1,204 matches
-
lada de zestre. „O, tempore! O, mores! ziceau vechii latini care e valabil și astăzi. d. Ornamentarea Casele țăranilor din Hudești nu prea au cunoscut ornamentarea în timpurile mai vechi, aceasta datorită sărăciei. Casele sărăcăcioase ale clăcașilor, compuse dintr-o tindă și o cameră pentru toate nu prea mai aveau nevoie de ornamente. Rareori unele case erau acoperite cu stuf într-un chip mai ingenios, mai artistic adică „în solzi. Cei care aveau asemenea case erau „cineva în satele noastre. Nu
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mai mult. Pe furci se așezau lutarii, iar peste lutari se puneau grinzile care formau podul. Pe mijlocul podului sub grinzi se punea o coardă pentru a menține podul drept. Lutarii și coardele trebuiau să aibă lungimea camerei și a tindei. Pereții erau construiți din nuiele împletite în picioare între cele trei chingi prinse în scobiturile făcute în furci. Se lăsau locurile goale pentru uși și ferestre și apoi se trecea la încărcat pereții cu lut cu paie călcat atât pe
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în sus și apoi de pe vârf spre poale. Stuful era cusut cu sârmă. în unele cazuri se acoperea cu paie de secară care sunt mai lungi și care erau prinse tot cu sârmă. Majoritatea caselor erau într-un perete adică tinda și o cameră. Podul era făcut din nuiele care erau așezate peste grinzile casei și lipit cu lut pe ambele părți. Tinda, de obicei, n-avea pod și era lată de 2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care sunt mai lungi și care erau prinse tot cu sârmă. Majoritatea caselor erau într-un perete adică tinda și o cameră. Podul era făcut din nuiele care erau așezate peste grinzile casei și lipit cu lut pe ambele părți. Tinda, de obicei, n-avea pod și era lată de 2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
care erau așezate peste grinzile casei și lipit cu lut pe ambele părți. Tinda, de obicei, n-avea pod și era lată de 2 m și lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
lungă de 4 m. Aici ieșea de obicei fumul din camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau streșinile late ca să apere casa de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de vreo 40 cm cu scopul de a apăra pereții casei de umezeală
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
se ungea casa. De fapt nu trebuie să ascundem situația că cei mai mulți țărani din Hudești, în vremurile mai depărtate (sec. al XVIII-lea) locuiau în bordeie. Asemenea bordeie erau la Baranca și la începutul sec. al XX-lea. Casele cu tindă și cu două încăperi au apărut în sec. al XIX-lea. Una din încăperi era camera de zi și cealaltă, fără încălzire era „cas‘ cei mare unde se ținea zestrea și unde fetele cele mari primeau vizitatorii. în comuna Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
act sau a unei scrisori. Taler monedă de argint care a circulat și în țările române. Tamazlâc - cireadă de vite. Totalitatea vitelor cornute care aparțin unui proprietar, unei gospodării. Testator - persoană care a făcut un testament (transmiterea unor bunuri materiale). Tindă - încăpere la intrarea în casele țărănești sau la edificiile publice, la biserici. Toloacă - teren liber, neîngrădit între case în mijlocul sau la marginea satului. Tulpan - broboadă din pânză de bumbac, de lână sau de mătase cu țesătura foarte subțire. ținut - subdiviziune
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
arhetipală care transpare chiar din binecunoscuta scenă a cinei din familia Moromete, asociindu-i-se toate funcțiile: afectivă, securizantă, cognitivă, istorică și socială. înainte de a fi prezentate, se impune realizarea unei ample descrieri a locului unde evoluează aceasta: casa cu tindă, unde are loc ritualica cină și curtea. Ele compun însă imaginea satului care . Spațiul securizant este dezvoltat ca un sistem de cercuri concentrice, având în centrul lui casa. în primul volum, casa este descrisă doar prin atmosfera ce o însuflețește
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
pe dihotomia sacru-profan pentru a explica necesitatea întoarcerii la condiția de țăran. în volumul I, Preda insistă asupra descrierii altor case decât cea a Moromeților pentru a se particulariza tendințele acestei lumi redate prin simboluri perene ale satului: ograda, prispa, tinda, vatra sobei. Iată cum este descrisă casa lui Tudor Bălosu: Spre deosebire de aceasta: Iar Casa, care în mod tradițional românesc este înconjurată de "curte”, "ogradă” sau "bătătură”, considerată ca un "val” de protecție în calea "iscoditorilor” de tot felul, este văzută
„Moromeţii” - cronică de familie sau roman social-istoric?. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Butnaru () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1382]
-
Crăciun, sau când ne veneau musafiri mai de vază, despre care zicea tata că erau de două prune. Nu pentru orice lele Floare trebuia aprinsă această lampă. Musafirii de vază erau poftiți în casa cea mare, adică cea de dincolo de tindă, care de fapt era tot de 4 metri pătrați ca și cea în care stăteam și dormeam, mâncam și ne făcea tata opincile din piele de porc.Asta pe timp de iarnă, căci din martie până-n noiembrie stăteam în bucătărie
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
în mijlocul spectatorilor. Textul nu este decât unul din elementele reprezentării și, poate, cel mai puțin important. Gordon Craig arată că omul nu poate fi instrument de artă sau mijloc de expresie artistică, așa cum socotea doctrina clasică, deoarece „Toată firea lui tinde spre independență, întreaga lui persoană arată în mod evident că n-ar putea fi folosită ca material scenic.” El propune dezrobirea teatrului de sub „tirania textului”, deoarece este chiar „întristător” acel spectacol în care un om exprimă gândirea altuia, în forma
