publishinghouse/Science/83172_a_84497]
-
elementelor de conținut ale gimnasticii, după o trecere în revistă a evoluției acesteia. Autoarele încearcă o abordare nouă, clară, integrată în contextul actual. Conținutul, logic structurat, prezintă aspectele teoretice în relație cu cele metodice și aplicațiile practice. Numeroasele sistematizări, clarificări terminologice, indicații și recomandări metodice, sisteme operaționale specifice fiecărei categorii de mijloace și modele, asigură ușurință în înțelegerea problematicii complexe a gimnasticii și un plus de valoare. „ Bazele teoretice și metodice ale gimnasticii” reprezintă o lucrare ce se adresează studenților la
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
termeni când conținutul este identic; 3. să fie precisă, adică să reflecte exact termenul respectiv, pentru a nu provoaca alt înțeles; 4. să fie clară, adică să redea cât mai real imaginea mișcării respective; 5. să fie concisă, adică descrierea terminologică să fie scurtă dar totodată cuprinzătoare; 6. să fie științifică dar în același timp accesibilă celor care o utilizează; 7. să servească drept mijloc de comunicare internațională, mai ales în ramurile gimnasticii de performanță. 3.3. TERMENI DE BAZĂ ÎN
BAZELE TEORETICE ŞI METODICE ALE GIMNASTICII by Tatiana DOBRESCU, Eleonora CONSTANTINESCU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/421_a_928]
-
de un punct, conceptul tipografic de frază ne va fi util și-l vom folosi numai cu sensul de indicație grafică hibridă (logico-gramaticală, prozodică, ritmică și de punere în relief a segmentelor semnificative). Oricît de seducătoare ar fi o ruptură terminologică radicală, ea nu mi se pare indispensabilă. UTM nu este altceva decît un enunț minimal avînd anumite proprietăți semantice pe care conceptul de propoziție le are în mod clar, și anumite proprietăți gramaticale de realizare pe care acest concept le
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
enunțarea. În tezele din 1929 ale Cercului lingvistic de la Praga, Mathesius opune diviziunea formală în subiect și predicat gramatical diviziunii sale din fraza cehă în "temă și enunțare" (1969, p. 30). Am fi ispitiți să scriem remă-enunțare dacă riscurile confuziei terminologice n-ar fi mai mari decît cîștigul. 8 Cercul lingvistic de la Praga și-a dat numele de "structuralist" (neol. strukturalismus) punînd accent pe conceptul fundamental de structură, dar, ca și aici, cu ideea de "dinamică comunicativă", structura fiind concepută ca
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
cultură universală. Este foarte importantă în acest punct modalitatea prin care politicul contribuie la aspectele interculturale și comunitare. O accentuare prea mare a aspectelor identitare naționale poate duce la blocarea elaborării unei politici culturale europene sau poate numai la negocieri terminologice aprinse. Dar și riscul de a anula diferențele, de a le nivela și a le transforma este la fel de mare. Demersuri precum Institutul European al Culturii dar și dialogurile permanente și diferitele instrumente și ocazii create pentru a facilita acest dialog
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
De aici și situația relativ paradoxală a unei lingvistici oficial "imperialiste" și invadatoare, însă de fapt deosebit de discrete. Naratologia, poetica și studiul vocabularului au fost domeniile care s-au dezvoltat cel mai bine în interiorul programului structuralist. Naratologia, în ciuda câtorva împrumuturi terminologice destul de metaforice ("propoziție narativă", "mod"...), a cunoscut o amploare care se datorează în foarte mică măsură lingvisticii. Cât despre studiul poeziei, profund marcat de celebra "funcție poetică" a lui R. Jakobson, remarcabilele sale progrese sunt, în mare parte, o consecință
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
Enunțător / co-enunțător Non-persoană Timpul și locul enunțării Noțiuni pentru analiza textului TEXT În exteriorul activității de enunțare În interiorul activității de enunțare Contextul de producere Scena de enunțare Scenă înglobantă Scenă generică Scenografie 1.5. Deicticele După acest tur de orizont terminologic, ne vom opri asupra dimensiunii propriu-zis lingvistice a enunțării și vom introduce noțiunea de "deictic", noțiune fundamentală pentru subiectul nostru. Am făcut anterior trimitere la caracteristicile deosebite ale eului. Caracteristicile sale aparțin unei clase de elemente numite ambreiori de către R.
