6,328 matches
-
Saunière și povestea lui de acum un veac pentru că ai absolvit istoria și m-am gândit că te-ar putea pasiona astfel de lucruri. Doamnei Elvira nu i-am menționat decât foarte succint partea naționalist-pitorească, aceea cu Matyla Ghica și tezaurul de la Pietroasa: pentru o discuție convențională În avion, aceste detalii magazinistice mi s-au părut suficiente și, În orice caz, cele mai potrivite. Nu știu dacă am făcut bine, sigur este că mă Înșelam profund În privința culturii istorice de magazin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
este oarecum străin de zonă, se spune despre el că vine de undeva din Perpignan. Deschide În Rennes-le-Château un hotel, la mai bine de o jumătate de secol după consumarea evenimentelor cu repararea bisericii și descoperirea de către abatele Saunière a tezaurului intrat În folclorul local, prin anii `50, mai precis, ultimii din lunga viață a Mariei Dénarnaud. Nimeni n-are habar ce-l Împinsese către acel sat Îndeajuns de prăpădit, În care doar biserica, grădina și conacul - toate, ctitorii ale epocii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
mai făcea veacul un martor al Întâmplărilor declanșate de zelul gospodăresc al preotului, și anume clopotarul bisericii vârâte atunci În reparație capitală. Dar ce spun eu martor? Trăgătorul de funii pretindea că avusese un rol covârșitor În minunata aventură a tezaurului, respectiv că el descoperise și ascunzătoarea, și conținutul ei, dar, ca un subaltern devotat și cu simț ierarhic, depusese atât monedele, cât și primele pergamente În mâinile mai-marelui său care, șmecher, a bagatelizat și a minimalizat totul, explicându-i clopotarului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
triumfătoare, convinsă că Îmi servise la capac o surpriză extraordinară. Nu greșea, și probabil că fizionomia mea spunea foarte clar acest lucru. - Nu știați nimic din toate acestea? m-a Întrebat ea. savurându-și victoria. Când mi-ați vorbit despre Tezaurul de la Pietroasa și despre Matyla Ghica, am avut impresia că sunteți În problemă, că... - Nu... adică, de fapt... cum să spun?... și sunt, și nu sunt. Am aflat câte ceva despre cazul Rennes-le-Château, știu că s-au scris destule cărți, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
orașul unde inițiații plasează capitala Sfântului Regat Shamballa, legendarul ținut subpământean În care s-ar fi adăpostit supraviețuitorii de pe Atlantida sau, după alți autori, ultimul refugiu al Cavalerilor Templieri, depozitul sacru al misterelor, al secretelor și al revelațiilor ce alcătuiesc tezaurul Înțelepciunii budiste, banca de date a tainicelor Învățături ale științelor oculte. Shambhala sau Agartha, tărâmul ascuns al celor nouăzeci și șase de regate Închipuind un lotus Înflorit peste care domnește Suveranul Lumii, Metatron, și unde oficiază regele-preot Kuli’Ka, al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cu marile familii și, implicit, cu populația ahemenidă. Faptul este evident Încă din 334, când, ajuns la porțile orașului Saedes, este Întâmpinat de șefii comunității locale, Între care și comandantul persan al cetății, care Îi predau fără luptă orașul și tezaurul. În schimb, Alexandru le asigură păstrarea vechilor legi lydiene și le dăruiește libertatea, iar lui Mithrenes, comandantul cetății, Îi conservă Întreg prestigiul cuvenit rangului deținut anterior, alăturându-și-l În, ca să spun așa, staff-ul său, chiar dacă mai mult onorific
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
principiilor vehiculate de astfel de organizații și vine acum cineva care-ți așază În față adevărul deconcertant că totul n-a fost niciodată altceva decât o mare manipulare, un gigantic teatru de păpuși destinat prostirii neavizaților - scandalos, nu-i așa? Tezaure fabuloase, documente secrete, conținând mesaje enigmatice sau adevăruri tăinuite, care pot schimba fața lumii, lucruri de natură să incendieze imaginația și să hrănească foamea de mister a oamenilor - simplu joc de aparențe și nimic mai mult? Dificil de admis, mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
nimic mai mult. Cert este că oamenii au penetrat vălurile ce acopereau miezul Marii Taine. Îți dai seama că, pe lângă ea, toate așa-zisele mistere care ne Înconjoară pălesc și cad În derizoriu. Ce importanță mai au, În atare condiții, tezaurul templierilor sau al catarilor, Sfântul Graal și chiar problema naturii divine ori terestre a lui Isus, În care Biserica Catolică are interese uriașe?! Ce semnificație mai au, prin comparație, proiectele francmasonice, protocoalele Sionului, mișcarea sinarhică, cei doisprezece maeștri ai Shamballei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