Textul şi spectacolul - ecuaţia dramaticului în metafora literaturii. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Mihaela Doboş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1356]
-
de a aduce omenirea, În fiecare din momentele dezvoltării necontenite, la “un mai bine” relativ, făcând pe oameni mai mulțumiți cu viața lor sau, cum se mai spune, de obicei, “mai fericiți”. Evoluția acționează conform principiului că În natură totul tinde spre forme superioare, adică principiul „promovării”, un instinct și o pornire spre o existență superioară. Pentru Herbert Spencer (18201903) evoluția constituie, alături de disoluție, formula care cuprinde tot ce e comun fenomenelor parțiale ale procesului universal. Orice existență devine perceptibilă, pentru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
de a aduce omenirea, În fiecare din momentele dezvoltării necontenite, la “un mai bine” relativ, făcând pe oameni mai mulțumiți cu viața lor sau, cum se mai spune, de obicei, “mai fericiți”. Evoluția acționează conform principiului că În natură totul tinde spre forme superioare, adică principiul „promovării”, un instinct și o pornire spre o existență superioară. Pentru Herbert Spencer (18201903) evoluția constituie, alături de disoluție, formula care cuprinde tot ce e comun fenomenelor parțiale ale procesului universal. Orice existență devine perceptibilă, pentru
CREATIVITATE ŞI PROGRES TEHNIC by GEORGE ŞTEFAN COMAN () [Corola-publishinghouse/Science/711_a_1012]
-
Și când grâul a fost copt Treierat și vânturat În care l-a încărcat Ș i la moară a plecat, Acolo a măcinat Și-a făcut un colac pentru sat Pe piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Și l-a scos afară c-o grindă, Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Noi am rupt în cinci Și-am dat și la calici, Care stau cu limba-n gură Și nu știu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
coș? Nu curgea făină, Curgea aur și mărgăritar În curțile dumneavoastră, boieri mari. Zurgălăi și clopoței Ceală roată, măi flăcăi! Un colac mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
-i bună spre pământ Și-anina-n cer, de-un fir de borangic, Un pui de stea pentru Isus cel mic... Atunci pe nevăzute cararui, Pornește Moș-Crăciun cu sacul lui, Și când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
le știe toate-toate... Uite cum, vă spune badea... Iarna-n noapte, pe zăpadă, El trimite câte-un înger La fereastră să vă vadă... Îngerii se uită-n casă, Vad si spun - iar Moșul are Colo-n ceriu la el, în tindă, Pe genunchi o carte mare... Cu condei de-argint el scrie Ce copil si ce purtare... Și de-acolo știe Moșul, Că-i șiret el, lucru mare. "Mos Crăciun” Moș Crăciun cu barbă albă Moș Crăciun cu traista plină Vechi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc și plâng amar De-a Iudei necredință, De spini, de-ostași, și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
spre adult) Cercetătorii au observat valoarea computerelor, atât cea terapeutică cât și cea educativă, pentru persoanele cu afecțiuni din spectrul autismului. Murray, citat de Miller, 2001, a observat că persoanele autiste par să aibă sisteme de interes monotropic: atenția acestora tinde a fi fixată pe obiecte izolate care sunt văzute ca printr-un tunel, separat de contextul înconjurător. Computerele sunt o resursă ideală pentru a pătrunde în această lume deoarece acestea “încep unde este copilul” permițând interacțiunii cotropice, prin participarea la
Modalităţi educaţional - terapeutice de abordare a copiilor cu autism by Raţă Marinela () [Corola-publishinghouse/Science/91883_a_93198]
-
Și când grâul a fost copt Treierat și vânturat În care l-a încărcat Ș i la moară a plecat, Acolo a măcinat Și-a făcut un colac pentru sat Pe piatra morii măsurat, În cuptor l-a vârât prin tindă Și l-a scos afară c-o grindă, Și l-a tăiat în două Și ne-a dat și nouă; Noi am rupt în cinci Și-am dat și la calici, Care stau cu limba-n gură Și nu știu
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
coș? Nu curgea făină, Curgea aur și mărgăritar În curțile dumneavoastră, boieri mari. Zurgălăi și clopoței Ceală roată, măi flăcăi! Un colac mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
-i bună spre pământ Și-anina-n cer, de-un fir de borangic, Un pui de stea pentru Isus cel mic... Atunci pe nevăzute cararui, Pornește Moș-Crăciun cu sacul lui, Și când adoarme zvonul de colindă, El bate-ncet la ula de la tindă. A fosit, moșneagul bun, și-acum un an, Dar tu erai prea mică și nu știi: Ți-a pus sub pernuă jucării Și-un cerceluș cu piatră de mărgean. Iar când a fost să iasă din iatac, Maicuța l-a
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
le știe toate-toate... Uite cum, vă spune badea... Iarna-n noapte, pe zăpadă, El trimite câte-un înger La fereastră să vă vadă... Îngerii se uită-n casă, Vad si spun - iar Moșul are Colo-n ceriu la el, în tindă, Pe genunchi o carte mare... Cu condei de-argint el scrie Ce copil si ce purtare... Și de-acolo știe Moșul, Că-i șiret el, lucru mare. "Mos Crăciun” Moș Crăciun cu barbă albă Moș Crăciun cu traista plină Vechi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
miel cum i-au adus Păstorii de la stână Și îngerii albi cântau pe sus Cu flori de măr în mână. Și-auzi” Răsar cântând acum, Frânturi dintr-o colindă, Și vin mereu, s-opresc în drum, S-aud acum în tindă Noi stăm cu ochii pironiți și fără de suflare: Sunt îngerii din cer veniți, Cu ler, la Domnul mare! Ei cântă-nălțător și rar Cântări de biruință, Apoi se-ntorc și plâng amar De-a Iudei necredință, De spini, de-ostași, și
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]