Lingvistică pentru textul literar by DOMINIQUE MAINGUENEAU () [Corola-publishinghouse/Science/980_a_2488]
-
parte, de "națiunea specifică", sau națiunea culturală (Kulturnation), noțiune considerată în mod abuziv drept o invenție germană.65 Susținută de argumentele pertinente pe care le oferă filozofiile, contrare de altfel, ale lui Johann G. Herder și Ernest Renan, această distincție terminologică primează asupra altora 66 ce nu sînt în fond, în mod semnificativ, diferite. În plus, ea implică o a treia problemă, de cea mai mare actualitate, și anume, situația "micilor naționalități " care, începînd cu a doua jumătate a secolului al
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
ed.), Nationalism, London, 1973, p.22-36. 10 M. Hroch, Social preconditions of national revival în Europe, Cambridge University Press, 1985; Camil Mureșanu, Națiune, naționalism. Evoluția naționalităților, Cluj, 1996, p.22. 11 Andrei Roth, Un naționalism "bun" și unul "rău"? Delimitări terminologice și conceptuale, în Polis, 1994, 2, p.137-152. 12 Michael Bruner, Postmodern nationalism among University Students în Texas, în Canadian Review of Studies în Nationalism, 20, 1993, 1-2, p.35-44. 13 John Naisbitt, Patricia Aburdene, Anul 2000. Megatendințe, Bu-curești, 1993
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în ideea de revoluție, așa cum este definită ea de mai marii prezentului său, în special de N. Ceaușescu. Atunci când aderă la conceptele folosite de Ceaușescu, gestul este cumva forțat, asumat din considerente tactice. De pildă, o carte esențială pentru clarificări terminologice și de periodizare în istoria literaturii, alcătuită de Paul Cornea la finele anilor 1970, se deschide cu un motto chiar din Ceaușescu, acel secretar general al PCR care preamărea revoluția umanistă asociată cu o nouă literatură (a umanismului socialist) dominată
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
liberalismului intelectual de orientare democratică. Pe acesta din urmă îl circumscriu printr-o interpretare a ideilor susținute de Adrian Marino, un intelectual trecut prin închisorile comuniste și care, în postcomunism, a resimțit ceea ce numesc "marginalitatea ideologului". Semnificații conceptuale La nivel terminologic, conceptele care constituie pilonii întreprinderii mele analitico-interpretative sunt cel de "intelectual" și cel de "ideologie" și, tocmai de aceea, în această secțiune mă concentrez, pe scurt, asupra semnificației pe care o atribui fiecăruia în parte, pentru ca apoi să pun în
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
execută la momentul încheierii lor. Actele juridice încheiate cu nesocotirea dispozițiilor privind lipsa capacității de exercițiu sau capacitatea de exercițiu restrânsă sunt anulabile (art. 44 din noul Cod civil). III.2.3.2.2. Consimțământul și voința juridică Sub aspect terminologic, trebuie arătat că noțiunea de "consimțământ" are fie înțelesul de voință exteriorizată 206 a uneia dintre părțile actului bilateral, ori a autorului actului unilateral 207, fie sensul de acord de voințe. De aceea, se impun unele clarificări în legătură cu noțiunea de
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
3.3.1 Definiție Prin forma actului juridic civil se înțelege acea condiție care constă în modalitatea de exteriorizare a manifestării de voință făcută cu intenția de a crea, modifica, transmite ori stinge un raport juridic civil concret. Sub aspect terminologic, este de menționat că, în doctrină mai ales, expresia "forma actului juridic civil" este folosită în sens restrâns și în sens larg; În sens restrâns (stricto sensu), prin forma actului juridic civil se desemnează tocmai modalitatea de exteriorizare a voinței
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
ocrotește un interes general obștesc. Mai precis, nulitățile absolute au în vedere fie lipsa unui element esențial al actului juridic (capacitate, consimțământ, obiect, cauză, formă), fie nesocotirea unei dispoziții imperative a legii sau a regulilor de conviețuire socială. Sub aspect terminologic trebuie precizat că nulitatea absolută este desemnată prin formule ca: "actul este nul de drept" sau "nul" sau "nul de plin drept", sau "actul va fi nul". Nulitatea absolută este în general virtuală, ea nu este expres prevăzută de lege
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
acțiune în sens procesual, acesta este imprescriptibil (nu se stinge, în principiu, niciodată). În susținerea ideii că prescripția extinctivă are ca efect general stingerea dreptului material la acțiune pot fi invocate mai multe argumente. Un prim argument este de ordin terminologic. Dacă intenția legiuitorului ar fi fost să stingă dreptul subiectiv, nimic nu l-ar fi putut împiedica să folosească acest concept (cunoscând și controversa existentă în literatură și practică). Ori, tocmai pentru a pune capăt discuțiilor contradictorii decretul amintit folosește