care Papa Îi blagoslovește la crearea Ordinului prețul tăcerii? Sau arestarea și uciderea lor se datorează setei de răzbunare și cupidității lui Filip cel Frumos, regele franc având și dorința, și interesul de a-și adjudeca pentru propria vistierie fabulosul tezaur al cavalerilor Templului? Aceste două explicații, ce se sprijină, după cum vezi, pe argumente În care mitul și istoria coabitează frenetic, erau contrazise și practic anulate de documentul aflat În arhiva Centrului, care acredita o cu totul altă motivație pentru Înlăturarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
temperat jubilația repurtării unui succes important. Ultimele cuvinte ale textului Însă marcau o neașteptată schimbare de tonalitate, de la precizia sobră, de expunere științifică de până atunci, la ambiguitatea unei notații parcă voit enigmatice și frivole, fără nici o legătură cu restul: „Tezaurul Ordinului va fi pus În slujba umanității”. Mă blocasem. A câta oară? Am Încercat să-mi administrez liniștitoare Îndemnuri la calm și luciditate, dar rezultatul a fost modest. Propoziția mă incita și mă crispa, totodată, pentru că nu reușeam s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
sigur că nu semnificația acelor opt cuvinte așternute neglijent la finalul paginilor care devoalau misterul uciderii templierilor era marea problemă, ci alta. Cu totul alta - cum de nu sesizasem de la Început? Centrul confirma explicit și fără putință de Îndoială că tezaurul Ordinului nu era o legendă. Fabuloasa comoară a călugărilor-soldați exista cu adevărat! 21 Să fii profesor de istorie și să te trezești preocupat de tezaure și alte prostii asemănătoare - ce decădere! Aveam, firește, la Îndemână justificarea că, de fapt, și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
cum de nu sesizasem de la Început? Centrul confirma explicit și fără putință de Îndoială că tezaurul Ordinului nu era o legendă. Fabuloasa comoară a călugărilor-soldați exista cu adevărat! 21 Să fii profesor de istorie și să te trezești preocupat de tezaure și alte prostii asemănătoare - ce decădere! Aveam, firește, la Îndemână justificarea că, de fapt, și asta ține de știință, dar În sinea mea recunoșteam că interesul pentru comoara templierilor includea dimensiunea fascinației pe care aurul o exercită pervers asupra oricărui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
secvența corespunzătoare din numeroasele ecranizări ale romanului lui Alexandre Dumas pe care le-am văzut mă emoționau de fiecare dată, declanșând În mine fiorul copilăresc al Întâlnirii cu miracolul. Dar reprezenta, Într-adevăr, consemnarea aceea telegrafică o dovadă peremptorie că tezaurul templierilor exista? De ce n-ar fi argumentat ea, dimpotrivă, exact contrariul, respectiv faptul că Întregul text era o aiureală, o poveste de adormit copiii proști? Îmi doream oare atât de mult ca teoria mea să fie valabilă, Încât eram dispus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
unu: este nevoie și că, punctul doi: exact despre comori trebuie să vorbesc. Reprimă-ți ironiile și ascultă. În avionul de Paris În care ne-am Întâlnit, ți-am spus câte ceva despre amestecul unui român În cazul Rennes-le-Château, abatele Saunioére, tezaurul templierilor și altele asemenea. Mă așteptam să te intereseze mai mult povestea acelui Nicolae Corbu, fie și numai din motivul că, Întâmplător sau nu, erați compatrioți. Voi Încerca să compensez neîntrebată surprinzătoarea ta lipsă de curiozitate. - Are vreo legătură cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
memorie timpurile fericite În care știuse ce Înseamnă bogăția. Despre ce se Întâmplă În mica localitate după moartea Mariei Dénarnaud ți-am mai vorbit când eram amândoi În aer - În avion, vreau să spun. Noel Corbu Începe să construiască legenda tezaurului de la Rennes-le-Château, printr-un interviu consemnat de un jurnalist provincial În publicația Dépêche du Midi, care apărea la Carcassone. În vârtejul evenimentelor care transformă satul În loc de pelerinaj, de studiu și de nebunie mediatică, devine o veritabilă vedetă. Un detaliu interesant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
lăsase un set de documente, Între care jurnalul preotului din Rennes-le-Château, câteva hărți și - cel mai important - un număr de hârtii și pergamente care aparținuseră lui Bérenger Saunière și care făceau din deținătorul lor stăpânul tainei Cavalerilor Templieri și al tezaurului lor. Sau, poate, al tainei comorii regentei Blanche de Castilia, nepoata lui Ludovic cel Sfânt. Pe acestea din urmă (despre documente vorbesc), Noel Corbu le-a Înmânat spre păstrare lui Sebastian. „Eu nu am nevoie de ele, le am În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