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
Totodată, proba cu martori este unul dintre mijloacele de probă cele mai vechi, fiind cunoscute în toate sistemele probatorii; vezi, despre istoricul probei cu martori Al. Cazangiu, Istoricul probei cu martori, în J.N. nr. 6/1957, p. 1040. Sub aspect terminologic trebuie arătat că noțiunea de "martori" vine de la grecescul "martyros", adică cel ce face declarația credinței sale, cuvânt care capătă apoi și un înțeles juridic, fiind folosit în limba noastră înainte de epoca adoptării legilor scrise bizantine și pronunțându-se în
Actul juridic civil by Elena Iftime () [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
obiectivă și mai responsabilă (223, 227). Incertitudinea asupra a ceea ce poate conține această formă de expresie apare și în alte articole din culegere, cum ar fi cel al lui Donald Pizer Documentary Narrative as Art (Narațiunea Documentară ca artă). Preferința terminologică a lui Pizer cu privire la formă apare din titlu și el discută diferența dintre Death of a President a lui William Manchester și In Cold Blood a lui Truman Capote. Pizer apreciază lucrarea lui Manchester ca fiind o narațiune predominant documentară
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
elle rougit davantage encore, en murmurant: "Îl ne faut jamais couper son blé en herbe." Îl ricanait, excité par leș sous-entendus" [Maupassant, Bel-Ami, p.172]. Spre deosebire de discursul masculin, care operează cu termeni clari și are tendința de a clasa lucrurile terminologic, discursul feminin recurge la jocuri lingvistice și metaforice, oscilează între ambivalente și paradoxuri. Mistificarea intențiilor este acoperită de o voce tandra, inocentă și cu un timbru seducător, care destabilizează interlocutorul de gen masculin. Caracterul enigmatic bulversează interlocutorul, Pariziana devine un
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
maselor (care ajung la o "falsă conștiință") pentru a menține instituțiile sociale, economice și politice actuale. Burghezia s-ar conforma unor pattern-uri de comportament și unor valori și gusturi ale clasei de mijloc, devenind repede satisfăcută și materialistă. Arsenalul terminologic al teoriei neo-marxiste aruncă în dispută conceptele de "luptă de clasă", care ar fi motivată de competiția dintre diferite clase sociale pentru avantaje economice, sociale și politice, de "exploatare" a unei clase de către alta, de "alienare" și "reificare" prin pierderea
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
de discipline, având posibilitatea de a traversa spațiile libere ale mediilor care proliferează în ritmul schimbărilor tehnologice și în atmosfera unei incertitudini reglementate.194 Această paradigmă se regăsește, în fapt, în modul în care problematizarea interdisciplinarității poate oferi multiple modele terminologice de abordare a artei. Astfel, după modelul economic se vorbește în termeni de capital, producție, distribuire, consum, schimb, investiție, prosperitate, noutate, publicitate; după modelul cultural se vorbește despre cultivare, germinare, creștere, îngrijire, culegere, semioză; iar după modelul politic avem de-
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
a desăvârșit notorietatea pe scena cercetării și care, mai mult, a intrat în istoria domeniului Științelor comunicării, alături de contribuțiile studentului său, profesorul Phillip Wander, în calitate de context în care instrumentarul teoretic și metodologic al criticismului retoric se inovează, inclusiv la nivel terminologic. Conceptul lui Black, de "second persona", dar și cel al lui Wander, "construit" în spațiul discursiv deliniat de inovația teoretico-metodologică a celui dintâi, "third persona", sunt, pesemne, mai cunoscute publicului academic de pretutindeni decât înseși numele criticilor retorici care le-
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Să încercăm, în cele ce urmează, o schiță a conceptului "second persona", așa cum o putem infera din textul articolului lui Edwin Black. Intenția teoretică a profesorului Black, în această piesă, intenție care îi facilitează acestuia posibilitatea înnoirii teoretico-metodologice (și, bineînțeles, terminologice) a criticismului retoric, este aceea de a lărgi cadrul contextual al evaluării morale de așa manieră, încât întreprinderea să includă, mai degrabă decât să excludă, cum "prescrie" tradiția discursivă vest-europeană și, printr-un "ricoșeu" pe care Black îl explicitează, și
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]