absolut, dar absolut din Întâmplare, a descoperit documentele pe care Sebastian Corbu, care nu prea dăduse crezare poveștilor Îndrugate de fratele său, le azvârlise neglijent În scrinul negru al familiei. Le-a parcurs cu aviditate și a aflat astfel despre tezaurul de la Rennes-le-Château și despre faptul că el nu e o simplă legendă, o poveste de adormit copiii romanțioși. Respectiv, că există cu adevărat și poate fi găsit - Îngropat, bineînțeles - În subsolul Centrului, unde abia așteaptă să fie degropat și dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pierd câțiva ani buni și un soț rău. Există o compensație și un echilibru În toate... - Și ce ai aflat, dacă nu sunt prea curios și dacă tot m-ai băgat În tevatura asta? - Mai multe, Începând cu faptul că tezaurul nu e fructul ficțiunii paranoide a lui Bérenger Saunière, transmisă de el altui nebun. Noel Corbu l-a văzut și l-a pipăit. În arhivele Departamentului Aude, din care face parte localitatea Rennes-le-Château, există un manuscris al său În care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
l-ai parcurs În arhiva Centrului? Este acolo o frază care se referă la comoara templierilor și destinația ei... - Mi-amintesc foarte bine, cum să nu? M-a frapat când am citit-o și am reținut-o cuvânt cu cuvânt. „Tezaurul Ordinului va fi pus În slujba umanității”, așa suna, nu? - Întocmai. Și acum, surpriza: aceleași cuvinte - nici unul În plus, nici unul În minus - apăreau În notațiile lui Noel Corbu din hârtiile pe care le-am găsit acasă, la București. Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
acestea, timp de câțiva ani, n-am reușit să mă lămuresc pe deplin. Iar fără asta, nimic din ce-am aflat ulterior nu avea nici o valoare. - Și ce ai aflat? - Multe și puține, În același timp. De exemplu, faptul că tezaurul descoperit la Rennes-le-Château nu mai există. Vreau să spun, nu mai există În forma inițială - aur, bijuterii, monede... În timpul războiului, au fost dezgropate și răspândite În toată lumea, vândute colecționarilor, muzeelor, băncilor, episcopiilor, chiar unor țări care vroiau să-și consolideze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
avem de ce să pierdem timpul pe-aici... Niciodată nu rostise Eveline cuvinte mai Înțelepte! Ne-am grăbit spre ieșire. Muream de curiozitate să știu ce găsise sau ce nu găsise În hârtiile acelea care ar fi trebuit să-i aproprie tezaurul, Însă nu mi se părea o idee bună să pun Întrebări. Oricum, mai devreme ori mai târziu, Eveline avea să spună ce era de spus, n-aveam nici o Îndoială. Ceea ce s-a confirmat Încă Înainte de a fi ajuns În camera
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
pentru tâmpenia asta, eu mă înclin. E bun și împrumutul. Aiurea! Aveau nevoie de lichidități, de aia s-au împrumutat. Le trebuia ca să dezvolte economia, parcă așa spuneai tu mai demult. Nu i-au folosit în economie. Îi țin în tezaur dar plătesc dobânzi pentru ei. Nu pot să cred! Tu ești turc, nu pricepi ce-ți spun? se lansă Vlad în explicații. Fii atent: ai aur, dar îl refuzi, spunând că trebuie să tezaurizezi euroi. De ce? Aurul tău nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
nu-i la fel de bun? Hai să presupunem că mâine moneda euro suferă o cădere bruscă. E foarte posibil, chiar s-a mai petrecut acest lucru. Ce se întâmplă atunci? Păi, e foarte simplu, nu mai ai douăzeci de miliarde în tezaur. Peste noapte, ți-au mai rămas optsprezece ori poate chiar mai puțin. Dar, dacă moneda euro dispare? Nici asta nu-i imposibil, Uniunea Europeană se cam clatină, economia ei nu mai e atât de sănătoasă ca la început. Fără UE, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
ei cred În minunea reînvierii biblice, iar prin imensa cartotecă vin În Întîmpinarea acelei clipe. Astfel Încît fiecare Își putea regăsi apropiații, și chiar propriul trecut dat uitării. Acel registru ar fi putut deveni atunci, În clipa reînvierii, un adevărat tezaur al aducerilor aminte și unică mărturie.) Desigur, pentru ei nu există diferențieri cînd e vorba de viața cuiva, fie că e a unui negustor din Bania ori a nevestei lui, fie că e a unui preot de țară (ca străbunicul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1957_a_3282]
-
nord-dunărene care se întrepătrund cultural cu elemente ale culturilor scitică, celtică și greacă. Epoca fierului este mai puțin studiată în zona Colinelor Tutovei, în schimb perioada corespunzătoare provinciei romane Dacia (sec. II-III d.Hr.), suficient de bine reprezentată prin monede, tezaure, resturi de cultură romană în numeroase așezări denotă un contact permanent cu stăpânirea romană, chiar și pentru așezările mai puțin accesibile. Pentru zonele centrale și nordice ale Moldovei nu se punea problema continuității daco-romane, deoarece aici nu a existat o
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]